Ragtime – Intalniri explozive in America feroce

0
1015

Ragtime nu pare să împărtăşească soarta crudă a romanelor aşezate pe raftul clasicilor. Va fi citit de fiecare generaţie cu acelaşi interes. Pe lângă densitatea naraţiunii în care se intersectează poveşti de viaţă tumultuoase, romanul are marea calitate de a-i face pe cititori să iniţieze discuţii aprinse despre un secol în care a fost consolidat mitul celei mai puternice naţiuni a lumii – Statele Unite ale Americii. Aceste discuţii ajung să atingă teme sensibile universale, mereu actuale, precum alienarea în marile oraşe, migraţia, lăcomia, inechitatea, rasismul, lupta pentru drepturile civile sau reversul capitalismului (mai ales al celui sălbatic).

Ragtime îşi datorează faima şi tabloului incomod, pe alocuri grotesc, al societăţii nord-americane. Câinele de pază al democraţiei avea, la un moment dat, un comportament de tiran primitiv şi grandoman. Vei descoperi că America secolului trecut era departe de a fi un tărâm al făgăduinţei. Devenise în schimb un hău al lipsei de speranţă, unde opulenţa şi mizeria aveau ceva în comun: erau copleşitoare.

În loc să ofere un tablou 100% realist, Doctorow recurge la imagini alegorice şi la scene cu tentă halucinantă. Demonstează astfel că diversitatea umană dintr-un oras al contrastelor frapante este cea mai bună sursă a detaliilor aberante, fără a-l obliga pe scriitor să se îndepărteze prea mult de realism. Văzută prin ochii lui Doctorow şi ai personajelor sale, America poate lua minţile şi corupe.

Se spune despre E.L.Doctorow că face parte din galeria autorilor ce au dat marile romane americane sau, mai bine zis, acele romane ce au spulberat mitul societăţii ideale, construit în imaginarul străinilor. În romanul său cult – Ragtime – vei descoperi America de la începutul secolului XX. Anul 1900 este asociat cu începutul a modernizării urbane, cu noul flux de imigranţi şi cu numărul tot mai mare al conflictelor dintre clasele sociale, odată cu dorinţa celor din pătura de jos de a se alătura sindicatelor.

Doctorow surprinde fidel această nouă Americă de la începutul secolului XX, aşa cum a rămas ea în memoria colectivă – o aglomerare babilonică transformată în metropole expansive, gata să ceară sacrificii, însă deloc pregătite să răsplatească pe măsură. În această babilonie devoratoare se ciocnesc tipologii umane aparţinând unor culturi diferite. Tipologiile venite din lumi cu valori opuse convieţuiesc în marea diversitate a romanului precum sunetele noului stil muzical îndrăzneţ numit ragtime, ce a schimbat percepţia despre armonie, deschizând calea jazz-ului.

Doctorow este înzestrat cu talentul ce naşte romane fabuloase. Este acel talent ce îi permite să înţeleagă spiritul unei epoci şi apoi să-l reinterpreteze provocator şi exploziv prin intermediul unor personaje fabuloase, reprezentând fiecare o anumită piesă din marele puzzle complicat şi grandios (America de la 1900). Vei descoperi magnaţi ale căror palate din centrul New Yorkului amintesc de opulenţa excentrică a reşedinţei din Citizen Kane, unde sunt adunate laolaltă antichităţi orientale, capodopere greco-romane sau renascentiste şi manuscrise preţioase. Vei asista la naşterea unui nou stil muzical ce le-a deschis calea spre celebritate artiştilor din comunitatea afro-americană. Te vei trezi pe străzile cartierelor de imigranţi veniţi din toată lumea pentru a descoperi cât de mult contează talentul pentru câştigarea dreptului de a trăi decent. Vei întâlni două personaje feminine opuse, dar care odată aduse împreună ajung să dea peste cap viaţa unei metropole – feminista anarhistă Emma Goldman şi Evelyn Nesbit, ademenitoarea nevastă a unuia dintre cei mai bogaţi americani, devenită şi amanta celebrului arhitect Stanford White.

Aparent, este greu să gestionezi o naraţiune cu personaje ofertante, dar care nu au prea multe în comun. Provin din culturi şi medii sociale incompatibile. Nu frecventează aceleaşi cercuri şi au valori ce le-ar face să intre în conflict. Însă Doctorow ştie cum să manevreze hazardul astfel încât să le aducă în acelaşi loc, fără a te face să crezi că a forţat evenimentele într-un mod neverosimil.

Aceste personaje sunt aduse laolaltă de un punct comun: dorinţa de a evada. Soţia bărbatului bogat vrea să evadeze de sub tirania lui. Pianistul afro-american ar vrea să se elibereze de sub jugul nedreptăţilor umilitoare provocate de rasism. Tânărul de familie bună vrea să îşi găsească libertatea imitând tacticile anarhiştilor din mediile sărace. Imigrantul evreu doreste să evadeze din mizeria sordidă a periferiei pentru a-şi ţine fiica departe de pericolul reprezentat de bordeluri, acolo unde eşuau sotiile şi fiicele multor străini ce s-au lăsat momiţi de iluzia visului american. Toate acţiunile şi planurile lor nebuneşti se intersectează într-o ţesătură a disperării şi a dorinţei de a găsi fericirea. Fiecare, în felul său, vrea să îşi împlinească visurile în mijlocului unei lumi haotice, unde regulile supravieţuirii darwiniste sunt singurele ce par să capate sens.

Vei aprecia Ragtime dacă îţi plac scriitori ce ştiu să transpună spectaculos, lucid şi necruţător forfota umană pestriţă dintr-o metropolă în continuă schimbare. Începutul secolului XX vestea ascensiunea metropolei americane prin excelenţă, cu zgârie-nori, reşedinţe luxoase ce imitau stilul renascentist dar şi furnicare mizere, unde se recruta forţa de muncă. Doctorow a surprins cum nu se putea mai bine vibraţia acestei metropole, folosind biografiile personajelor ce uimesc datorită acţiunilor imprevizibile. Majoritatea protagoniştilor au intenţii nobile, fireşti, însă lumea nemiloasă în care au nimerit îi va împinge să ia decizii aberante, transformându-i din nesăbuiţi rezvrătiţi în bombe cu ceas sau în victime neînţelese, considerate nişte pericole pentru cei din jur.

Ai spune că toate rănile umanităţii s-au adunat în furnicarul uman din Ragtime. Însă, pe cât de hidoasă poate deveni societatea în care sunt aruncate personajele, pe atât de magnetică este scriitura lui Doctorow. Ştie cum să redea prin naraţiune ritmul frenetic al oraşului şi al schimbărilor năvalnice din conştiinţa personajelor. Conştient de talentul său de a înţelege diferitele tipologii umane, foloseşte reacţiile absurde, uneori devastatoare ale personajelor pentru a obţine ceea ce îşi doreşte fiecare scriitor ce visează să ofere un roman grandios: să te facă să treci prin stări intense. Te vei revolta, te vei îngrozi şi, la final, vei simţi exact ce şi-a dorit autorul – multă compasiune pentru fiinţele umane.

Citeşte şi Io contra Statele Unite ale Americii – O satiră cum rar ţi-a fost dat să citeşti

Ruta subterană – Despre cea mai curajoasă pasageră

Io contra Statele Unite ale Americii – O satira cum rar ti-a fost dat sa citesti

Ruta subterana – Despre cea mai curajoasa pasagera

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here