9 sfaturi pentru a-ți cheltui banii mai inteligent

    0
    858

    Ești în căutarea unui apartament pe care să îl cumperi? Sau să îl închiriezi? Vrei să cumperi cele mai cool haine la reduceri, să mergi în concediu sau să cumperi o mașină la cel mai bun preț?

    Dacă da, iată câteva sfaturi pentru a lua cea mai bună decizie pentru tine și a nu pierde bani.

    1. 1.000 EUR nu sunt mereu 1.000 EUR

    c356712b244c66f0d5da96b1452a279a

    Aprinderea luminii într-o cameră întunecată e percepută ca o schimbare importantă față de ridicarea cu același nivel a luminozității într-o cameră care este deja luminoasă. La fel, creșterea prețului pe care trebuie să îl plătești pentru un produs de la 1.000 EUR la 2.000 EUR este resimțită mult mai dramatic față de creșterea prețului pentru un apartament, de exemplu, de la 60.000 EUR la 61.000 EUR. Deși în fapt creșterea este tot de 1.000 EUR.

    Morala: aveți grijă atunci când negociați prețul pe care îl veți plăti, nu vă raportați în negociere la creșterea relativă față de prețul total (61 față de 60 mii EUR), ci la creșterea în termeni absoluți (1.000 EUR).

    2. Efectul de ancoră

    AAEAAQAAAAAAAAHdAAAAJGEzOGZmMTU4LTViMmItNDVkOC04ODI4LTNmMDAxMzE1NDQ3NQ

    Vezi un apartament și îl întrebi pe agentul imobiliar cât este prețul. Îți răspunde: “70.000 EUR”. Odată cu acest răspuns efectul de ancoră, explicat de armate de psihologi și utilizat în vânzări de armate de marketeri,  și-a pus în mișcare efectele adverse. Ce înseamnă asta?

    Inconștient, deja consideri ca și preț la care te vei raporta în decizia de cumpărare cei 70.000 EUR, asta chiar înainte de a te întreba: “Cât face de fapt apartamentul ăsta pentru mine? Care ar fi un preț corect?”. Deja după ce ai aflat prețul cerut de vânzător, la întrebarea cât valorează apartamentul respectiv vei răspunde cu o sumă apropiată de cei 70.000 EUR. La fel, același apartament va părea mai valoros dacă are un preț de vânzare mai mare decât dacă are un preț mai mic… Iar dacă primești un discount la prețul cerut, deja te vei simți de-a dreptul norocos…

    Morala: faceți abstracție pe cât puteți de prețurile afișate pe site-urile imobiliare și întrebați-vă înainte de a vedea prețul care ar fi un preț corect. Acela va fi prețul de pornire în discuțiile cu vânzătorul. Același sfat funcționează atunci când este sezonul reducerilor, luați în considerare prețul actual, redus si cât mai puțin prețul așa zis “întreg”.

    3. Să rămânem totuși ancorați în realitate

    4227180

    Ne place ideea de a ne răsfăța cu cele mai frumoase haine, de a avea un apartament mare și superb mobilat etc. Asta nu înseamnă că luăm decizii de cumpărare bazate strict pe ce ne dorim și pe imaginea pe care ne-o proiectăm despre noi. Dar această imagine cântărește mult, nici nu suntem conștienți cât de mult.

    Și nu ni se întâmplă doar nouă. Este știut faptul că mari directori de companii evaluate la zeci de miliarde de dolari decid să investească în proiecte mari de business bazându-se pe preferința personală pentru acele proiecte, subapreciind riscurile și costurile lor, în timp ce supra-apreciază beneficiile.

    Morala: încearcă să rămâi cu picioarele pe pământ și să pui pe hârtie avantajele și dezavantajele pentru orice decizie financiară importantă, pe care apoi să le discuți și cu alte persoane.

    4. Dar nu cere părerea prietenilor în grup legată de apartament/mașină/orice investiție sau cheltuială importantă

    Clipboard01

    Cea mai bună metodă de a obține opinia unui grup nu este mult lăudata discuție deschisă ci, din contră, colectarea judecății fiecărei persoane în parte, în întâlniri 1 la 1. De ce? Pentru că într-o discuție deschisă este mult mai ușor să existe un consens apărut artificial, din cauza prietenului celui mai vehement care îi va convinge și pe ceilalți, de exemplu. Nu îți dorești consens, ci argumente pro- și contra- bine cântărite, care să te ajute să iei cea mai bună alegere pentru tine.

    5. Nu suntem buni la judecăți care trebuie să țină cont de informații complexe, dar ne lăsăm ușor păcăliți de impresii de moment

    Te-ai hotărât să cumperi un apartament mai mare de 50 metri pătrați, la un etaj intermediar dar nu mai mare de etajul 5, în zona Drumul Taberei, care să fi fost construit după anul 1980 și să fie orientat spre sud-est. Începi să urmărești site-urile imobiliare și ajungi la concluzia că este mai complicat decât te așteptai să iei o decizie ce părea de-a dreptul rațională și simplă, în funcție de câțiva parametri clar definiți. Ajungi să îți cumperi apartamentul care ți-a plăcut cel mai mult, deși e mic, e la etajul 6 și nu e Drumul Taberei. De ce? Pentru că ai reacționat emoțional. Se întâmplă tuturor.

    Este știut de către psihologi faptul că procesul de intervievare a candidaților pentru un job va diminua cel mai probabil acuratețea selecției. Cei care vor face alegerea se vor baza foarte mult pe intuițiile și impresiile personale și prea puțin pe informațiile care descriu experiența și cunoștințele candidatului.

    Cum funcționează asta în cazul alegerii apartamentului? Poate interveni de exemplu aversiunea față de spații murdare și neîngrijite. Dacă vezi 6 apartamente într-o stare deplorabilă dar care respectă toate criteriile stabilite de tine și care după curățenie/renovare ar arăta fix cum îți dorești, dar al 7-lea apartament pe care îl vezi e la etajul 8 dar arată mult mai bine, vei avea iluzia că este un apartament mult mai bun, care merită alegerea ta. Sau, și mai rău, vezi 6 apartamente cu 6 agenți imobiliari foarte neplăcuți, iar al 7-lea e reprezentat de un agent foarte cu zâmbetul pe buze, vei fi influențat spre o decizie favorabilă de această experiență plăcută, deși poate apartamentul nu respectă toate criteriile.

    Morala: păstrează procesul alegerii cât mai obiectiv, analizând fiecare criteriu în parte și încercând să nu le cântărești pe toate în același timp, pentru că te vei lăsa influențat de impresia generală pe care ți-a lăsat-o apartamentul și vizita în sine.

    6. Nu lua niciodată o decizie importantă atunci când ești obosit și înfometat

    Attentional-Cognitive-Bias-Modification-ACBM

    Sursa: The Economist

    Poate părea un sfat caraghios, dar e genul de context care îi poate costa pe unii libertatea. Este recunoscut faptul că atunci când judecătorii se apropie de pauza de prânz pot deveni mai intransigenți și, invers, după prânz, mai toleranți în decizii.

    La nivel personal, de câte ori atunci când erai foarte obosit, ai ajuns să intri într-un magazin și să cumperi lucruri de care nu aveai nevoie? Sau ai mâncat mai mult decât era cazul?

    Orice decizie reprezintă un efort cognitiv și emoțional care se bazează pe o rezervă limitată de energie mentală, care la un moment dat se consumă.  În aceeași linie, este cel mai bine să luăm deciziile importante atunci când această rezervă este la nivelul maxim și să ne ținem departe de ispite atunci când suntem epuizati și nu mai putem lua decizii raționale.

    7. Iluzia controlului și neglijarea competiției

    1-z5ADs9tSaxtOx4zZslU7yQ

    Probabilitatea ca un startup să supraviețuiască timp de cinci ani pe piață este de aproximativ 35%. Dacă întrebi însă un antreprenor aflat la început de drum în industria, să zicem, alimentară, care sunt șansele ca o firmă din această industrie să reziste pe piață îți va răspunde că undeva în jurul a 60%, iar dacă îl întrebi care sunt șansele ca el să reușească va aprecia o probabilitate în jur de 80%. Nu doar antreprenorii îți supraevaluează șansele, ci noi toți, neglijând competiția.

    Morala: dacă ai găsit apartamentul/mașina dorit(ă), nu trage prea mult de timp în ideea în care numai tu l-ai găsit și știi cât de bun este și în speranța că poți să tragi de timp pentru a negocia un preț mai bun. Altfel vei avea surpriza să pierzi deal-ul.

    8. Nu te lăsa influențat de exemplele negative sau dramatice mai mult decât este cazul

    quote-Steven-Johnson-we-are-strangely-biased-as-individuals-and-186881_1

    La fel, nu te lăsa influențat de exemplele pozitive și de succes mai mult decât este cazul.

    Toți am auzit povești dramatice cu oameni care și-au cumpărat o casă cu credit ipotecar și au rămas pe drumuri. Sau povești frumoase, cu colegi și prieteni care și-au cumpărat cu același credit apartamente de vis. Este știut faptul că ne lăsăm influențați într-o măsură mai mare de exemplele negative. Auzim astfel de exemple și ajungem să neglijăm complet probabilitatea reală de a ni se întâmpla nouă. Sau, din contră, am auzit numai relatări pozitive și luăm o decizie greșită, fără să ne fi făcut calcule și fără să fi cântărit corect situația în care ne aflăm din punct de vedere financiar.

    9. Frica de a pierde depășește bucuria câștigului

    Loss-Aversion

    Frica de a ne pierde job-ul, statutul în societate, sănătatea etc reprezintă o forță conservatoare extrem de puternică în viețile noastre, care promovează schimbări mici și păstrarea status quo-ului. Aceeași frică de necunoscut, de a pierde ceva important nouă, ne face să șovăim când vine vorba de o decizie cu implicații mari financiare, ca de exemplu cumpărarea unui apartament/ a unei mașini etc. Genul acesta de frică ne poate ajuta sau, din contră, ne poate ține pe loc în evoluția noastră socială și a bunăstării noastre în general.

    Morala: analizați bine dacă decizia de a nu cumpăra ceva este mai mult bazată pe frica de a pierde controlul asupra finanțelor personale și mai puțin pe argumente clare de natură financiară.

    Așa cum ați văzut, există iluzii cognitive care acționează atât pentru a ne face să luăm decizii pro-cumpărare, cât și contra. Scopul este însă să încercăm să scăpăm într-o măsură cât mai mare de aceste iluzii și să ne bazăm hotărârile pe calcule și argumente cât mai obiective. La cât mai multe decizii inspirate!

    LASĂ UN COMENTARIU

    Please enter your comment!
    Please enter your name here