Heather, cu totul – Obsesia pentru adolescenta din Manhattan

0
709

Surprinzător precum o poveste simplă ce se dovedeşte a fi până la urmă una multistratificată, romanul Heather, cu totul mai are calităţile unui film psihologic bine dozat. Îţi va menţine viu interesul prin amestecul dintre satira cu accente sumbre la adresa vieţii americane demitizate din upper middle class şi temele specifice unui film cu fata din familia bună intrigată de băiatul cel rău.

Aşteptările pe care le are cititorul de la cartea Heather, cu totul sunt influenţate de notorietatea autorului, nimeni altul decât Matthew Weiner, creatorul multipremiatului serial Mad Men şi producătorul serialului Clanul Soprano. După ce o vei citi, vei spune că Matthew Weiner a debutat printr-un roman scurt (nu are mai mult de 150 de pagini), dar intens precum radiografierea unei existenţe în care se reflectă de fapt întregul spirit al unei epoci.

Dintr-o anumită perspectivă, aşteptările îţi vor fi satisfăcute, mai ales dacă anticipai un roman care să te ţină captiv aşa cum au făcut-o serialele ce-l aveau pe Matthew Weiner în spate. Vei descoperi o scriitură efervescentă, de la prima până la ultima pagină, şi nişte personaje care îţi măresc gradul de implicare emoţională, devenită adesea combustibilul ce întreţine interesul pentru o carte.

Forţa şi calităţile acestui debut literar sunt date de modul în care Weiner ştie să creeze nişte personaje reprezentative. Aparent sunt nişte personaje previzibile, ce se pot plia perfect pe clişeele bine înrădăcinate în percepţia colectiva asupra numeroaselor tipologii ce alcătuiesc societatea americană. Însă, pe măsură ce dai paginile, interpretările ataşate acestor personaje ţi se vor părea mult mai sofisticate.

În centrul romanului se află tipologiile ce reprezintă America divizată între învingători şi rataţi, între locuitorii metropolei şi ai orăşelelor degradate, de tip no man’s land, populate de oameni fără speranţă. Asemenea unui regizor cinic, autorul manipulează destinele personajelor astfel încât de la o pagină la alta să treci de la ţara oamenilor de succes, cu familii de vis, din ale căror apartamente poate fi contemplată o toamnă perfectă în Central Park, la imaginile dezolante ale unei Americi necosmetizate, aşa cum o vezi în filmele despre marginali.

Din America tabloului cu oameni realizaţi vine familia adolescentei Heather. Părinţii ei locuiesc într-un apartament costisitor din Manhattan, în apropiere de Central Park. Ea merge la o şcoală privată de fete, câştigă marile concursuri pentru aşii în debate şi devine raţiunea de a fi a unor adulţi complexaţi şi nesiguri, a căror viaţă de cuplu se diluează pe măsură ce prosperitatea devine consistentă

Heather este însă departe de a fi o fată răzgâiată, arogantă şi ignorantă în privinţa vieţii reale. Ea este la curent cu marile probleme ale omenirii şi se simte vinovată din cauza traiului lipsit de griji pe care îl duce în cea mai elegantă zonă din New York. Gândurile despre viaţa reală, a celor săraci, încep să o acapareze pe Heather în momentul în care sesizează privirea insistentă a lui Bobby, un muncitor angajat pentru a modifica unul dintre apartamentele de lux ale imobilului în care locuieşte familia ei.

Bobby vine din societatea rataţilor, a copiilor nimeriţi în familii din care taţii lipsesc iar mamele sunt dependente de heroină şi îşi schimbă partenerii abuzatori ca pe doze. Dacă Heather este simbolul bunătăţii, al empatiei precoce, al vieţii luminoase, ferite de tot ce are lumea din jur mai urât, Bobby reprezintă America murdară, degradantă, a celor adesea consideraţi irecuperabili, care sfârşesc în celulele rezervate infractorilor ce îşi câştigă rapid faima de recidivişti periculoşi.

Când intră în raza vizuală a lui Bobby, Heather este abia la începutul liceului şi flirteaza cu tentaţia de a părea o fată îndrăzneaţă, fără a deveni una cu adevărat. Bobby a trecut de multă vreme graniţa dintre fantasmele despre o viaţă riscantă şi realitate.

Heather are trăiri confuze faţă de Bobby. El reprezintă pentru aceasta lumea ce îi trezeşte sentimentul de vinovăţie pe care îl au copiii din familiile bune când îi cunosc pe cei din mediile defavorizate. În schimb, fanteziile lui Bobby sunt clare şi dense. Ar vrea să o posede brutal, să o violeze pe adolescenta pe care o consideră o privilegiată, ce îl înnebuneşte cu parfumul ei scump. Totuşi, fanteziile cu posedarea sălbatică a lui Heather nu reprezintă neapărat satisfacerea unei dorinţe de putere, de pângărire a celei din clasa inaccesibilă, ce nu dă doi bani pe amărâţii ca el. Intenţia are substraturi mult mai alambicate, redate într-un mod evaziv.

Deşi Heather şi Bobby par nişte personaje simple, construite după tiparul unor modele pline de clişee, analiza gândurilor şi emoţiilor ce îi îndreaptă unul spre celălalt dezvăluie nuanţe greu de tradus prin explicaţii imediate. Nici Heather nu este prostuţa din lumea bună, tentată erotic de băiatul rău, şi nici Bobby nu îşi eliberează pulsiunile de parcă ar fi prădătorul dezlănţuit dintr-un thriller comercial.

Obscuritatea perversă din mintea lui Bobby, ideală pentru alimentarea unei tensiuni ce trimite spre un thriller psihologic, ascunde motive ce nasc interpretări complicate precum cele atribuite actelor unui psihopat. Portretul lui devine şi mai derutant când se preling şi unele aspiraţii luminoase printre intenţiile brutale ce însoţesc excitaţia provocată de apariţia lui Heather.

Heather, cu totul este un roman dur. Însă duritatea nu se revarsă în imagini insuportabile, ci mai degrabă în observaţiile psihologice, majoritatea succinte, dar având ecouri adânci în mintea cititorului. Totuşi, în ciuda acestor observaţii pe alocuri greu digerabile, romanul îţi oferă plăcerea unei cărţi pe care nu o mai poţi lăsa din mână. Se citeşte într-un ritm alert şi te ţine cu sufletul la gură datorită tensiunii ce se acumulează în momentele imprevizibile.

Plăcerea lecturii este alimentată şi de satisfacţia pe care autorul i-o dă cititorului avid mai ales de romane care dărâmă tabloul Americii perfecte. Heather, cu totul face parte din categoria romanelor care descriu frust, satiric şi cinic imaginea unei societăţi al cărei mit a fost încropit mai degrabă din aspiraţiile şi iluziile celor ce râvnesc la ea, decât din ale celor aflaţi în interiorul ei.

În acest roman scurt încap toate slăbiciunile unei Americi sabotate chiar de idealurile ce au contribuit la reputaţia ei bazată pe măreţie. Autorul li se alătură celor dornici să demonstreze că mitul Americii ofertante se degradează într-un ritm ameţitor. Iar degradarea nu este simbolizată de mediul fetid în care a trăit Bobby, ci de familia lui Heather.

Problemele unei Americi dure, coşmăreşti, se reflectă mai degrabă în obsesiile şi nevrozele familiei ce trăieşte în luxul din Manhattan. Este familia dornică de a păstra aparenţele pentru a nu se descoperi că bărbatul având un job ce îi permite să ducă o viaţă prosperă este de fapt nefericit deoarece nu are parte (şi) de satisfacţia dată de faimă, iar soţia lui devine o casnică de lux plină de regrete şi temeri în relaţia cu fiica adolescentă.

În Heather, cu totul sunt denunţate ipocrizia, politica ineficientă în combaterea marginalizării, inegalitatea alienantă, competitivitatea ce deformează umanitatea şi autoiluzionarea în faţa mitului ce promite o viaţă de succes. Este un denunţ care, spre final, ia forma unui thriller psihologic realizat de un observator înzestrat cu darul acelei lucidităţi dublate de cinism. Dar este denunţul ce mimează superficialitatea, detaşarea şi lejeritatea în faţa unei lumi ce nu se poate ameliora şi care le dă de înţeles personajelor că nu le rămâne decât să îşi accepte rolurile prestabilite conform unei ierarhii decise cu mult înainte ca ele să capete conştiinţa de sine.

Poţi citi şi American Honey – Destrăbălarea care maturizează

American Honey –Hoinareala si destrabalarea care maturizeaza

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here