White Elephant, doi preoti impotriva gangsterilor argentinieni

0
335

Dupa succesul pe care l-a avut in 2010 cu filmul Carancho, argentinianul Pablo Trapero s-a intors in competitia pentru Un Certain Regard a editiei din acest an a Festivalul de Film de la Cannes cu White Elephant. Regizorul reabordeaza, astfel, tematica sociala precum in Leonera (Lion’s Den), povestea unei femei care incerca sa-si creasca copilul intr-o inchisoare.

White Elephanteste portretul unei periferii din Buenos Aires, acolo unde doi preoti, prieteni de multi ani, se zbat sa ajute populatia locala. Julián, interpretat de Ricardo Darín, este dedicat proiectului sau de a renova spitalul pe care argentinienii il numeau elefant blanco, un loc transformat acum intr-un refugiu pentru saraci si cersetori si unde traficantii de droguri isi desfasoara afacerile. Julián il convinge si pe Nicolás, celalalt preot din oras, jucat de Jérémie Renier, sa-l ajute sa reconstruiasca spitalului, mai ales ca proiectul pe care il dezvoltase cel din urma in jungla esuase.

Intre cei doi apar insa disensiuni provenite din faptul ca privesc diferit problema drogurilor. Nicolás vrea sa fie in mijlocul gangsterilor, asumandu-si rolul de mediator, pe cand Julián crede ca orice implicare a preotilor in aceasta afacere ilegala i-ar transforma in combatantii unui razboi care nu le apartine, asumandu-si in acelasi timp riscul de a fi omorati. Apogeul este atins atunci cand guvernul decide sa opreasca lucrarile la spital, desi Julián isi folosise toate conexiunile pe care le avea in lumea politica.  In acelasi timp, Nicolás se indragosteste de o asistenta social, Luciana, interpretata de Martina Gusman.

  

White Elephantcastiga foarte mult datorita jocului inteligent al actorilor, remarcam prestatia lui Ricardo Darín, cunoscut pentru rolul sau din The Secret in their Eyes pentru care a castigat un premiu Oscar si pentru interpretarea sa din Nine Queens. Actorul argentinian nu este la prima colaborare cu regizorul Pablo Trapero, cei doi lucrand impreuna si la Carancho (2010). Insa, poate cea mai mare calitate a filmului este muzica scrisa de compozitorul si pianistul Michael Nyman, acelasi autor al coloanei sonoare pentru pelicula lui Jane Campions, The Piano.

Filmul lui Trapero nu are o concluzie clar expusa si nici nu transmite emotii. Scenariul incearca sa pastreze o linie simpla, probabil pentru a castiga publicul international, insa este prea vag si are cateva carente greu de explicat, de pilda, nu e foarte clar la ce trebuie sa renunte Nicolás pentru dragostea lui pentru Luciana, de asemenea, nu e clara nici atitudinea oamenilor fata de martirizarea unui preot ucis in trecut. Chiar daca White Elephant aminteste de pelicula lui Fernando Meirelles, City of God sau de cea a lui Hector Babenco, Pixote, nu reuseste sa transmita aceeasi emotie precum cele doua si nici nu impune aceeasi complexitate si claritate regizorala.

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here