Lisbon Story – contrastul senzorial al Lisabonei

0
261

Phillip Winter (Rudiger Vogler) își începe călătoria spre Lisabona dupa ce primește un mesaj din partea amicului său, regizorul Friedrich Monroe (Patrick Bauchau). Acesta dă dovadă de un oarecare pragmatism și nu stă foarte mult pe gânduri; adevărul este că împrejurimile în care îl găsește solicitarea îl fac pe spectator să creadă că o excursie i-ar prinde tare bine.

Faptul că Phillip este sunetist de profesie sau cetățean german nu par a fi detalii întâmplătoare în filmul lui Wenders. Odată ce acțiunea se mută în Portugalia, contrastul senzorial creat de ciocnirea fonetică a celor două limbi, atât de diferite, pune din start în evidență ceva esențial în acest film – sunetul. Incluzând cântecele trupei Madredeus ce vibrează în bătrânele case din Graça sau zgomotele copiilor care aleargă pe aleile pietruite din Alfama, Lisabona freamată într-un metru antic dispărut de mult în moderna și vechea Europă. Este adevărat că aventura se petrece în 1994 iar lucrurile foarte posibil să se fi schimbat în ceea ce privește modernizarea locului, dar sunetul a rămas același.

Și asta este doar o parte din ceea ce Wenders reușește să ne arate. Lumina este ca nicăieri. Indiferent de anotimp Lusitanii se bucură de atenția soarelui. Firul narativ demască un plan trivial al regizorului: să unească sunetul cu imaginile. Reușește acest lucru prin inserarea misterioasei dispariții a lui Friedrich in scenariu. Acest fapt îl obligă pe Philip să se descurce singur având la îndemână doar filmulețe mute realizate de prietenul său. Munca sunetistului nu presunupe în acest caz altceva decât străbaterea îngustelor străduțe portugheze în speranța de a captura frecvențele necesare imaginilor moștenite de la prietenul său. 

Excentricitatea lui Friedrich îl constrange pe amicul său să mizeze pe ospitalitatea portughezilor pentru a se descuca. Și asta nu îi face decât bine. Nu întâmpină nici un fel de probleme. Din contră, are parte de o experiență autentică, naturală, una acompaniată de vin și muzică tradițională portugheză (nu fado) iar apoi, bineînțeles, de o melancolică poveste de dragoste cu solista trupei Madredeus – Teresa Salgueiro. Despre Friedrich nu știm mare lucru și lucrurile rămân așa până la finalul filmului.

Lisbon Story este un film despre un film imposibil care cumva reușește. Philip și Friedrich se vor întâlni, iar Wenders subliniază că esența filmului modern este tocmai această apropiere dintre imagine și sunet. Mai mult decât atât acest film impresionează prin căldura și prietenia pe care și le-arată oamenii. Dar poate că și decorurile în care se petrece acțiunea îi obligă la asta.  

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here