10 filme de Lars von Trier – recomandarile Postmodern

0
2683

Cu siguranță filmele lui Lars von Trier nu sunt menite să ne binedispună. Lars von Trier ne seacă emoțional în fiecare film al său prin abordările neobișnuite, temele grele și viziunea aproape patologică asupra lumii și oamenilor. 

Înainte de a fi din nou proiectați într-o lume lipsită de logică și sens (vezi Nymphomaniac), ne-am propus să reactualizăm zece titluri semnificative din filmografia lui von Trier.

În ordine invers cronologică:

 

1. Melancholia (2011)

 

Într-o perioadă în care mass-media era suprapopulată de superstiții apocaliptice și produse hollywoodiene convergente, Lars von Trier creează un film pe o tematică aparent asemănătoare, în realitate urmărind direcția opusă.
Melancholia este, în definitiv, un film despre depresie clinică și o incursiune în fondul psihologic al personajelor apăsate de ideea dispariției iminente. Dihotomia resemnare/revoltă se regăsește în cuplul de surori, ireproșabil jucat de Kirsten Dunst și Charlotte Gainsbourg. Filmul este tulburător și deprimant, însă poate cel mai accesibil și ușor de digerat al lui von Trier până în prezent.

 

2. Antichrist (2009)

 

În mod convențional, Antichrist este un film horror. Moartea copilului cuplului Charlotte Gainsbourg și Willem Dafoe (personajele nu au nume în film) provoacă depresie mamei. Părinții se mută într-o cabană îndepărtată din pădure, tatălui revenindu-i sarcina de a-și trata soția prin terapie. Terapia generează, însă, o luptă atavică, mama începând să manifeste comportamente sexuale violente și sadice. 
Filmul este povestea căderii din Eden, reîntoarcerea într-un timp în care salvarea nu mai este posibilă (Ante-Christ). Având scene explicite de sex, mutilare genitală și tortură, dar și o multitudine de referințe cinematografice, Antichrist nu este un film ușor. Mulți îl consideră chiar cel mai greu de digerat film al lui von Trier.

 

3. Dogville (2003)

 

Dogville combină în mod fascinant trei mediumuri artistice: film, teatru și literatură. Cu un decor ce reconstituie intimitatea teatrului și un discurs literar ce ne acompaniază pe tot parcursul filmului – ca într-o poveste pentru copii – von Trier recreează o societate în care ospitalitatea se transformă în abuz, iar victima răspunde cu infinită iertare. Grace (Nicole Kidman) întruchipează, după cum sugerează și numele, necondiționatul și infinitul. Harul său nemărginit este cel care conduce, însă, la distrugerea orașului Dogville.
Decorul se constituie dintr-o singură scenă, casele și străzile fiind marcate prin linii trasate cu cretă. Nu există uși, pereți, doar piese de mobilier. Lars von Trier nu ne închide; dimpotrivă, nu există nicio distincție între public și privat, interior și exterior. Camera lui von Trier penetrează orice spațiu.
Vocea lui John Hurt (The Elephant Man, Lord of the Rings), naratorul filmului, ne conduce în basmul Dogville, un basm cu o morală aparte.

 

4. Dancer in the dark (2000)

 

Selma (Björk) trăiește în întuneric – la propriu și la figurat. Este aproape oarbă, însă continuă să muncească pentru a putea plăti operația de ochi a fiului său. E o ființă blândă și sensibilă, incapabilă de a face rău, însă von Trier o plasează în situația absurdă de a fi condamnată la moarte pentru crimă.
Pe tot parcursul poveștii, Selma se refugiază de realitatea ilogic de necruțătoare prin cântec. Muzica lui Björk este transpusă în coregrafii care amintesc de genul musical. Ultima parte a trilogiei „Golden Heart”, Dancer in the Dark este exemplul cel mai relevant al obsesiei lui von Trier pentru ceea ce unii numesc torturarea emoțională a publicului. La aceasta contribuie și folosirea preponderentă a planului-detaliu care redă în amănunt emoțiile și întunericul în care se află Selma. Ca public, solidarizăm într-un mod autentic cu protagonista, însă orice speranță de salvare ne este spulberată. Ultimul cadru al filmului este, cu siguranță, printre cele mai tulburătoare din întreaga cinematografie.

 

5. The Idiots (1998)

 


 

Idioterne este aportul lui Lars von Trier la mișcarea Dogma 95, care dorea întoarcerea cinema-ului la simplitate și veridicitate. În film, un grup de tineri își petrec timpul prefăcându-se retarzi, exteriorizându-și – ceea ce numesc ei – idiotul interior. Liderul lor, Stoffer, îi provoacă să simuleze retardul mintal în public și, mai mult decât acasă, la propriile lor familii. Karen este „the golden heart” a acestui film, iar izbucnirea acesteia în fața familiei într-un acces de retard reprezintă punctul culminant al filmului.

Filmul conține scene de sex nedisimulat – orgia din sufragerie – și are o formă aparentă de documentar. Idioterne este, de altfel, un produs artistic straniu, un experiment al lui Lars von Trier care a trecut aproape neobsevat. 

 

6. Breaking the Waves (1996)

 

Breaking the Waves deschide trilogia Golden Heart care are în centru femei capabile de sacrificiu de sine, chiar de dobândirea calității de sfânt. De asemenea, Lars von Trier exploatează în mod explicit, pentru prima oară, tema religiei.

Bess este o fată tânără, simplă și naivă, care are două constante în viață: Dumnezeu și soțul său Jan. Când acesta suferă un accident care îl lasă paralizat, o roagă pe Bess să întrețină relații sexuale cu alți bărbați și să îi povestească ulterior. Din dragoste – necondiționată – pentru Jan, ea acceptă să se sacrifice, lucru care va duce la moartea ei în mod brutal.

Breaking the Waves este un film care violează sensibilitatea publicului pe toate planurile. Dar, fiind vorba de von Trier, s-ar presupune că ne-am obișnuit deja.

 

7. The Kingdom (1994)

 

The Kingdom este o mini-serie realizată pentru televiziune, formată din patru episoade. The Kingdom se referă de fapt la un spital danez – spațiul de descărcare a unor evenimente stranii. Lars von Trier satirizează hybrisul rațiunii, precum și refuzul spiritualului. Spre deosebire de filmele lui, The Kingdom are o poveste relativ directă, iar șocurile emoționale sunt mai puțin tulburătoare. Poate fi un start potrivit pentru novicii în materie de Lars von Trier.

 

8. Zentropa (1991)

 

Un narator ne hipnotizează și pătrundem în Europa. Un teritoriu răvășit de Al Doilea Război Mondial și de acte teroriste naziste. Un tânăr american se mută în Germania și se angajează drept conductor la un tren de noapte. Spiritul său pacifist nu reușește să împiedice, însă, crime ulterioare și nici nu scoate Europa din apatia și somnolența post-belică.

Filmul poate fi privit, de asemenea, ca un atac la adresa politicii externe S.U.A și la complicitatea Europei. Mai mult, juxtapunerile de cadre realiste și onirice ne trimit într-o lume kafkiană, absurdă și imposibil de părăsit.

Un film cu textură de coșmar pentru o Europă aflată în plin coșmar. Un von Trier ascuns, dar care merită încercat. 

 

9. Epidemic (1987)

 

Epidemic este un film în film. Pe de o parte, avem povestea propriu-zisă care îi conține pe von Trier și un co-autor și povestea pe care aceștia o construiesc despre un doctor. Doctorul încearcă să găsească un leac pentru o epidemie, neconștiientizând că de fapt el este cel care o răspândește. În final, înșiși autorii cad victime epidemiei, prin intermediul unei fete hipnotizate care transmite boala – ficțiunea prinde viață și pătrunde în realitate.

Filmul propriu-zis – povestea celor doi scriitori care concep un scenariu – este ocazia publicului de a intra în contact cu fobiile, maniera de a scrie și crezurile estetice ale lui von Trier. Într-o oarecare măsură, Epidemic poate fi considerat un documentar despre el însuși.

 

10. The Element of Crime (1984)

 

Acest film deschide trilogia Europa. The Element of Crime ne transpune într-o lume labirintică, în care Fisher – un detectiv – este hipnotizat pentru a putea rememora – și înțelege – ce s-a întâmplat în Europa. Urmărindu-l pe criminalul în serie Harry Gray, Fisher devine însuși Harry Gray.

The Element of Crime împrumută influențe din filmul Noir și recreează o lume kafkiană. Deși nu portretizează concret violența, von Trier ne-o transmite prin decorurile apocaliptice folosite. Ca o critică la adresa fundamentalismului de orice tip, regizorul face din detectiv criminal.

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here