10 povești pe care le-am aflat despre Cimitirul Bellu în Noaptea Muzeelor 2016

0
4337

Foto: http://raluca-zaharia.blogspot.ro/

Deși mi-am dorit enorm de mult să se întâmple asta la Bellu, nu s-au trezit sufletele personalităților dispărute în ultimele trei secole pentru a dansa ca monștrii din Thriller al lui Michael Jackson. Dar, dacă s-ar fi întâmplat, eu i-aș fi așezat pe participanți în ordinea popularității: pe Eminescu în centru, înconjurat de ceilalți artiști, iar pe familiile de renume de la Cantacuzini până la familia Ghica i-aș fi plasat undeva la mijloc , iar pe cei decedați recent (Dinu Patriciu, Fane Spoitoru,  Adrian Păunescu etc) ar fi fost muuult în spate. Asta e, poate se întâmplă anul viitor…

Pe lângă funcția pur funerară, cimitirul Bellu e un muzeu al monumentelor și arhitecturii mortuare românești de secol 19-21 și merită văzut măcar o dată în viață. Noi l-am vizitat în Noaptea Muzeelor fiindcă în program era promis un tur ghidat și cum e imens locul ăla, chiar ai nevoie de un ghid să te plimbi printre morminte.  Din nefericire, grupul nostru a fost abandonat de ghid în primele 10 minute. În schimb i-a luat locul un alt ghid. Care nu avea nici un fel de informații despre cimitir și se scuza din cinci în cinci minute pentru asta. În schimb, ne-a invitat să citim de pe panouri. În fine, iată 10 povești despre rezidenții eterni ai cimitirului, dar și câteva informații despre monumentele pe care le puteți vedea acolo (în mare, cavouri și morminte fancy) așa cum am aflat eu de pe panouri – nu de la ghid.

Persoanele înmormântate: Eminescu and Co. pe Aleea Scriitorilor

Povestea:  Aleea aceasta este efectiv aleea pe care regăsim mormintele scriitorilor români importanți, în frunte cu Mihai Eminescu. Nu am să întreb de ce pietrele funerare ale lui Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și George Coșbuc sunt mai mari decât ale celorlalți dar sunt indignată de faptul că Eminescu avea flori proaspete la mormânt și lumânări aprinse, pe când ceilalți scriitori nu. Nu știu dacă sunt acolo din inițiativa cimitirului, a îngrijitorilor sau a fanilor înrăiți ai poetului, dar oameni buni, dacă tot puneți flori acolo, puneți și la mormintele celorlați scriitori. Chiar așa, nu mai citește nimeni poezii de Coșbuc sau schițe caragialiene?

Persoanele înmormântate: Familia Poroineanu

Povestea: Mormântul familiei Poroineanu îl recunoașteți imediat după statuia realizată de Rafaello Romanelli ce aduce a scenă de tragedie shakespeariană, cu un bărbat foarte în vârstă care stă lângă o tânără moartă, întinsă pe un pat. Erau o familie de moșieri din Caracal și se presupune că statuia i-ar reprezenta pe doi frați din familia Poroineanu care s-au îndrăgostit unul de celălalt însă, care au aflat abia după aceea că sunt înrudiți. Fiindcă nu au putut fi împreună, s-au sinucis, și după ei s-a sinucis și tatăl lor, Constantin Poroineanu. Deci, dacă vreți să-I vedeți pe Romeo și Julieta de Caracal, știți după ce să vă orientați.

(Foto: www.certitudinea.ro)
(Foto: www.certitudinea.ro)

Persoanele înmormântate: Familia Pompilian

Povestea: Nu aveți cum să nu dibuiți acest cavou fiindcă arată ca macheta pentru Piramida din Giza. Practic, este construit ca o piramidă întunecată. Nimeni nu neagă funcția funerară a piramidelor, dar e greu de înțeles în contextul în care acolo este îngropat pictorul de fresce religioase Ioachim Pompilian și mă gândesc că o astfel de persoană nu este atât de interesată de arhitectura egipteană. Dar poate că importanța piramidei în viața familiei Pompilian este mult mai complicată de înțeles.

Persoanele înmormântate: Frații Gheorghieff

Povestea: Veți observa imediat și cavoul fraților bancheri Gheorghieff din Bulgaria, fiindcă are patru evangheliști imenși de bronz realizați de Fritz Stork pe cele patru laturi ale edificiului, iar construcția a fost gândită de Ion Mincu. Grupul nostru a putut să între și în cavou și țin să menționez că e gândit în așa fel încât să creeze o atmosferă ireală. Înăuntru se aude ecou, iar fix în mijloc sunt mormintele într-o nișă pătrată încadrată de un gărduleț foarte scund. Foarte interesant este efectul pe care îl are zona aceea încadrată de gard. Efectiv pare că deschide drumul către abis și întuneric. Intri acolo și vezi groapa aceea de întuneric, îți auzi ecoul pașilor, al vocii și cam al oricărei mișcări și Iisus Hristos te privește dintr-o undeva de sus de pe o frescă și pare foarte supărat pe tine.

(Foto: ploaiadecuvinte.blogspot.com)
(Foto: ploaiadecuvinte.blogspot.com)

Persoana înmormântată: Alexandru Isvoranu

Povestea: Nu știu cine a fost familia Isvoranu fiindcă nici ghidul n-a știut și nici internetul nu m-a edificat, dar probabil că a fost foarte înstărită fiindcă putem să-i recunoaștem mormântul după o statuie plângătoare feminină ce o reprezintă pe mama lui care îl plânge fiindcă a plecat dintre cei vii prea devreme, la cei 21 de ani ai săi. E destul de greu de identificat fiindcă sunt multe statui de femei care jelesc la mormântul cuiva. Sinceră să fiu, această observație mi-a răspuns la întrebarea de ce noi nu prea avem statui prin București care să înfățișeze personalități feminine pe care mi-am pus-o acum mult timp. Răspunsul: fiindcă sunt la Bellu. Sau poate avem noi o chestie cu idolii și reprezentările feminine la loc de cinste. Și că tot veni vorba despre idoli, se zice că unele dintre aceste statui plângătoare au proprietăți miraculoase și că pot aduce fertilitate sau alte beneficii în funcție de povestea lor de viață.

isvoranu

Persoanele înmormântate: Familia Ghica

Povestea: Precum bancherii bulgari de mai sus, și familia de renume Ghica are un ditamai cavoul realizat de arhitectul Ion Mincu, dar nu am putut intra înăuntru să vedem dacă se repetă treaba cu atmosfera ireală. Aici sunt îngropați toți membrii familiei Ghica până la 1860. Se recunoaște ușor cavoul după friza cu decorațiuni de bronz cu blazoane diverse, înșirate de-a lungul ei care pesemne reprezintă diverse blazoane ale familiei de-a lungul timpului.

(Foto: Libertatea.ro)
(Foto: Libertatea.ro)

Persoana înmormântată: Doamna cu umbrelă (Katalina Boschott)

Povestea: Statuia de marmură a doamnei Katalina Boschott este o prezență de-a dreptul elegantă printre sutele de cruci funerare de prin cimitir. Aceasta poartă o umbrelă și pare că tocmai a ieșit la plimbare pe bulivar, și poate că exact asta făcea și în timpul vieții. Este interesantă statuia și prin faptul că femeia nu era din familie de vază, doar fusese guvernanta uneia, mai precis cea a medicului Andrei Popovici. Se spune despre ea că ar fi fost amanta tatălui copiilor de care ea avea grijă și nu e greu de crezut în contextul în care e foarte puțin probabil ca ea să fi avut atâția bani pentru o astfel de comandă – statuia e realizată de Rafaello Romanelli. Moartea ei s-a datorat unui doctor care nu a știut cum să o trateze de peritonită, iar pe o placă de lângă statuie ar fi fost scrise ultimele ei cuvinte: ‘Cet animal de medecin m’a tuee!’ (tr. Acest animal de medic m-a ucis!). Acum, nu știm dacă se referea la cel incompetent  sau la  amantul ei.

Persoanele înmormântate: Familia Cantacuzino

Povestea: Nu e nevoie să mai spunem ceva despre această familie, fiindcă și-a rezervat locul în pagini peste pagini din istoria României. Dacă vreți să le vizitați cavoul – realizat tot de Ion Mincu, uitați-vă după o construcție imensă cu armuri goale de cavaleri pe laturi și cu o friză pe acoperiș decorată cu niște frunze imense care-mi amintesc de cele cu care făceau vânt sclavele faraonilor egipteni. Am putut vizita interiorul și amintește foarte mult de o biserică ortodoxă medievală– pereții sunt acoperiți cu mozaic aurit. Deasupra intrării este arborele genealogic al Cantacuzinilor, turnat în bronz.

(Foto: Libertatea.ro)
(Foto: Libertatea.ro)

Persoana înmormântată: Constantin Tănase

Povestea: Artistul de vodevil interbelic, Constantin Tănase, se odihnește tot la Bellu într-un cavou despre care inițial am crezut că se inspiră din spiritualitatea egipteană, datorită cărăbușului înaripat plasat fix deasupra intrării. Se pare că are legătură și cu cărăbușul/scarabeul egiptean dar face aluzie și la Teatru Cărăbuș înființat de Constantin Tănase și de unde s-a remarcat și cântăreața Măria Tănase al cărui mormânt e un pic mai departe. Interesting fact: erau multe flori proaspete în cavoul lui.

Persoana înmormântată: Baronul Bellu

Povestea: Da, proprietarul inițial al Cimitirului, Baronul Barbu Bellu este și el înmormântat acolo, doar că nu se laudă cu cavouri extraordinare, sau statui comemorative simbolice sau plângătoare. E foarte simplu mormântul lui – o piatră funerară cu blazonul familiei sale unde regăsim: un vultur cu cruce, un trident, un porc şiiii…. un unicorn care pare că zâmbește ștrengărește. Nu mă așteptăm la asta…

(Foto: www.certitudinea.ro)
(Foto: www.certitudinea.ro)

BONUS 1

Persoana înmormântată: Iulia Hașdeu

Povestea: Mormântul ei nu figura pe harta de la cimitir dar nu o putem ignora. Povestea fiicei talentate și decedate prea devreme a lui Bogdan P. Hașdeu ne amintește întotdeauna de mișcarea spiritistă mioritică. Hașdeu tatăl a încercat prin toate metodele oculte posibile să spargă hotarul dintre lumi și să comunice cu fiica sa, și se spune că ar fi reușit de nenumărate ori… Mormântul ei de la Bellu are inscripționat pe fronton rugămintea ‘Mai ședi puțin!’ și pare a servi și ca bibliotecă. Nu știu dacă oamenii aduc cărți acolo, sau le iau și pun altele în loc, dar pare că locul ei de veci e și un soi de bibliotecuţă atipică.

(Foto: www.eastcomfort.com)
(Foto: www.eastcomfort.com)

BONUS 2

Persoana înmormântată: Liviu Ciulei (scris Ciulley)

Povestea: Scenograf, actor, architect, regizor de renume internațional. E ceva ce nu a făcut? Familia Ciulei doarme somnul de vecie într-un cavou foarte interesant care-mi amintește de un amestec între decorațiuni de pe vasele grecești antice și porți de biserici catolice medievale de bronz cu diverse simboluri sau personaje religioase. Nici acest mormânt nu era pe traseu, dar întâmplarea a făcut să mă intersectez cu el.

 

Citește și 5 lucruri faine pe care le-am văzut la Muzeul Cotroceni

7 motive pentru care să mergi la Festivalul Luminii anul viitor

Caragiale despre români și românisme

Catherine-Paris, de Martha Bibescu – Povesti cu printese

Comorile Chinei – Soldatii de teracota in vizita la Bucuresti

 

5 lucruri faine pe care le-am văzut la Muzeul Cotroceni

7 motive pentru care să mergi la Festivalul Luminii anul viitor (dacă ați pierdut ediția din 2016)

Caragiale despre români și românisme

 

Catherine-Paris, de Martha Bibescu – Povesti cu printese

 

Comorile Chinei – Soldatii de teracota in vizita la Bucuresti

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here