Midnight in Paris – o bomboana de film

0
198

Noul film al lui Woody Allen este dovada a cate poti sa faci cu un film daca nu mai ai nimic de demonstrat ca regizor. Probabil exista creatori care ar regiza filme mai reusite cu acelasi buget, dar Woody Allen are parghiile (adica brandul) care ii permit sa transforme intr-un film orice capriciu nostalgic. Am trait senzatia ca Woody avea nevoie doar de un pretext oarecare pentru a patina romantic in Parisul interbelic al lui Hemingway, Gertrude Stein, Scott Fitzgerald, Cole Porter, Dali, Picasso si altii.

Rezultatul este o bomboana glazurata care ti se topeste in gura: Parisul filmat intr-o lumina de miere, jazz in surdina, actori care interpreteaza lejer, glume á la Woody Allen, dar mai ales multe trimiteri culturale ascunse pentru deliciul spectatorului in fiecare scena. Cum mai spuneam undeva, nu e cel mai bun film al lui Woody Allen din ultimii ani, dar are o atmosfera pe care merita s-o simti.

Midnight in Paris este un delir al imaginatiei lui Woody. Un cuplu de americani (Gil si Inez) face o excursie la Paris, in linia lui Vicky Cristina Barcelona, unde doua americance viziteaza Barcelona. De aici actiunea se transforma intr-o fantezie, pentru ca Gil (Owen Wilson) calatoreste in timp in fiecare seara in Parisul anilor '20, unde cunoaste artisti de toate orientarile culturale, care frecventau salonul artistic al scriitoarei si colectionarei de arta Gertrudei Stein, in 27 Rue de Fleurus.

Cu tot delirul, pentru cineva obisnuit cu filmele semnate de Woody Allen, parca se stinge lumina din cand in cand. Senzatia poate este data si de interpretarea personajului principal de catre Owen Wilson, alter ego-ul regizorului. Owen il joaca exceptional in gestica, in balbaieli, in punctarea replicilor, dar ii lipseste ceva din exuberanta unui Woody viu si over the top in orice context. Filmul parca se joaca cu un ton sub atmosfera obisnuita. Dar nu te lasa descurajat de observatia asta, filmul are multe de oferit.

Actorii care sustin vital filmul mi s-a parut ca sunt Cathy Bates, care interpreteaza rolul Gertrudei Stein (cu siguranta o stiti pe Bates din roluri secundare din multe filme sau seriale, ca Revolutionary Road, The Golden Compass, Failure to Launch, Titanic, The Office), Adrien Brody , il interpreteaza suprarealist pe Salvador Dali (pe actor il stiti din The Pianist – pentru care a primit Oscar) si Rachel McAdams, logodnica pragmatica a lui Gil (pe Rachel McAdams ati mai vazut-o in Sherlock Holmes si Wedding Crashers).

In film mai joaca Michael Sheen si face un rol extrem de bun (il stiti probabil din The Queen si Frost/Nixon), Carla Bruni (primul rol reprezentativ pentru prima-doamna a Frantei) si Marion Cotillard (Inception, La vie en rose – pentru care a primit Oscar, Un long dimanche de fiancailles).

Ce nu mi-a placut a fost faptul ca unele personaje ale artistilor din trecut sunt foarte caricaturale si artificiale, iar unele sunt la propriu doar de decor, de exemplu Matisse care apare strict ca sa prilejuiasca o gluma a lui Gil. Dar nu se putea altfel, trebuia sa existe un minus in contrapartida aglomerarii atator personaje intr-un singur film.

Recomandare: daca nu esti intr-o stare prea romantica, trebuie sa te relaxezi inainte de film, asta in cazul in care crezi ca preludiul lung de imagini cu Parisul din deschiderea filmului nu va fi suficient. Altfel o sa ti se para ridicol pe alocuri.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here