Hard Candy – Loveste mult deasupra greutatii sale

0
569

Dupa ce flirteaza pe Internet, Haley, care ne apare ca o adolescenta naiva si teribilista,  cade de acord sa se intalneasca intr-o cafenea cu Geoff (Patrick Wilson), un fotograf de treizeci si ceva de ani.  In intalnirea dintre cei doi, vulnerabilitatea lui Haley (Ellen Page) este evidenta, insa actiunea ia o turnura noua – prefigurata vag prin fragmente de conversatie – cand adolescenta de 14 ani ajunge in casa fotografului. 

Hard Candy (2005) are o forma asemanatoare cu cea a unui teatru cinematografic, sustinuta de interactiunea dintre cele doua personaje principale. Scenele de dialog la care o asemenea formula obliga sunt departe de a fi plictisitoare. Regizorul (David Slade) se foloseste de miscari ale camerei si o paleta cromatica interesanta (ambele urmaresc starile  afective ale personajelor) pentru a le alterna cu secventele de actiune. 

Desi se afla intr-un proces constant de comunicare cu Geoff, adolescenta impresioneaza suficient de mult incat sa ii atribuim rolul dominant in economia filmului. Replicile ei spirituale, bine scrise si foarte bine redate de Ellen Page, maniera lejera si nonsalant adolescentina cu care trateaza situatii iesite din comun fac din ea o prezenta amuzanta. dar si nelinistitoare. Nepotrivirea (as spune ca aceasta nepotrivire face si deliciul filmului) dintre forma pe care o imbraca si actiunile pe care le comite tine de domeniul absurdului, filmul obligand la un suspension of disbelief din partea privitorului pentru acceptarea lui Haley. Identitatea ei ramane pana la final sub semnul intrebarii confirmandu-i statutul de personaj simbolic, fara pretentii la realism.

Valoarea morala (de altfel destul de discutabila) a actiunilor lui Haley este conditionata de masura vinovatiei lui Geoff. Personajul lui Geoff este disecat si analizat pe masura ce filmul progreseaza: masca sub care il vedem ascuns in expozitie este inlaturata, devenind si el vulnerabil. Patrick Wilson reuseste foarte bine sa transmita panica si disperarea pe care o simte, tentand publicul sa ii acorde o anumita doza de simpatie. 

  

Intentia regizorului (David Slade) de a face o paralela intre chinurile prin care trece Geoff si experienta copiilor abuzati nu convinge, legatura dintre cei doi termeni nefiind suficient de bine stabilita doar prin situatia de vulnerabilitate. Tema duplicitatii apare frecvent ca o alta trimitere la pedofilie.

Filmul iti da un sentiment constant de disconfort, de neliniste, o impresie vaga ca faci un lucru interzis urmarindu-l.  Cu toate acestea Hard Candy (Capcana fatala) esueaza in crearea unei sinteze intre continut si mesaj. Printre personajul interesant al lui Ellen Page, suspans, actiunea tensionata si neobisnuita, teroarea psihologica, este greu sa mai gasesti tema sociala pe care Hard Candy incearca sa o abordeze. 

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here