Tulburari mentale in film – o incursiune descendenta (prima parte)

0
2274

Bolile mintale constituie, fără doar și poate, un subiect pe care oamenii par reticenți de a-l aborda de cele mai multe ori. Cu toate acestea, multe filme se bazează pe o formă sau alta de tulburare mintală și șochează adesea prin modul de abordare introspectivă a bolii. Fie că se inspiră din povești reale, fie că sunt fictive, filmele de genul acesta variază de la tratări originale ale schizofreniei până la analize detaliate ale efectelor depresiei.

 

1.      Schizofrenie – Through a Glass Darkly (1961)

 

                 

                   

Prima parte a trilogiei Credinței (a.k.a The God’s Silence trilogy), Through a Glass Darkly prezintă descinderea graduală a lui Karin în nebunie. Ieșită dintr-o instituție de boli mintale, ea se întoarce la soțul și fratele ei, cărora li se alăturase și tatăl celor doi. Karin mostenește boala mamei sale – boală care nu este consemnată concret, dar care prin manifestarea ei (halucinații și delir) conduce la diagnosticul de schizofrenie.

Karin se luptă cu propriile închipuri și întruchipări ale lui Dumnezeu – iar dialogurile absolut delirante pe care le poartă reflectă o tensiune puternică provocată de conflictul dintre deziluzie și dorința de a crede. În final, filmul se dovedește a fi mai mult decât o reprezentare a manifestărilor unui psihic bolnav. Ingmar Bergman exploatează, prin intermediul bolii lui Karin, implicațiile prezenței/absenței lui Dumnezeu.

Alte filme cu și despre schizofrenie: Pi (1998), A beautiful mind (2001), Donnie Darko (2001). 

 

2.      Depresie clinică – Melancholia (2011)

 

                 

Drama apocaliptică a lui Lars von Trier analizează reacția și mecanismele de coping ale personajelor în fața sfârșitului iminent. Regizorul însuși luptându-se cu depresia, a adaptat această poveste pornind de la premisa că persoanele depresive fac față mult mai ușor situațiilor tensionate decât cele … „sănătoase”.

 Justine, afectată considerabil de această maladie dizabilitantă, primește vestea coliziunii planetei Melancholia cu Pământul cu seninătate. Nemaigăsind nicio motivație pentru a trăi, moartea sa – și a întregii omeniri – devine singura soluție viabilă la suferința demonică de pe Pământ: The earth is evil. We don't need to grieve for it.    

 Melancholia nu este lipsit de spiritul specific filmelor lui von Trier. Este tulburător, bântuitor și, pe linia tematică a filmului, deprimant. 

Alte filme despre depresie: Angels of the Universe (2000), The Hours (2002), A single man (2009). 

 

3.      Autism – I am Sam (2001)

 

                 

Sam Dawson (Sean Penn) este tatăl lui Lucy, de care are grijă singur. Sam suferă de autism, însă îi creează fiicei un mediu plăcut, în care să se poate dezvolta armonios. Lucy merge la școală, unde este batjocorită de ceilalți pe motiv că tatăl ei este retardat. Mai mult, Lucy îl depăsește din punct de vedere intelectual pe tatăl său, deși are grijă să nu-i arate acest lucru.

I am Sam demonstreză că, în ciuda incapacității intelectuale, persoanele ce suferă de autism nu sunt incapabile și din punct de vedere emoțional.

Alte filme despre autism: Being There (1979), Rain Man (1988), What's Eating Gilbert Grape (1993). 

 

4.      Tulburări delirante – Repulsion (1965)

 

                 

Carol este o tânără care trăiește împreună cu sora ei și soțul acesteia în Londra. Dar își trăiește viața într-un mod absent – ca o somnambulă.  Singurele persoane cu care se poate numi „sociabilă” – sora și soțul ei – pleacă în vacanță, lăsând-o pradă propriilor ei demoni.

Dezgustată și totodată într-un mod ciudat atrasă de bărbați, Carol se dovedește incapabilă de a se angaja în orice fel de relație cu aceștia. După plecarea celor doi, ea se închide în apartament și devine victima delirului – halucinațiile ei se intensifică gradual, ajungând să-și imagineze mâini ieșind din pereți și asaltând-o. După ce delirul ei se soldează cu victime umane, este găsită de către Helen și Michael într-o stare catatonică. În final, fotografia care ne este arătată la sfârșitul filmului oferă indicii cu privire la originea tulburărilor lui Carol. Este posibil ca în copilărie aceasta să fi fost abuzată sexual de către tatăl ei. 

Alte filme despre tulburarea delirantă: In the Mouth of Madness (1994), Lars and the Real Girl (2007), Black Swan (2010). 

 

5.      Amnezia lacunară – The Machinist (2004)

 

                 

Trevor Reznik, mașinistul, suferă de insomnie. Nu a mai dormit de un an. Un eveniment traumatic este cel mai probabil să fi fost declanșatorul insomniei. Funcționarea lui zilnică este semnificativ îngreunată de această condiție și, ca o consecință, este bântuit de propriile himere – care se constituie într-un puzzle ce-l conduce spre revelația trecutului.

PTSD (Post-traumatic Stress Disorder) rezultă, de multe ori, în reprimarea involuntară a amintirilor legate de evenimentul traumatic. Fentând amnezia, halucinațiile lui se nasc din sentimentul de vinovăție și din trauma trăită. După ce are revelația accidentului ce îl aruncase în această tulburare psihotică, se predă poliției. Astfel scapă de himerele vinovăției și poate, în sfârșit, să doarmă. 

Alte filme despre amnezie: Spellbound (1945), Memento (2001), Mulholland Drive (2001). 

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here