Trei surori adorabile (Demi Soeurs) – Ce se intampla cand mostenesti un apartament situat in inima Parisului

0
457
foto: Cine Europa

Trei surori adorabile (Demi Soeurs) este genul de comedie a la française, care păstreaza echilibrul între comercial şi bun gust. Este perfectă pentru o seară în care vrei să te relaxezi după o zi de muncă solicitantă. Iar dintr-un astfel de film reconfortant nu putea lipsi Parisul.

Primele imagini ale filmului te fac să uiţi că te afli în sala de cinema şi nu pe străzile Parisului. Vei regăsi Parisul noii generaţii de ştrengari, al petrecerilor extravagante şi al clădirilor elegante peste care pluteşte un aer jucăuş. Acest Paris îi face să suspine pe boemii rafinaţi, pe bloggerii călători, pe influencerii care îşi postează aspiraţional viaţa pe Instagram, pe cei ce îşi caută un rost în lumea creativilor irezistibili sau pur şi simplu pe cei ce vor să trăiască spectaculos.

Cele trei personaje principale ale filmului trăiesc visul oricărui străin care se imaginează la Paris. Au la dispoziţie unul dintre cele mai frumoase apartamente din inima oraşului, care le ofera amestecul perfect dintre cool, chic şi dezordinea frumoşilor nebuni, plus o privelişte de vis, cum vezi în tablourile lui Caillebotte, şi încăperi vaste, decorate original, unde încap toţi prietenii pentru petrecerile nebune.

La început, apartamentul nu este un motiv de fericire, ci mai degrabă un motiv de ceartă, deoarece le aduce împreună pe trei femei având personalităţi şi perspective aparent incompatibile asupra vieţii. Acestea află în ziua în care moştenesc apartamentul că au în comun acelaşi tată – un colecţionar de femei din toată lumea (una dintre cele trei fiice are origini arabe, alta evreieşti, iar cealaltă pare o nomadă aeriană, incapabilă să prindă rădăcini).

Tatăl pe care nu l-au întâlnit niciodată le obligă, dincolo de moarte, să împartă acelaşi apartament. Deşi găsesc nişte încăperi având un design inspirat de revistele ce vând o imagine a Parisului ideal, Salma, Lauren şi Olivia nu au timp să se bucure prea mult de huzurul oferit de un astfel de loc de vis. Sunt prea ocupate să se certe, să îşi arunce replici ironice, să îşi conştientizeze propriile temeri şi complexe atunci când încep să se compare una cu alta.

foto: Cine Europa

Salma (Sabrina Ouazani), arăboiaca având atitudine de amazoană, şi Olivia (Charlotte Gabris), evreica dornică de a găsi bărbatul ideal care să aibă aceeaşi apartenenţă etnică, sunt unite (atunci când nu se ceartă) de impresia că se simt intimidate de nonsalanţa, creativitatea vestimentară şi stilul surorii fashioniste, pe nume Lauren (Alice David), care se visează un influencer pe reţelele de socializare, participă la petrecerile momentului, unde este bine să fii văzut pentru a avea o viaţă interesantă, şi reuşeşte să asorteze până şi cele mai capricioase nuanţe.

Apariţia familiei legitime a tatălui aventurier le va uni pe cele trei surori, care vor încerca să îşi păstreze apartamentul râvnit de copiii oficiali. Astfel, încep să se descopere una pe cealaltă, să se admire, să se ajute reciproc, să facă schimb de sfaturi legate de bărbaţi şi mai ales să împărtăşească temerile şi nevoia de afecţiune, de apartenenţă securizantă.

Exact ca într-o comedie de vară simpatică, se va înfiripa o prietenie bazată pe solidaritatea între femeile diferite şi vor exista acele scene în care tensiunile vor deveni ameninţătoare pentru pacea între surori, pentru a permite infiltrarea situaţiilor cu potential comic. Nu vor lipsi bineînţeles nici bărbaţii şarmanţi care le vor face să scoată la suprafaţă ceea ce au mai amuzant şi ciudat în ele.

Se poate spune că filmul regizorilor Saphia Azzeddine şi François-Régis Jeanne este o alternativă suportabilă (şi fără personaje tâmpe) la comediile americane extrem de facile. Chiar dacă rămâne în zona filmelor mainstream, de vacanţă, care să îţi relaxeze neuronii, vei avea impresia că este mai degrabă un film uşurel făcut pentru cei ce au câteva lecturi nu chiar atât de facile la activ. Sub stratul facil găseşti trimiteri cu miez şi mesaj satiric la adresa Franţei actuale.

Trimiterile spre o Franţă multiculturală, precum un mozaic în care piesele riscă uneori să fie dislocate de pornirile extremiste, de rasism şi de reacţiile pătimaşe la adresa segregării între lumea din cartierele chic şi periferia izolată, atenuează plictisul provocat de elementele clişeistice, nelipsite din acest gen de film.

Vei aprecia flerul regizorilor în atragerea în sala de cinema şi a spectatorilor ce preferă filmele de artă. Reuşesc acest lucru prin atenuarea clişeelor, folosindu-se de replici isteţe, de personaje expresiv-amuzante fără a părea artificiale precum în comediile de mâna a doua de la mall.

Devierea clişeelor spre o zonă mai sofisticată şi mai elegantă este anunţată de modul în care este construit personajul ce se pliază pe tipologia fashionistei-influencer, obsedate de propria imagine. Nu vei regăsi în personajul fashionist Laurain imaginea prostuţei, ci mai degrabă a visătoarei creative, dornice de a-şi pune în practică toate ideile de stilist în oraşul ce îi permite să transforme fiecare moment într-un spectacol estetic.

Acest personaj reflectă interesul şi fascinaţia trezite de tinerii aparent neînţeleşi, care transformă viaţa într-o joacă, într-un prezent trăit prin savurarea fiecărei clipe. Laurain, sora ce se vrea un fashion influencer, nu este o victimă a modei, ci modelul creativei dornice de a transforma culorile din jur, de a savura fiecare clipă. Astfel, personajul superficial al femeii-obiect de tip bimbo este înlocuit de tipologia celei ce aspiră la viaţa spectaculoasă a unui influencer având idei cool, versatilitatea unui trend setter ce devine o autoritate în social media printr-un self branding inspirat.

Prin ţinutele sale şi prin locurile frecventate, Laurain dă savoare şi culoare filmului prin simbolizarea acelui Paris ce a transformat frivolitatea narcisist-excentrică din lumea modei şi risipa hedonistă într-un ritual estetic ispititor. Celelalte două personaje dau în schimb sarea şi piperul prin gesturile imprevizibile.

foto: Cine Europa

Întruchipând-o pe metisa având origini arabe, Salma te va cuceri prin francheţea unei dezinvolturi ce ascunde o timiditate simpatică în relaţia cu bărbaţii, mai ales cu vecinul sexy ce o priveşte de la balconul din acelaşi imobil de lux, unde se află şi apartamentul moştenit. Ea este profesoară la un liceu de la periferie, unde învaţă copiii din familiile de imigranţi, care nu se regăsesc în tabloul Parisului din revistele glossy sau din filmele cuceritoare. Fără a transforma scenele din sala de clasă într-un manifest, regizoarea se foloseşte de acest personaj având origini arabe pentru a reaminti amuzant şi inteligent de prăpastia din societatea franceză, o prăpastie căscată între cei eleganţi şi cei de la marginea oraşelor.

În locul momentelor amuzante care pun personajele din filmele comerciale în ipostaze ridicole, râsul este stârnit prin abordarea inteligentă şi cu tact a diferenţelor culturale transformate de unii în prejudecăţi. Regizorii folosesc gesturile, preocupările celor trei personaje feminine şi obiectele pentru a exprima nişte adevăruri incomode legate de societatea franceză, dar fără a sparge bula reconfortantă din sala de cinema. Vei descoperi ce rol are un ceas kitsch-oriental în exprimarea amuzantă a diferenţelor culturale şi a dualităţii de tip sofisticat-barbar inventată de rasişti sau de cei ce se tem de moartea civilizaţiei europene.

Aluziile la problemele societăţii actuale sunt amintite şi în replicile acide cu tentă politică adresate de Salma Oliviei când aceasta încearcă să împartă apartamentul în mai multe teritorii, formulând reguli şi stabilind graniţe. Astfel, introducând trei personaje feminine având origini etnice diferite, regizorii celebrează simpatic Franţa devenită un mozaic. Este un elogiu subtil, ce nu ia forma unui discurs umanist-monumentalist artificial, demn de un politician ce vrea nişte voturi în plus, devenind mai degrabă efectul nevoii naturale de apropiere umană, de a împărtăşi gânduri, nelinişti, visuri.

Citeşte şi Pălăria Preşedintelui – Franţa la care visăm

Palaria Presedintelui – Franta la care visam

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here