Tronul reginei Jinga – Legende africane

0
685

Tronul reginei Jinga se parcurge într-un ritm febril, precum o intrigă poliţistă plină de indicii ambigue ce aţâţă imaginaţia, şi cu fascinaţia pe care o trezesc întâmplările controversate din secolele trecute, devenite între timp nişte legende aduse de pe meleaguri exotice. Brazilia lui Alberto Mussa, unde se întâlnesc poveştile africane, contrabandiştii deveniţi noii exploratori ai mediilor clandestine şi parfumul nostalgiei lusitane, este un astfel de loc îndepărtat, născător de legende ce se ţin scai de tine pe tot parcursul romanului, asemenea urmei lăsate de un parfum tare cu mirodenii într-o zi toridă.

Coincidenţa legată de comiterea unor crime în colonia portugheză duce la hăituirea unor grupuri de sclavi fugari, bănuiţi de formarea unei confrerii pregătite să se răzbune pe stăpânii plantaţiilor. Depozitele incendiate, asasinarea unui primar căzut în mrejele unei curtezane locale, jafurile şi o evadare eşuată în ultima clipă aduc laolaltă nişte personaje captivante, din rândul cărora se disting Antunes, un negustor de mirodenii ce s-a îmbogăţit în Goa, un sclav emancipat, cu aplecări intelectuale, şi enigmatica regină Jinga, eroina care te prinde în mreje ori de câte ori Antunes îşi povesteşte aventurile din inima junglei africane, unde intrase în regatul acestei suverane parşive şi sfidătoare în faţa dorinţei sale de a i se băga pe sub piele.

Micile istorioare senzuale, dar şi brutale, ascund nişte indicii sub forma unor simboluri tribale, indispensabile deconspirării criminalilor, favorizând acel suspans desprins din legendele exotice, necesar ispitirii cititorului pregătit să evadeze în spaţii îndepărtate. Toate pornesc de la un personaj real, captivant datorită unei biografii pline de contradicţii şi încheiate printr-o convertire greu de înţeles. Acest personaj este regina Jinga, o ţesătoare de intrigi dintr-un trib african, ce vrea să-şi detroneze fratele şi să-i înfrunte pe coloniştii portughezi, dar care sfârşeşte prin a trece la religia catolică sub numele de Ana de Sousa, devenind protagonista unui episod exotic din manuscrisele şi gravurile realizate de primii călători şi misionari care au avut curajul de a păşi în inima Africii, în secolele în care băştinaşii cu pielea precum abanosul erau consideraţi nişte demoni sau nişte sălbatici periculoşi. Convertirea acestei regine la o religie ce promova smerenia este cu atât mai greu de înţeles din cauza relatărilor care o prezintă drept o suverană arogantă, ce se aşeza pe spinarea fecioarelor din tribul ei, folosindu-le pe post de fotoliu în timpul întâlnirilor cu trimişii portughezilor. Totuşi, romanul este departe de a fi o biografie, urmând mai degrabă calea unei fantezii exotice pline de enigme, fără decoruri kitsch, Alberto Mussa ţinându-se departe de amatorism când vine vorba despre pasajele dedicate culturii africane.

Când ajungi în Brazilia colonială a secolului al XVII-lea, te trezeşti într-o lume ce pulsează de mister, senzualitate, ritualuri tribale, magie africană şi multe superstiţii şi incantaţii mistice în dialectele culese odată cu bogăţiile continentului de abanos cutreierat de Antunes. Dacă îţi doreşti limpezirea apelor întunecate din jurul crimelor, mai bine te laşi păgubaş. Intriga poliţistă este la fel de încâlcită precum o pădure tropicală ce te amăgeşte prin miresmele tari ale sevelor necunoscute, care promit voluptăţi necunoscute până atunci. Fiecare personaj este ispititor datorită poveştilor unice şi viziunii personale asupra crimelor, destăinurile sale adâncind şi mai mult păienjenişul anchetei. Vocea fiecărui personaj despică adevărul în zeci de indicii ce pot fi comparate cu afluenţii mâloşi ai unui fluviu rapace, devenind un pretext ce distrage atenţia de la suspectul identificat, apoi infirmat de varianta prezentată de noul personaj introdus în capitolul următor.

Citind acest roman, vei cunoaşte un scriitor pentru care istoria oficială trebuie acaparată de fabulos. Deşi este un bun cunoscător al documentelor ce păstrează cultura unor triburi mai puţin cunoscute, pierdute în istoria timpurie a Braziliei, la întâlnirea cu influenţele africane Alberto Mussa nu este preocupat de transformarea prozelor şi romanelor sale în observaţii realiste cu influenţe antropologice, dorind mai degrabă o metamorfoză a miturilor într-o realitate paralelă, criptată şi plină de semne ce par incantaţiile magice ascultate de un neiniţiat pitit în preajma locului de întâlnire al unei confrerii având propriile reguli, pe care unii le pot considera sinistre. Autorul brazilian refuză o poveste coerentă în sensul tradiţionalist, având un deznodământ ce abdică în faţa eforturilor de a o înţelege, de a o analiza. El îşi propune să creeze o lume ce trebuie luată ca atare, unde nedreptatea şi binele comunică în subteranele gândirii magico-religioase, fără a fi nevoie de intervenţia unui justiţiar care să echilibreze balanţa în timpul unei ciocniri dintre colonişti şi băştinaşi.

Editura Univers, 2015

imagini: filmul “Njinga, regina Angolei” de Sergio Graciano/es.wikipedia.org

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here