Balcic – 7 lucruri pe care trebuie să le ştii înainte să-l vizitezi

0
442

(Sursa foto: NoyTravel)

Balcicul, poate cea mai cunoscută staţiune bulgărească pentru români, este un orăşel micuţ, aflat la aproximativ 60 de km de Vama Veche, care comasează în sine o istorie fascinantă ce începe în antichitate, când se numea Dionysopolis şi se termină odată cu plecarea regalităţii româneşti de la casa ei de vacanţă. Astăzi, oraşul subzistă din pelerinajul cultural la vila-castel regală românească şi din proximitatea faţă de mare (fiind un orăşel de coastă).
Este o destinaţie veritabilă pentru orice român în căutare de istorie, cultură, artă, inspiraţie şi vin, dar necesită, poate, o serie de informaţii pentru a-l cunoaşte şi înţelege în prealabil. Din experienţa noastră de la faţa locului, ne vine greu să credem că mulţimea de turişti români poate disocia cumva sejurul lor la mare în Oraşul Alb, fără să fie intrigaţi de castelul Reginei Maria şi de grădinile ei splendide.
Aşadar, iată 7 lucruri pe care ar trebui să le ştie orice turist român înainte să vină la Balcic.

1. Castelul Reginei Maria

Primul lucru care te izbeşte la castelul răposatei monarhe este minaretul islamic care încununează Castelul Reginei Maria. Dacă nu ştiaţi, minaretul este un element arhitectural, de tip turn, specific edificiilor religioase islamice, iar prezenţa lui acolo te face să te gândeşti pentru o secundă că ar putea fi o moschee. Dar clar nu acesta este cazul. De fapt, e o dovadă a gustului eclectic al reginei în ceea ce priveşte amenajările arhitecturale. Altfel, interiorul castelului (care este mai degrabă o vilă) este mai puţin impresionant şi nu epatează în aceeaşi măsură cum o fac opulenţa Cotroceniului sau a Peleşului.
Dar cum a ajuns Regina Maria să-şi exerseze talentul de house designer fix în Balcic, întrebi? Ei bine, zona în care se situează oraşul se mai numeşte şi Cadrilater. Dacă va sună cunoscut, inseamna că aţi fost atenţi la lecţiile de istorie din gimnaziu. După al doilea război Balcanic, Cadrilaterul a intrat sub administraţia Regatului României, motiv pentru care a devenit un loc nou şi fain unde regina să îşi dea frâu liber imaginaţiei creatoare. Întâmplarea a făcut că a optat pentru un mix între stilurile turcesc, bulgar şi românesc care au rezultat într-o casă de vacanţă destul de simplistă şi neîncărcată pe interior.
Totuşi, simţim că dacă s-ar mai face ecranizări după romanele cu Hercule Poirot ale Agathei Christie, la castelul din Balcic ar trebui să se întâmple totul.

Locul perfect pentru o crimă ce poate fi desluşită numai de celulele cenuşii ale ştiţi voi cui…(Sursă foto: Detelinatours)

2. Grădina Botanică

Deşi castelul nu este încununarea eforturilor reginei în ceea ce privește planurile ei pentru aşa numitele ‚case de vis’, grădina construită în jurul ei este o cu totul altă poveste. Aceasta, devenită grădină botanică gestionată de Universitate din Sofia (care au adus grosul exemplarelor de plante), găzduieşte pe traseul ei mai multe vile create pentru oaspeţii şi familia reginei. Pentru că de ce ai mai fi viţă regală dacă nu poţi să ai propria vilă la marginea mării în mijlocul unei grădini superbissime? Ca să fim sinceri, frumuseţea ei lasă senzaţia că regina şi-a concentrat creativitatea în grădină mai mult decât în castel.

Regina Maria la Cuibul Liniștit – un alt nume pentru castelul de la Balcic (Sursă foto: Anomismia)

Acesta e împărţită în mai multe grădini, fiecare cu o tematică anume, dintre care preferată noastră a fost cea cu plante plângătoare în care erau plantaţi mai mulţi arbori similari cu salcia, care induceau o senzaţie de melancolie apăsătoare, aşezaţi de-a lungul unei fântâni lungi, de inspiraţie islamică, care practic te obligau să stai acolo şi să reflectezi la… toată viaţa ta. Punct pentru viziunea Reginei Maria.
Sigur, mai sunt şi altele, poate mult mai interesante ca imagine de ansamblui sau concept, dar vă lăsăm să le descoperiţi singuri, împreună cu cascada, cactuşii şi terasele. Preţul? 20 lei.

Dar fiți atenționați, locul e ca un labirint și te poți pierde chiar și cu harta în față (Sursa foto: DaytripsBulgaria)

3. Inima Reginei

Atât de mult i-a plăcut reginei complexul ei de la Balcic care avea un scop pur de destindere şi loisir încât a simţit nevoia să îşi lase inima acolo. La propriu! Regina Maria a lăsat ordin ca, după moartea să, inima să fie îngropată la Balcic şi corpul la Mănăstirea Curtea de Argeş. Lucru care s-a şi întâmplat, până în 1940. Poate că sună bizar, dar va reamintim că regina era britanică la origine, iar scosul inimii defuncţilor este o practică veche celtică.
Probabil că sunteţi la curent cu faptul că inima acesteia a ajuns undeva printre patrimoniul neexpus al Muzeului Naţional de Istorie, a cărui conducere a decis să o redea regalităţii abia după 60 de ani. Au făcut o expoziţie pentru că toată lumea să vadă caseta cu inima şi apoi au dus-o la Pelişor.

OK, nu e la Balcic de fapt, dar ar trebui să fie… (Sursă foto: Cimec)

Ca o paranteză istorică, poate va amintiţi de funeraliile televizate ale Majestăţii Sale Regina Ana, al cărei trup a fost adus din Elveţia pentru a fi înmormântată la necropola monarhiei române reprezentată de Mănăstirea Curtea de Argeş. Aţi crede că interesul pentru respectiva mănăstire vine din legenda Meşterului Manole, dar nu aceasta e situaţia. Mai degrabă a fost o preferinţă a primului rege al României, Carol I, ca posibilă necropolă temporară, care ar fi vrut să fie un mausoleu în Bucureşti unde să fie înmormântată dinastia lui, cu amendamentul că acel mausoleu să se realizeze numai dacă bucureştenii şi l-ar dori aproape pe rege. Dar cum nici bucureştenii, nici familia regală nu au făcut nimic în timpul acela de după moartea lui, a rămas Curtea de Argeş locul de veci al regalităţii.
Dacă inima reginei Maria a avut parte de multe aventuri, aflați că trupul Majestății Sale se odihnește la Curtea de Argeș nederanjat de la înmormântarea acesteia în 1938.

4. ,Şcoala’ de artă de la Balcic

Nu numai că susţinea artele, ca orice monarh respectabil, dar regina se şi îndeletnicea cu pictura şi scrisul. Şi nu ne referim aici la jurnalele acesteia care îţi oferă o fereastră spre viaţa ei. Ne referim la scrierea de nuvele şi poezii pe care va invităm să le parcurgeţi, dar şi la picturile acesteia care pot fi văzute la Peleş şi în spaţiile istorice ale Palatului Regal.

În mare, acesta era stilul de pictură al reginei. Puteți vedea și semnătura ei. (Sursă foto: Isabelle Lorelai)

Interesant este faptul că regina a devenit foarte interesată de liniştea Coastei de Argint din Bulgaria, după ce orăşelul a devenit şi hotspot-ul boemiei române după primul război mondial. Şi i-a adus şi ea pe mulţi dintre ei acolo. Mulţi artişti şi scriitori interbelici au cumpărat teren şi şi-au construit vile acolo, sau au cumpărat pur şi simplu proprietăţi, printre care îi numărăm pe soţii Storck, Alexandru Szatmary, Ion Pilat, Mihail Sebastian sau fata greu de mulţumit, Jeni Acterian. Chiar şi George Bacovia şi-a făcut vilă acolo şi nu era chiar cel mai bogat dintre artiştii menţionaţi mai sus.
Acest fenomen a dat naştere unei aşa-numite ,Şcoli’ de la Balcic (cam că Şcoala franceză de la Barbizon, dar cu români… care au trebuit să plece de acolo după 1940). Prezenţa reginei, calmul şi farmecul oriental al acestui nou oraş a inspirat o mulţime de pictori, iar printre aceştia îi putem aminti pe Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu sau pe Ion Theodorescu Sion, dar lista e imensă. Aproape că îţi lasă senzaţia că nu puteai fi numit pictor român realizat pe de-a plinul dacă nu făceai un pelerinaj prin Balcic şi plecai cu un tablou creaţie proprie. Glumim, dar sigur că aţi văzut cel puţin un tablou numit ‚Tătăroaică la Balcic’, ‚Vedere de la Balcic’ sau ceva similar plimbându-vă prin muzeele României, toate acestea reprezentând tematicile specifice sub care intrau mai multe interpretări de factură impresionistă ale unei aşa-numite Şcoli de la Balcic. Tabloul nostru preferat, ‘Terasă la Balcic’ realizat de Cecilia Cuţescu – Storck, îl puteţi vedea mai jos:

La vizita noastră în Balcic am avut aceeași perspectivă cu stânca din grădină – (Sursă foto: ArtNet)

În fapt, sunt atâţia pictori care au imortalizat Balcicul pe pânze şi şevalete de atunci şi până acum, încât puteţi vizita o astfel de expoziţie chiar zilele acestea pentru că fascinaţia artiştilor pentru acest oraş pare să se fi manifestat constant de-a lungul timpului.
Dacă aveţi veleităţi artistice şi doriţi să retrăiţi această inspiraţie nou-descoperită aflaţi că în ultimii câţiva ani s-au organizat mai multe tabere de creaţie artistică la Balcic. Un exemplu ar fi aici.

5. Se numea odinioară Dionysopolis

După atâtea informaţii despre regalitatea istorică română, este foarte uşor să scăpăm din vedere faptul că Balcicul datează din antichitate. Iniţial a fost aşezare tracică, dar apoi a fost colonizat de greci şi a primit numele de Dyonisopolis, pentru că în perioada următoare să fie ocupat de bizantini şi tot aşa, schimbându-i astfel numele în Balcic. Totuşi, numele lui vechi este mult mai potrivit pentru oraş, pentru că te duce cu gândul la Dionysos, zeul grecesc al vinului şi ebrietăţii (şi al orgiilor), dar nu pentru plăceri extreme, ci pentru vin.
Dacă ajungeţi la grădină veţi observa că una din fostele vile regale a fost reamenajată într-o cramă unde se vând vinuri cu tematică regală. Ele se pot degusta gratis şi sortimentele includ vinuri cu smochine sau cu zmeură. Interesant e faptul că nu ofereau vin de trandafiri, care este un deliciu. Crama reprezintă iniţiativa unei antrepenoare locale de a reintroduce în Balcic interesul pentru vinurile regale.
Dar, revenind la rădăcinile antice ale Balcicului, ar trebui de asemenea să ştiţi că la Muzeul de istorie al oraşului, cât şi la castelul reginei, se pot vedea vestigii ale acelor vremuri, unele fiind descoperite în timpul săpăturilor pentru construcția de hoteluri, cum e acest templu antic dedicat zeiţei Cybele.

Zeița Cybele. Noi nu avem vestigii așa faine în toată România. (Sursă foto: Dobrudzha)

6. Se pot vizita şi alte oraşe interesante aflate în apropiere

Dacă aţi ajuns în Balcic, aţi făcut plajă şi v-aţi minunat de grădină şi castel, probabil că simţiţi nevoia de mai mult în sensul de experienţă culturală. Nu o să găsiţi mai mult în oraş, dar puteţi găsi în oraşele din jurul lui.
Varna este o opţiune bună, care se află la o ora de Balcic, şi unde se poate participa la un tur ghidat al oraşului care vă va face să vedeţi zona cu alţi ochi. Dar, o opţiune şi mai bună ar fi Nessebarul, care promite să va introducă în istoria ţării via monumente Unesco.

Biserică monument UNESCO de secol 13 dintr-un oraș-muzeu UNESCO, numit Nessebar. (Sursă foto: Wikipedia)

Acestea ar fi oraşele din sud. În nordul Balcicului însă, avem zona Kavarna, unde se poate vizita cetatea Kaliakra care oferă, de asemenea, o călătorie în trecutul zonei prin ruinile sale de la malul mării. O legendă interesantă spune că, în timpul unui asediu turcesc care a rezultat în cucerirea cetăţii, 40 de fecioare şi-ar fi legat împreună părul şi s-ar fi aruncat de pe stâncă în apă pentru a nu fi pângărite de soldaţii otomani. Şi-au legat părul pentru ca să nu fie vreuna tentată să renunţe şi pentru că greutatea tuturor le-ar fi ţinut la fund.

Mai au și delfini, dacă e prea sinistră povestea cu fecioarele (Sursă foto: Wikipedia)

7. Nu trebuie neapărat să schimbi bani sau să ştii bulgară pt un sejur

Daaar îţi trebuie leva pentru a intra în Grădina Botanică şi în Castel. Altfel, marele avantaj al Balcicului e că poţi să vorbeşti în română cu comercianţii, hotelierii şi… cam cu oricine. Nu numai asta, dar poţi plăti şi în lei, iar unele restaurante, pe lângă faptul că au meniuri în limba română, mai au şi nume româneşti.

Asta e norma la Balcic (Sursă foto: Chintesenta’s Blog)

Nu este o exagerare, este pur şi simplu adevărul. Este foarte facil să mergi acolo în vacanţă singur, cu prietenii, sau cu toată familia (copii plus bunici), pentru că nu există o barieră lingvistică pronunţată. Şi este clar că este doar o formă de adaptare a serviciilor turistice pentru a acomoda grosul vizitatorilor în oraş, care sunt românii.
Din şederea noastră acolo, am rămas cu impresia că România ia Balcicul înapoi pe perioada estivală.

 

Citește și Am fost acolo – City-Hopping prin Bulgaria: 5 oraşe în 5 zile

 

Am fost acolo – City-Hopping prin Bulgaria: 5 oraşe în 5 zile

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here