Necunoscuta din Berlinul de Est – Reintoarcerea la femeia disparuta

0
1860

Cartea maltezului Immanuel Mifsud – o voce reprezentativă (şi controversată) pentru literatura ţării natale – te ademeneşte printr-o poveste ce îmbină misterul feminin şi atracţia intensă care uneşte doi străini din spaţii culturale diferite.

În Berlinul anilor ’80, Erik, unul dintre cei mai populari actori din Malta, o întâlneşte pe Jutta, o chelneriţă dintr-o cafenea aleasă de obicei de turiştii care poposesc în Alexanderplatz. Eric este cât se poate de conştient de succesul personal, fiind adulat de publicul iubitor de teatru şi de femeile din jur. Despre Jutta, în schimb, nu ştim prea multe. Singurul detaliu care ne este amintit obsesiv este decizia ei de a nu-şi refuza nişte clipe de plăcere trecătoare alături de marele actor maltez, care să o facă să uite de apăsătoarea închisoare cenuşie în care se transformase Berlinul de Est, când Zidul nu devenise încă un obiectiv turistic.

Jutta şi Erik petrec o noapte împreună, suficientă pentru ca memoria lui Erik să facă din tânăra ce servea la cafeneaua din Alexanderplatz un ideal feminin ce degajă misterul celei dorite, ce dispare brusc din peisaj. Dispariţia ei trasformă o simplă escapadă în obsesia dublată de încercarea unui bărbat de a umple un gol, de a-şi proiecta propriile angoase, dorinţe şi visuri în imaginea unei necunoscute.

Alt scriitor ar fi transformat dispariţia enigmaticei Jutta într-o poveste de iubire având magnetismul unui thriller, mai ales că Jutta şi Erik erau urmăriţi de un bărbat dubios ce venea des la cafeneaua unde lucra tânăra din Berlinul de Est. Însă Immanuel Mifsud preferă să-şi transforme romanul într-o succesiune de flashbackuri ce readuc la suprafaţă nişte frânturi de scene, dialoguri şi senzatii voluptuoase trăite de Erik alături de femeile ce i-au marcat existenţa, încă din preadolescenţă. Amintirile personajului masculin se derulează într-un ritm când lent-melancolic, asemenea unei melodii ce reflectă emoţiile asociate plăcerii urmate de pierderea persoanei iubite, când alert-răscolitor, de parcă un singur detaliu ar încuraja aglomerarea unor scene din trecut în prezentul trăit de Erik.

Punctul forte al romanului, în ochii cititorului din afara spaţiului maltez, nu este nici pe departe intriga. Romanul nu include acele detalii ispitoare cu accente noir despre căutarea unei femei dispărute într-un Berlin ţinut sub teroare şi obturat de un zid devenit un simbol al morţii pentru cei ce doreau să treacă dincolo, în lumea liberă. Ceea ce te atrage de fapt la acest roman este călătoria mult mai autentică într-o ţară pe care o vedem adesea prin lentilele turistului însetat de soarele verii mediteraneene, ce nu pare să se termine vreodată. Dacă trepidaţiile politice ale Berlinului nu îi sunt deloc străine cititorului, dramele colective recente ale Maltei sunt mai puţin cunoscute. Aşadar, nu doar Berlinul tinerei dispărute era prins la răscrucea istoriei, în anii ’80, ci şi însorita Malta.

Ţara scriitorului Immanuel Mifsud şi a personajului Erik a fost în pragul unui război civil în anii ’80, când mişcările de stânga ce susţineau că pot aduce progresul şi conservatorii s-au ciocnit traumatizant. În Berlinul Juttei, teroarea devenise mută, asemenea frigului cenuşiu ajuns până şi în cafenelele boeme. În Malta lui Erik, frica însemna instabilitate, iar ameninţarea se dezlănţuia în revolte înăbuşite brutal (dar care sunt descrise mai degrabă prin aluzii decât printr-un realism ce ar fi trimis ficţiunea la graniţa cu documentarul sau cu fotoreportajul din mijlocul situaţiilor politice fierbinţi).

Fără aluziile referitoare la turbulenţii ani ’80, ce au schimbat vechea ordine social-politică din întreaga Europă, Necunoscuta din Berlinul de Est ar fi fost un roman ce nu ar fi adus nimic nou. S-a tot scris despre bărbaţi pierduţi în trecut din cauze unei iubiri trecătoare dar care a lăsat urme adânci în urma dispariţiei lipsite de motive a femeii ce atrage deaorece vine dintr-un alt spaţiu, cu alte reguli, unde timpul se scurge diferit. Referirile voalate la crizele politice ale Maltei îi oferă aşadar particularitate acestei poveşti deloc ieşite din comun şi atenuează frustrarea celui dornic să citească un roman mai dinamic.

Romanul Necunoscuta din Berlinul de Est va fi apreciat mai degrabă de cititorii ataşaţi de personajele ce îşi rederulează insistent existenţa pentru a încerca să umple golurile afective. Erik face parte din categoria personajelor masculine ce îşi dau seama că trebuie să se reîntoarcă în oraşul unde au pierdut o mare iubire pentru a da un sens final existenţei. Vor empatiza cu personajul masculin Erik, dar şi cu femeile din Malta şi din Sicilia, ce i-au fost alături în calitate de amante înţelegătoare şi generoase, după ce s-a reîntors bulversat din Berlinul ce i-a dat-o, apoi i-a luat-o pe Jutta.

Amintirile despre femeia din Berlin şi despre acelea care i-au urmat seamănă cu scenele dintr-un film în care personajul masculin principal călătoreşte între mai multe decenii ale vieţii sale. Un film în care nu se respectă ordinea cronologică, nici regula coerenţei narative. Se trece brusc de la un deceniu la altul sau de la o perioadă a vieţii lui Erik la alta, chiar şi în acelaşi paragraf, ceea ce poate crea fie confuzie, fie acea plăcere oferită cititorului pentru care memoria devine posibilitatea revizitării unei existenţe prin schimbarea ordinii temporale, prin anularea graniţelor dintre amintiri, evenimente, persoane iubite, epoci ale fericirii şi ale pierderii.

Între o himeră a trecutului volatil şi o prezenţă în carne şi oase, Jutta devine un pretext, acela folosit de Erik pentru a înţelege rupturile din viaţa lui: ruptura dintre el şi familie, dintre el şi ţara natală, dintre el şi cea devenită soţie, dintre el şi fiica sa, dintre el şi amanta alături de care a trăit cea mai lungă relaţie, chiar dacă una clandestină, bazată doar pe atracţia sexuală. Jutta simbolizează legătura dintre individual şi istorie, o relaţie expusă mai degrabă voalat în acest roman, deoarece autorul preferă forţa sugestiilor în detrimentul unui verdict precis.

Citeşte şi Femeia inventată – O adori sau o deteşti

Femeia inventata – O adori sau o detesti

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here