Cum a fost în luna februarie la festivalul LIKE CNDB #1

0
321

Aflat deja la a doua ediţie, festivalul LIKE CNDB #1, organizat de Centrul Național al Dansului ne-a adus și în acest an spectacole de dans contemporan autohtone. Noi am avut ocazia să vizionăm două dintre ele din perioada februarie, foarte interesante, de altfel.

 

Secvenţe şi profile sau haosul societăţii contemporane

Secvenţe şi profile, coregafiat de Florin Fieroiu a deschis festivalul, fix în Ziua Îndrăgostiților. Din mișcările și interacţiunea performerilor unul cu celalat, în număr de nouă și separați în grupuri de benzi așezate pe podea, distingem tendința de a comunica unul cu celalat însă fiecare cu propriul limbaj și automatism, aflați în același timp și spațiu, dar necoordonaţi. În alte momente, gestica repetitivă a acestora indică o sexualitate haotică îndreptată spre un performer anume și apoi, spre oricine se nimerește, rezultând un amestec de senzații – disperare, infatuare, agresivitate și afecțiune – care trece peste acele benzi așezate pe jos care limitau inițial un grup de performeri de altul. În spatele acestora, se proiectau diverse fraze concepute de Farid Fairuz – numele de scenă al coregrafului român Mihai Mihalcea – care țin de mundan, fără un fir logic concret, dar până la urmă, zi de zi, probabil că multe dintre aceste fraze sunt rostite concomitent de oameni diferiți, la nivel global. Secvențe și profile servește ca o oglindă abstractă a lucrurilor și oamenilor mici din viața de zi cu zi actuală. Un trailer al spectacolului puteţi vedea mai jos.

 

Nu toți sunt eroi sau Hitler şi Stalin la picnic

Nu toți sunt eroi, conceput de Cristina Lilienfeld și Smaranda Găbudeanu abordează un subiect foarte sensibil al istoriei noastre. Cele două artiste și-au creat spectacolul apelând la trecutul și originile acestora, mai precis, ele sunt nepoatele unor oameni care au suferit de pe urma evenimentelor petrecute după cel de-al doilea război mondial. Bunicul primeia era evreu şi a fost persecutat anterior de legionari şi nazişti, iar al celei de-a doua un tânăr simpatizant al legionarilor care a fost persecutat de comuniști şi chiar încarcerat. Iată deci, două concepții diferite, care au generat multă suferință, împăcate după 80 de ani de descendenți, de unde și îmbrățișarea puternică între cele două care deschide spectacolul De-a dreptul interesant este momentul simbolic de bufă în care cele două poartă măști cu imaginea lui Hitler (Lilienfeld) și Stalin (Găbudeanu) și-i vedem pe acești doi monștri ai secolului 20 mergând voioși la picnic și chiar angajându-se în dans sincron și sex violent. Spectacolul invită la reflecție și încheie cu un mesaj ce ar trebui să răzbată peste generații: „Încă nu e târziu!” Un trailer al spectacolului puteţi vedea mai jos.

 

Festivalul continuă și în luna martie și promite să aducă producții la fel de interesante.

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here