The Distinguished Citizen (El ciudadano ilustre) – O comedie pentru iubitorii de literatura, care iau in ras obsesia pentru Nobel

0
992
imagine: IMDB

The Distinguished Citizen (El ciudadano ilustre) este o comedie inteligentă despre reîntoarcerea în orăşelul natal (şi retrograd) a unui scriitor ce tocmai a câştigat mult râvnitul Nobel. Prezentat în cadrul festivalului Pelicula (ediţia 2017), filmul regizat de Gaston Duprat şi Mariano Cohn devine o suită de episoade amuzante, unele dintre ele ajungând să ia o turnură imprevizibilă, care te ţine în suspans asemenea unui thriller.

The Distinguished Citizen are două calităţi pentru a fi un film de care îţi vei aminti multă vreme de acum în colo şi pe care îl vei recomanda insistent şi celorlalţi. În primul rând există o potrivire perfectă între situaţiile de viaţă prezentate savuros, personaje şi actori. Al doilea motiv este legat de satira impecabil construită, ce şterge pe jos cu obsesia pentru marile premii literare, cu limbajul de lemn ce însoţeşte canonizarea publică a unui mare scriitor, cu snobismul din lumea artei şi confuzia între calofilie şi literatura bună.

Vei găsi la începutul acestui film cel mai frumos (dar incomod) discurs pe care l-ar putea ţine vreodată un scriitor subversiv în faţa somităţilor ţepene ce îi oferă Premiul Nobel. Un discurs exploziv şi ingenios, rostit de un actor ce interpretează perfect rolul unui scriitor ce nu se lasă îmbătat de faima dată de marile distincţii, fără a-şi striga rebeliunea într-un mod teribilist.

Actorul Oscar Martinez exprimă franc, amuzant şi dureros tot ce ar fi dorit să audă iubitorii de literatură. Mai bine zis aceia enervaţi la culme ori de câte ori un scriitor considerat liber şi nepăsător în faţa onorurilor acceptă sanctificarea monumentalistă prin premiile ce-l transformă într-un fetiş pentru snobi.

Personajul central, Daniel Mantovani, este un scriitor ce a instigat la nesupunere în faţa canoanelor ipocrite şi a sistemului devenit legitim prin onoruri şi titluri, dar care ajunge să accepte premierea cu pompă de însuşi sistemul de care s-a ţinut departe pentru a nu se lăsa contaminat de ipocrizie, snobism şi conformism. În loc să-l ducă în extaz, Nobelul devine apăsător pentru scriitorul argentinian plasat în rolul principal. Daniel simte că îi fură inspiraţia şi libertatea expresiei în favoarea rigidizării. Faptul că opera lui le place regilor şi criticilor înseamnă începutul sfârşitului pentru menirea sa de scriitor.

Încercând să împiedice transformarea lui într-un scriitor-vedetă ce stârneşte interesul mai degrabă prin notorieteta dată de Nobel, îşi anulează orice obligaţie cultural-mondenă. Nu mai participă la inaugurări, cuvântări academice sau lecturi publice. Nu mai dă autografe şi nu mai acceptă ritalurile de canonizare ce îi promit nemurirea şi transformarea într-o statuie, încă din timpul vieţii.

Un ritual din categoria celor ce asigură canonizarea va fi până la urmă acceptat de autor: reîntoarcerea în oraşelul natal, uitat de lume şi timp, ce l-a inspirat în scrierea cărţilor pline de personaje ignorante. Doar că Daniel nu se întoarce pentru a plăti vechi poliţe, ci pentru a primi medalia de cetăţean de onoare.

Vizita în oraşul natal este începutul unei comedii savuroase, în spatele căreia se ascund subiecte vechi precum conflictul dintre emancipare şi provincialism în percepţia asupra artei şi culturii, dintre autenticitatea plăcerii pentru lectură şi etalarea cărţilor semnate de un autor nobelizat.

Ceea ce ar fi trebuit să fie prilejul unei retrospective personale şi al unui dialog cu sine, cu propria identitate şi cu prietenii din copilărie se transformă într-o defilare de amănunte, întâmplări şi discuţii aprinse între protagonist şi localnicii supăraţi din cauza modului în care au fost reprezentaţi în cărţile fostului vecin ajuns celebru. Tensiunea din relaţia scriitorului redevenit vecinul diferit cu toţi cei rămaşi în localitatea anonimă este amplicată de includerea lui în juriul ce decide câştigătorul unui concurs de pictură.

În paralel cu încercarea scriitorului de a le ţine piept bărbaţilor macho umiliţi când li se critică picturile submediocre înscrise în concurs, vor fi redate ilar şi palpitant eforturile acestuia de scăpa nevătămat de furia celui devenit soţul iubitei sale din adolescenţă. Evenimentele iau o turnură periculoasă când în peisaj apare libertina fiică a celei ce a fost cândva iubita scriitorului.

Pe cât de optimist este mesajul protagonistului referitor la autonomia culturii în raport cu juriile şi distincţiile ce duc la canonizare, pe atât de pesimist este cel transmis de foştii vecini ai acestuia. Orăşelul natal din care a vrut să scape marele scriitor devine copia în miniatură a întregii omeniri.

Găseşti o veritabilă comedie umană, în care ura alimentată de ignoranţă, invidia, machismul şi prostia răzbesc. Pentru a scăpa de ele, cei capabili să gândească trebuie să fugă departe. Odată fugiţi, trebuie să evite ispita nostalgiei ce i-ar determina să revină, chiar şi pentru o scurtă vizită.

Nu puţini vor fi aceia ce vor considera filmul o alegorie ce reflectă eterna ură faţă de cel ce a reuşit să vadă şi o altă lume, dincolo de ţinutul de baştină, şi care a demonstrat că se poate ieşi dintr-o lume închisă. Regizorul nu îi iartă nici pe cei preocupaţi de inventarea unor instituţii pentru apărarea culturii. În viziunea lui, aceste instituţii sunt populate de o altă categorie de ignoranţi, cei ce adoră limba de lemn ce ucide libertatea şi voluptatea cuvântului.

Există un trib african care nu include în vocabularul său cuvântul libertate, deoarece acolo oamenii se simt liberi, de aceea nu trebuie să denumească libertatea, afirma protagonitul în faţa unei mulţimi formată din oameni care se complac în propria mărginire. Nici literatura nu are nevoie de apărători, deoarece de-a lungul istoriei cărţile au putut supravieţui dincolo de marile catastrofe, mai susţinea acesta.

Citeşte şi Panamerican Machinery – O comedie mexicană ce ar fi trebuit filmată în România

Panamerican Machinery – O comedie mexicana ce ar fi trebuit filmata in Romania vechilor intreprinderi

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here