Scene din Viata Insectelor – o fabula pervertita

0
583

V-ați întrebat vreodată ce s-a întâmplat cu gâzele din filmul Veronica al Elisabetei Bostan, despre acea Alice din Țara Minunilor autohtonă? Ei bine, probabil că au murit în chinuri groaznice. Cel puțin, așa ar părea judecând după piesa Scene din Viața Insectelor de Karel și Josef Capek, în regia lui Victor Ioan Frunză.ƒ

Dacă privești pozele cu piesa, ar putea părea un spectacol pentru copii, cu personaje haioase cu costume drăgălașe, însă numai pentru copii nu e, având pe alocuri un limbaj nepotrivit pentru vârstele lor. Frații Capek se opun în mod conștient acelor artificii de povești inițiatice și moralizatoare pentru copii și le pervertesc într-o poveste despre duritatea și oribilitatea lumii vii.

Ei își aleg ca punct de referință uman în acest caz un vagabond (George Costin), singuratic până la o ușoară nebunie, care-și dezvoltă o manieră miopică de a analiza lumea, mai precis, corelează greutățile vieții cu lumea insectelor pe care le vede în jurul lui și pe care le observă de aproape, notând toată urâțenia lor.

Așa avem un fluture (Adrian Nicolae) excitat sexual care încearcă obsesiv să se împerecheze cu o femelă fluture (Alexandra Fasolă) și, când aceasta îl refuză, se orientează către una mai disponibilă în acest sens, un alt fluture (Sorin Miron) care-și chestionează sexualitatea, frustrând-o la rândul lui pe femela fluture cu care se încurcase; doi gândaci de bălegar căsătoriți, dintre care soțul este un ignorant abuziv cu soția lui, niște greieri sadici de-a dreptul care așteaptă un greieraș mic și câte și mai câte.

La fel ca în poveștile pentru copii, vagabondul devine și el un personaj al lumii insectelor, e tras în mijlocul lor și chiar își imaginează că unul din fluturi flirtează cu el, dar această situație nu face altceva dăcât să-l facă să-și pună sub semnul întrebării propria sănătate mintală. Astfel, experimentând viața lor de aproape, vede o lume în care cel slab este mâncat de cel puternic, în care mamele sau tații își apără feroce progeniturile, în care cel mai scabros lucru cum ar fi balegarul este și cea mai de preț posesie a unor vietăți, cum se luptă insectele și mor pe capete pentru o bucată de pământ de lângă latrine.

Cumva, în toată această lume violentă, abuzivă, sexualizată, vagabondul găsește, totuși, un pic de frumusețe, în Efemerida (Nicoleta Hâncu), o insectă pe cât de adorabilă și grațioasă, pe atât de trecătoare. Ea trăiește prea puțin pentru a intra în contact cu hidoșenia lumii insectelor și reprezintă un licăr de speranță pentru vagabond, care dispare la fel de repede precum un gând, părăsindu-l în disperarea lui.

Elementul musical cu subiect existențialist, interpretat la perfecție de actori, este introdus de Victor Ioan Frunză și Tibor Cari, potențând astfel opoziția față de teatrul pentru copii. Acestea fiind spuse, Scene din Viața Insectelor care datează totuși din anii 20, e dominată de un umor dulce-amar care ar fi pe placul tuturor, cu excepția copiilor.

Piesa s-a jucat la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” și face parte din selecția oficială Fest(în) pe Bulevard.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here