Recomandari – 5 romane grafice in romana

0
1939

Romanul grafic a fost acceptat în mainstream-ul literaturii mondiale de prin 1992, când romanul Maus (vezi mai jos) primea premiul Pulitzer. Pe la noi, acest tip de roman încă n-a atins acest statut. Din păcate, forţa unică a imaginii şi potenţialul imens al mediului grafic nu a fost valorificat de autorii români decât într-o minusculă măsură (şi atunci prin adaptări ale unor cărţi existente, de exemplu Travesti, de Mircea Cărtărescu). Iată, pe scurt, o serie de romane ilustrate, clasice ale genului, traduse în română, plus un roman grafic realizat de niște tineri români, un comics românesc şi o istorie a benzii desenate româneşti.

 

 

Persepolis, de Marjane Satrapi

Editura ART, anul 2010

 

    

 

 

Iranul este o ţară demonizată în momentul de faţă, făcând parte din ceea ce americanii au denumit la începerea războiului orb împotriva terorismului, Axa răului (Siria, Iran, Coreea de Nord). Marjane Satrapi încearcă să ridice vălul de ignoranţă de pe faţa acestei culturi, lăsându-ne să aruncăm o privire în casele, şcolile şi gândurile oamenilor obişnuiţi din această societate. Fragmente autobiografice, redate prin intermediul unui desen alb negru minimalist, reconstruiesc pentru cititor copilăria lui Marjane, marcată de nedumerirea în faţa absurdităţilor religioase şi politice de zi cu zi, adolescenţa, domeniu al rebeliunii discrete de frica represaliilor, întâlnirea cu Occidentul, la liceul din Viena unde este trimisă de familie să studieze, cu dragostea şi dezamăgirea ce vine odată cu ofilirea ei, cu bigotismul vesticilor, urmată de reîntoarcerea în ţara natală şi încercările subtile de subversiune a unui regim islamist ce devine din ce în ce mai agresiv, mai ales cu femeile, dar şi cu exilul autoimpus.

 

Toate formează un roman grafic mozaic ce reuşeşte ceva ce zeci de documentare nu ar putea: să te facă să înţelegi că în Iran oamenii au exact aceleaşi dorinţe şi motivaţii ca şi noi. Că cei de acolo sunt mândri şi îşi iubesc ţara, dar o abandonează, aşa cum face şi Satrapi acum în Franţa, de frica bastoanelor Gărzilor Revoluţionare şi a închisorilor înţesate de oameni ce au cerut doar o fărâmă de normalitate.

 

Ecranizarea romanului Persepolis a primit în 2007 Premiul Juriului la Cannes, fiind nominalizat şi la Oscar.

 

            

 

 

Harap Alb continuă

 

              

 

 

O iniţiativă inedită, ce pare să fi fost încununată de succes până acum, este revista românească de comics Harap Alb continuă. Trişez un pic aici, pentru că nu este tocmai un roman grafic, dar vă recomand să puneţi mâna pe Albumul legat, ce cuprinde numerele 1-4, şi apoi să continuaţi cu următoarele, pentru că merită toţi banii.

Pornind de la clasica poveste a fiului de împărat păcălit de Spân, pe care am citit-o cu toţii în şcoală, tinerii Mihai Ionașcu (editor), Octav Ungureanu (redactor & autor) şi Andrei Moldovan (ilustrator), au ajuns să-i dea lui Harap Alb alura necesară pentru a se lua la trântă dreaptă cu orice super erou american. Însoţit de o gaşcă de Avengers autohtoni (Lardea/Flămânzilă, Miron/Gerilă, Mirza/Setilă, Baian/Lungilă, Haiganu/Ochilă, Mara/Fata împăratului Roşu) ce au parte, pe rând, în fiecare nouă revistă, de o poveste de origine ce rivalizează uşor cu toate prequelurile atât de la modă în Hollywoodul ultimilor ani. Harap Alb se duelează cu toţi inamicii săi tradiţionali, ce aici au devenit nişte villains veritabili, pentru mâna fetei Împăratului Roşu şi dreptul la coroana bătrânului său tată.

Harap alb continuă se găseşte în toate librăriile Cărtureşti, Librăria Bastilia, supermarketurile Auchan, Real și Kaufland, dar și online aici.

 

 

Stigmata, de Lorenzo Mattoti şi Claudio Piersanti

Editura ART, anul 2011

 

                        

 

 

Stigmata îţi împunge ochii cu mici cioburi, bucăţele de desen ascuţit ca sticla, dar întunecat ca o pâclă. Un beţiv violent primeşte într-o zi un dar pe care nu şi-l doreşte: semnele stigmatei divine. Sângele îi erupe din palme, în locul unde Iisus ar fi fost pironit, iar asta îi aduce numai necazuri şi durere. Micile momente de mântuire, ce vin din dragoste, îi sunt anihilate de monstruozitatea oamenilor ce caută să-i adâncească rănile cu orice preţ.

 

Scris de romancierul şi scenaristul italian Claudio Piers şi ilustrat de desenatorul legendar Lorenzo Mattoti, acest roman grafic tratează într-o manieră foarte originală temele religiei, a dependenţei şi a speranţei. Dar starurile cărţii sunt ilustraţiile, ce te duc din adâncul iadului până în înaltul extazului mistic cu o uşurătate şocantă. Te sperii, îţi e milă, dar nu poţi întoarce ochii.

 

Stigmata a apărut la Editura Art.

 

 

                              

 

 

 

Elabuga, de Alex Tamba si George Drăgan

Editura Casei de producţie Mandragora, 2011

 

 

                                      

 

 

Elabuga este copilul creativ al perechii Alex Tamba (desenator) şi George Drăgan (scenarist). Vă spun din start că este un pariu câştigător. Spunând povestea unui soldat german ce participă la luptele de pe frontul de est, până când este capturat de ruşi şi trimis în lagărul sovietic Elabuga, acest roman grafic rupe graniţele dintre BD şi literatură propulsând cititorul în universul îngheţat al Gulagului. Cu un stil grafic ce aminteşte de Mignola şi Hellboy, Elabuga sondează adânc în psihicul uman afectat de război şi degradare, renunţând la clişee propagandistice şi concentrându-se pe povestea concretă a unui singur om închis într-o măcelărie, murdar de sânge şi privind dezorientat la animalul ucis din faţa lui.

 

                                        

 

Maus. Povestea unui supravieţuitor, de Art Spiegelman

Editura ART, anul 2012

 

                                            

 

"Singurul roman grafic premiat cu Pulitzerstă scris pe coperta românească a Maus şi asta spune foarte multe despre şocul pe care Art Spiegelman a reuşit să-l transmită în lumea literară încremenită în ideea că mediul benzilor desenate nu poate produce ceva de o valoare certă. Arhitectura cărții este una complexă, fiind formată dintr-o poveste metaficţională a scrierii romanului, pretext pentru investigarea relaţiei tată fiu, Vladek şi Art, fiu mamă naturală, ce se sinucide când autorul este în jurul vârstei de douăzeci de ani, fiu mamă vitregă, dar şi a sentimentului de vinovăţie a supravieţuitorului purtat permanent de cei ce au trecut prin Holocaust şi au trăit să vorbească despre ororile perioadei. Vladek îi împărtăşeşte fiului său, cu scopul de a fi ficţionalizate, memoriile trecerii prin cel de-al doilea război mondial, prin Europa invadată de germani, prin lagărele de la Auschwitz, Gross-Rosen şi Dachau. Toate personajele poartă măşti: evreii sunt şoareci, naziştii sunt pisici, iar polonezii sunt porci, permiţând autorului să dea întregii cărţi aspectul unei fabule monstruoase. Stilul grafic este unul simplu, alb negru, dar extrem de puternic şi încărcat de un simbolism bogat.

 

 

                                                  

 

 

Istoria benzii desenate româneşti

Editura Vellant

 

 

                                                        

 

 

Istoria benzii desenate româneşti era o carte necesară unei mai bune înţelegeri a unui mediu uşor neglijat la noi. Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu rezolvă această problemă, rezumând evoluţia benzii desenate româneşti de-a lungul secolui al 20-lea, prin intermediul autorilor şi titlurilor ce şi-au lăsat amprenta pe planşa benzii desenate autohtone. Cartea este împărţită în trei capitole: Vârsta de Aur (1891-1947), Socialism şi BD (1948-1989) şi Banda desenată contemporană (1990-2010) – încărcate de informaţie istorică, ilustraţii şi exemple din peste 150 de creatori de BD. O operă de referinţă, uşor de citit şi o încântare pentru pasionaţi şi nu numai.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here