Catherine-Paris, de Martha Bibescu – Povesti cu printese

0
827

 

Martha Bibescu s-ar putea să fie cea mai subestimată scriitoare a istoriei noastre literare, Catherine-Paris, recent apărută la editura Polirom în traducerea excepțională a Magdei Răduță, fiind un tur de forță ce re-așează o mică stea în constelația personalităților feminine de litere ale României.

 

Catherine-Paris este un personaj ce contrazice gândul enfant-ului terible Jean Cocteau despre capitala Franței, În Paris, toată lumea vrea să fie un actor, nimeni nu se mulțumește cu a fi un spectator, căci tânăra cu sânge albastru nu-și dorește altceva decât să stea cuminte la fereastra apartamentului de pe Rue Mantignon, de unde poate să admire tumultul străzilor pariziene. Dar, ca întodeauna, un bărbat strică totul și ea se lasă răpită într-o lume a aristocraților europeni ce nu iubesc nimic mai mult decât jocurile de culise, bârfele de alcov și vânătoarea în pădurile câștigate prin căsătorii aranjate sau prin norocul unui nume scrijelit pe scoarța unui arbore genealogic vechi.

 

Ce face romanul savuros este satira. Ochiul critic al lui Catherine, de mică burgheză educată din fragedă pruncie în spiritul bunului simț de doica credincioasă și a plăcerilor epicuriene de către bucătăreasa casei, iar mai apoi cu o adolescență împărțită între spiritul libertin-modern al unchiului scăpătat licențiat în licențe și cel clasic-romantic a magistrului Beau, înregistrează și pălmuiește fără milă tabieturile, mofturile, clicile și enclavizarea acestui organ bolnav, pe cale să fie măturat în următoarele decenii de pe prima scenă a istoriei de revolte și războaie, format din lorzi, regi, domnitori, prinți și prințese ale bătrânului continent.

 

Momentul în care Catherine-Paris își ia avânt către castelele originilor sale nobiliare, de care mama și bunica sa au fugit rănite, este întâlnirea cu prințul polon Adam, un seducător de meserie căruia îi pică cu tronc, încă de la prima întâlnire, frumoasa descendentă din familia nobiliară a Moldovei. De aici încolo ea este prinsă într-un vârtej al dezamăgirilor, mondenităților, distractive în start, dar obositoare pentru o ființă fragilă și luminoasă în naivitatea ei. Toată lumea o place, toți îi admiră inteligența și frumusețea, dar toată lumea o și urăște, este de a lor, de os domnesc, dar se simte ca o străină, este primită cu brațele deschise în fiecare castel, dar la nevoie ea rămâne singură, abandonată și este tratată cu o rece indiferență și o porție bună de bârfe. Singurul care nu o trădează și îi oferă adăpost este orașul Paris, un personaj în sine.

 

Biografia prințesei Martha Bibescu se întretaie cu acest roman, fiică a unor părinți iluștri, Smaranda Mavrocordat și Ion N. Lahovari, este căsătorită la 14 ani cu prințul George Valentin Bibescu, care o părăsește destul de repede pentru mașini, avioane și aventuri, dar care îi dăruiește locul ce va fi căminul ei multă vreme, palatul Mogoșoaia. Renumită pentru frumusețea și hazul ei, Martha întreține relații amicale, dar și destule povești amoroase, cu multe din personalitățile vremii (regele Spaniei Alfons al XIII-lea, familia Roosevelt, Kronprinz, moștenitorul împăratului german Wilhelm al II-lea, lordul Thomson ș.a). Împlinirea ei va fi însă una artistică, căci romanele ei sunt foarte bine primite la Paris, Marcel Proust fiind unul dintre admiratori: Prințesă, sunteți nu numai o minunată scriitoare, ci și un sculptor al vorbelor, o cunoscătoare a muzicii, un izvor al simțurilor… Ea primește Premiul Academiei Franceze în 1923 și este acceptată în 1955 în Academia Regală de limbă și literatură franceză din Bruxelles.

 

Un roman ca un vals printr-o cameră elegantă dintr-un palat înțepenit în timp, Catherine-Paris va fi o plăcere de citit atât de cei îndrăgostiți de literatura victoriană, cu ale sale intrigi amoroase nesfârșite, dar și de obișnuiții cu rafinamentul propozițiilor proustiene. Martha analizează și coboară pe pământ o lume ce se sufoca în turnurile titlurilor nobiliare și în același timp spune o poveste la fel de frumoasă ca și prințesa româncă.

        

 

                                                Editura Polirom, 2013

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here