Articole

Cu atât de multe târguri de cadouri pentru Crăciun, trebuie să te împarţi între cele patru puncte cardinale ale oraşului. Unde să te duci mai întâi? La Romexpo, la Sala Dalles, la Muzeul Ţăranului Român sau la mall? Înainte de-a te decide, trebuie să ai câteva informaţii despre obiectele ce pot fi cumpărate, încât să nu baţi drumul degeaba când ajungi pe ultima sută de metri cu lista pentru Moş Crăciun.

La Târgul de la Romexpo exotismul dictează. Obiecte şi artefacte aduse din India, Pakistan sau Iran te vor îndemna să le transformi în cadouri. Cele 80 de standuri îţi oferă ţesături, decoraţiuni, accesorii, marochinărie, cosmetice sau parfumuri. Târgul are loc între 5 şi 8 decembrie, de la 10:00  până la 19:00, iar în ultima zi târgul se termină la 18:00.

Tot de peste mări şi ţări vin şi cadourile de la DarBazar. Pe strada Edgar Quinet, în zona Universităţii, vor poposi negustori de pe cele cinci continente. Aici poţi dona şi cadouri în scop umanitar. Târgul este deschis între 15 şi 30 decembrie 2013. La câteva străzi mai încolo, găseşti căsuţele pline de bunătăţi, aduse la târgul organizat de primărie la Universitate, Bucharest Christmas Market. Turta dulce şi deliciile culinare din toate colţurile ţării vor fi şi ele prezente în arome calde.

Sătul de atâtea cadouri exotice? Atunci vino în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român, de unde să-ţi iei tradiţionala ie, un must-have al garderobei după cum ne spun designerii, dar şi alţii (şi lui Adele îi place, se pare), mărgele precum acelea purtate de femeile din Maramureş, lăzi de zestre sau alte obiecte inspirate din folclor. Meşterii populari le aduc pe toate, iar la spartul târgului te poţi încălzi cu un shot autentic românesc, cu ţuică sau palincă în loc de tequila. Târgul Piaţa Ţărănească şi Meşter(Eşti) te invită la două runde de cumpărături, între 13 şi 15 decembrie, respectiv 20-22 decembrie 2014, între orele 10:00 şi 18:00.  Tot la Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi găsesc un cadou potrivit şi dependenţii de bunătăţi livreşti. Între 13 şi 23 decembrie, aici are loc Bookfest de Crăciun.

Îţi plac dulciurile şi bijuteriile? Nu există o combinaţie mai bună decât cea de la târgul organizat în fiecare an la Sala Dalles. Turtele dulci, aromele aduse de cafegii, alunele trase în ciocolată sau bomboanele umplute cu rom havanez te îmbie. Dacă vrei să-ţi mai cumperi şi decoraţiuni de sezon sau accesorii inspirate din portul tradiţional al femeilor din Maghreb sau Anatolia, tot aici trebuie să ajungi, între 28 noiembrie şi 24 decembrie, de la 10:00 la 20:00.

Fanii marilor galerii comerciale au şi ei un târg special, organizat la Bucureşti Mall (Calea Vitan 55-59), între 27 noiembrie şi 23 decembrie, şi la Plaza România (B-Dul Timişoara NR. 26), între 29 noiembrie şi 23 decembrie. Târgul cadourilor de iarnă are oferte variate. Poţi alege între obiectele vintage şi bijuteriile contemporane, de la 10:00 până la 22:00.  

Dacă locuieşti într-o altă parte a oraşului, ai la dispoziţie  Galeriile Titan (Strada Liviu Rebreanu, Nr.2). Aici vei găsi, între 29 noiembrie şi 23 decembrie, cadouri handmade, bijuterii, decoraţiuni şi hăinuţe de sezon. Pentru cei care locuiesc în Sectorul 4, aceleaşi obiecte sunt pregătite să fie împachetate la Grand Arena Mall, între 5 şi 31 decembrie.

Pentru cei dornici să aibă în casă un obiect unicat se deschide Târgul Design Your Christmas, o punte între artiştii români şi cei austrieci între 28 noiembrie și 24 decembrie. Porţelanuri pictate manual, bijuterii şi jocuri ale copilăriei de altădată pot fi găsite la târgul organizat în cadrul librăriei Cărtureşti din Băneasa Shopping City.   

Tot de obiecte semnate de nişte designeri cunoscuţi vor avea parte şi vizitatorii târgului X-mas Panic, organizat în incinta World Trade Center – Hotel Pullman. Cadourile având etichetele unor branduri faimoase în rândul amatorilor de shopping te aşteaptă pe 14 decembrie 2013, între 11:00 şi 20:00.  

Nu-ţi plac mall-urile, sălile mari sau standurile burduşite cu produse de porc? Atunci poţi opta pentru o atmosferă interbelică, plină de cadouri dichisite. Antique Market– Târg de obiecte de Artă şi Antichităţi este o alternativă unde găseşti cărţi rare în ediţii princeps, decoraţiuni şi mobilă de pe vremea Brătienilor, porţelanuri sau tablouri. Colecţionarii şi anticarii se întâlnesc la Romexpo, între 5 şi 8 decembrie 2013, orele 10:00-19:00. Pe 8 decembrie târgul se va închide la 18:00.

Un alt simbol al Bucureştiului apus este Hanul lui Manuc, unde se va organiza un târg de Crăciun, între 21 şi 24 decembrie 2013. Aşa cum îi stă bine unuia dintre locurile unde se adunau marii negustori în perioada otomană, hanul îşi va ispiti vizitatorii cu podoabe făcute de artizani iscusiţi, ţesături şi delicatese. Intrarea costă 10 lei, iar biletul se va transforma într-un voucher de cumpărături având aceeaşi valoare cu preţul intrării, dar poate fi folosit şi în cafenelele din interiorul hanului. Tot în zonă, și tot pentru 10 lei, poți vedea și Made in Ro – Târg de design românesc pe 21 și 22 decembrie 2013.

O altă clădire de patrimoniu devine gazda unui târg, de data aceasta inspirat de atmosfera franceză. Este vorba despre Casa Universitarilor, un palat din secolul al XIX-lea de pe strada Dionisie Lupu. Aici se organizează târgul Marche de Noel, între 14 şi 15 decembrie 2013. Bijuterii, decoraţiuni şi piese vestimentare realizate de nişte designeri contemporani te aşteaptă dacă eşti fashionist. 

Pe lângă târgurile ţinute în locurile preferate de întâlnire ale bucureştenilor, mai poţi opta şi pentru cel organizat de Fundaţia Calea Victoriei, numit Delicatese Culturale. Între 16 şi 18 decembrie 2013 găseşti coliere din dantelă, păpuşi expresive din material textil sau genţi cu imprimeuri simpatice. Tot aici poţi găsi vouchere pentru cursurile organizate de fundaţie.

Acum trebuie doar să te hotărăşti. 

Una dintre întrebările cele mai frecvente în interviurile cu scriitori este cea legată de rutina de scris. Ideile vin dis de dimineață? În miezul nopții? În timp ce stați atârnat cu capul în jos și scrieți cu limba? Răspunsul la întrebarea asta e apoi aplicat de legiuni cu creierul încins de viitorul lor luminos pe piața literară. De ce revine întreabarea asta? Pentru că vrem să aflăm cum a ajuns să aibă succes un anumit scriitor. E oare ceva ce mănâncă, un caiet în care își notează visele, sau poate un anumit brand de pix. Când le încercăm pe toate și totuși nu dăm următorul Război și pace, ne descurajăm și dăm vina pe talent. El îl are, eu nu.

Malcolm Gladwell pornește la drum în Excepționalii (Outliers) cu o teorie de bun simț: talentul nu e nicidecum de ajuns. Dar nici IQ-ul, un anumit proces repetat ani întregi zilnic, ziua în care ne-am născut, moștenirea genetică sau clasa socială din care provenim. De fapt poveștile analizate în carte – tare diverse, de la Bill Gates și The Beatles până la jucătorii de hockei din Canada- arată că este nevoie de toate cele de mai sus plus ceva coincidențe fericite.

Coincidența timp-spațiu-naștere, la care face referire autorul, dă o nouă definiție sintagmei: viața nu e dreaptă. Viața e mai degrabă un meteorit căzut din cer. Dacă ai norocul să fii exact la locul potrivit, la momentul potrivit, purtând hainele potrivite, ținându-te de mână cu persoana potrivită, s-ar putea să cadă exact lângă tine, să-l vinzi și să fii bogat ca Bill Gates. Dar cel mai probabil, dacă faci parte din majoritate, o să te izbească fix în față și o să trebuiască să-ți vezi de drum mai departe cu un ochi umflat, o durere constantă de cap și grăbindu-te să ajungi la televizor unde să te uiți la cel care tocmai a încasat un porcoi de bani sau premiul Nobel pentru roca lui din spațiu.

Unul din capitole se numește Regula celor 10000 de ore și nu este pentru leneși. Cam atâtea ore de muncă fac diferența dintre un tip ok la jobul lui și cineva excepțional la ceea ce face. Beatles au cântat 10000 de ore în cluburi de striptease din Hamburg înainte de a ajunge celebri. Mozart la fel, bine, el fără partea cu striptease-ul. Billy Joy, programatorul responsabil de Unix și Java, și-a tastat miile de ore pe orice computer a reușit să găsească, la fel Bill Gates, Steve Jobs și alți magnați din Silicon Valley.

De câte ori ați trecut peste o gură de canal și v-ați întrebat? De ce sunt capacele gurilor de canal rotunde? Niciodată? Ah, credeam că sunt singurul. Dar totuși încercați să vă dați un răspuns, acum că am ajuns la discuția asta. Gata, vă dați bătuți? Rezolvarea este: pentru că așa nu poate cădea înăuntru. Dacă ar fi avut o formă rectangulară și l-ai fi înclinat, acum aș țipa asta de undeva de sub pământ în timp ce câțiva șobolani ar ronțăi la picioarele mele. Încă ceva, dacă nu ai răspuns rapid, ia-ți gândul de la o carieră la Microsoft. Nu suntem destul de inteligenți. E una din întrebările de la interviurile lor de angajare. Dar am văzut cu toții reclamele. Apple all the way!

Legat de asta, cel mai interesant studiu prezentat în carte este cel al lui Lewis Terman. Un psiholog de la Stanford University care și-a petrecut întreaga existență academică recrutând din rândul elevilor americani copiii cu un IQ peste medie. Apoi i-a studiat ca pe niște termite într-o colonie dintr-un acvariu de sticlă. Nici măcar nu e formularea mea, e a lui, își numea subiecții Termite, ceea ce spune ceva de spre IQ-ul lui. Cand a început studiul, ce susținea că poți calcula inteligența matematic și în felul ăsta poți prevedea cu foarte mare acuratețe viitorul succes al unui om, Trenan a devenit celebru. Dar cu trecerea timpului, toată teoria s-a dărâmat ca un castel de cărți. Foarte puține dintre termitele lui geniale au ajuns să ocupe o poziție centrală în societate. Un IQ de 120 e minimul pentru a fi considerat de o inteligență peste medie, dar după el mai multe puncte în plus nu o să facă absolut nici o diferență. E ca în baschet, dacă ai până în 1,70 înălțime, nu prea o să ai șansa să joci profesionist, dar de aici încolo înălțimea nu mai este neapărat un factor care să facă diferența.

Creativitatea, inteligența socială, modul în care ne raportăm la autoritate în funcție de clasa socială sau etnia din care provenim, aceştia sunt factori care fac diferența dintre un geniu neînțeles și un excepțional de succes.

Păcatul cel mai mare pe care îl săvârșește Malcolm Gladwell este cel al generalizării. Editorialistul de la New Yorker are o teză și nu îi e frică să o folosească. Chiar dacă asta înseamnă să forțeze diverse mici sondaje și date, mai mult sau mai puțin relevante, în găurile din pereții argumentelor sale.

Dar Malcolm Gladwell este pentru științele sociale, ce este Stephen Hawking pentru fizică. Statisticile, sondajele, studiile academice sunt atât de distractive în mâinile lui încât devii brusc interesat de niște subiecte ce nu ți-au trecut niciodată prin cap, ca de exemplu importanța pragmaticii limbajului în cabina unui avion coreean. E știință învelită în ambalajul strălucitor al unor povești bine documentate și bine scrise.

                                              Editura Publica, 2013

Ion Luca Caragiale vorbește în multe citate cu același umor și aceeași claritate despre România de acum:

Ion Luca Caragiale despre europenizarea României:

Am ascultat "Pe-al nostru steag e scris unire!" Asta-i! Asta-i! Asta-mi place! Bravos, băieţi! Asta-i adevărată, şi nu "Deşteaptă-te, române!" Aia-i tânguitoare, mă, şi noi am plâns destul până acuma. Mă, de-acum să nu mai cântaţi pe ţăran cu plete lungi şi cu fluierul de cioban la buze. Azi fluieră trenul. Să-i faceţi pe ţărani un popor european.

Despre agape populare oferite de politicieni, Ion Luca Caragiale în nuvela Boborul:

Prezidentul a plecat, luând cu dânsul pe Stan Popescu, poliţaiul… Încet-încet, cu ultimii cârnaţi, cu ultimele fleici şi oale, se strecură şi poporul martir… Probabil cheltuiala frugalei gustări populare rămase să fie trecută în viitorul buget al Republicei.

Trăiască moftul român:

În genere, naţiile mari au câte un dar sau vreo meteahnă specifică: englezii au spleenul, ruşii – nihilismul, francezii – l'engouement, spaniolii – morga, italienii – vendetta etc.; românii au Moftul! Trăiască dar Moftul român!

Despre economia românească, Nae Caţavencu în O scrisoare pierdută:

Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire.

Ion Luca Caragiale despre corupție în Moftul român:

Eu: Trebuie să mărturisim, cu toată părerea de rău, că în administraţie… uneori se fură foarte des.
Un optimist rămas în slujbă (zâmbind foarte blajin): Mofturi!

Despre vampiri, Pristanda în O scrisoare pierdută:

Curat caraghioz!… Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bampir… ce-i aia, bampir?

Despre știri din mass media românească, Ion Luca Caragiale în revista umoristică Moftul Român:

Eu: Ce mai spun gazetele, nene?
Nenea: Mofturi!

Din nou despre mass media românească:

Luaţi o jumătate de afirmare a unui ziar opozant şi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire a unuia guvernamental – iată o reţetă adeseori bună pentru a afla adevărul.

Despre polițiști, Pristanda în O scrisoare pierdută: 

Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul poliţai n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creştinul…

Despre dragoste și mofturi, în Moftul român:

Un june cu revolverul în mână: Acriviţo! dacă nu mă iubeşti, mă omor!
D-ra Acriviţa (făcând două gropiţe asasine în obraji): Mofturi! 

Despre sensuri românești, Brânzovenescu în O scrisoare pierdută:

Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucrăm noi? Noi încă nu ştim…

Despre politică, în Cânuță om sucit:

Multe şi de toate a încercat el în viaţa lui, ca să şi-o poată cârpi de azi pe mâine. A făcut, fiindcă şi el era român, a făcut şi politică […]

Despre neamul românesc:

Să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gândindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu; neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefăcut încă, nu e până-acuma dospit cumsecade.

Ion Luca Caragiale despre standardul de viață al românilor:

Eu nu mă pot gândi sus când umblu cu picioarele goale pe coji de nuci. Viaţa banală a mea, a noastră, a tuturor românilor, iată ce mă interesează, iată ce-mi atrage irezistibil atenţia. Ferice de cei ce pot să gândească sus, nesimţind pe ce calcă jos! Ferice de ei! Groase tălpi trebuie să aibă.

Caragiale despre etosul românesc, în schița Monopol…

Olecuţă! diminutivul acesta îmi pare un categoric superlativ.

Ion Luca Caragiale cu ironie:

În secolul nostru s-a născut şi s-a sfârşit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conştiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploeşti, un stat care, deşi a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană.

Despre gustul puterii, Trahanache în O scrisoare pierdută:

Nu pot să las prezidenţia… să aibă puţintică răbdare.

Mofturi…:

Un cerşetor degerat: Fă-ţi pomană! Mor de foame!
Un domn cu bundă: Mofturi!

Definiția moftangioaicăi:

Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. În fiecare zi, moftangioaica răstoarnă prăvălii întregi, de la raftul de sus până la cel de jos, căutând eşantiioane şi negăsind, malheureusement, niciodată ce-i trebuie. Bogată ca şi săracă, adeseori i se-ntâmplă din distracţie, când se uită negustorul în altă parte, să-i scape ceva în manşon sau sub rotondă. Moftangioaica îşi opreşte totdeuna cupeul d-a curmezişul stradei. Pentru dânsa sunt numai două oraşe în care poate trăi cineva: Paris et Bukarest!

Caragiale despre opinii:

Opiniile sunt libere, dar nu şi obligatorii.

Amator versus artist:

Amatorul lucrează de plăcere morală şi ce produce îi face întotdeauna plăcere; artistul lucrează de nevoie intelectuală şi foarte rar îi place ce face…

Despre talent și vanitate:

Talentul este puterea de expresivitate ce o au îndeosebi unii, pe lângă iritabilitatea pe care o au toţi.

Pentru un român care ştie citi, cel mai greu lucru e să nu scrie.

Virtuți românești:

În România, linguşirea şi hoţia sunt virtuţi.

Condițiile necesare unei prese bune:

Cinste şi gramatică, acestea sunt cele dintâi condiţii ale unei prese bune.

Cațavencu despre progres în O scrisoare pierdută:

Caţavencu (foarte ameţit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrăşându-şi silabele): Fraţilor! (toţi se-ntorc şi-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!… Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!

Se poate spune că weekendul acesta este unul în care cinefili vor fi privilegiați pentru că vor avea parte de multe premiere de film și două festivaluri dedicate filmului european. Dar și pentru iubitorii de muzică sau de teatru se vor găsi evenimente interesante.

The Butler este un film în regia lui Lee Daniels (Precious) care spune povestea majordomului de la Casa Albă, Eugene Allen (Forest Whitaker), din perioada 1952-1986. În film, o vom regăsi și pe Oprah Winfrey în rolul soției lui Eugene, dar și pe Robin Williams (Dwight D. Eisenhower), James Marsden (John F. Kennedy), John Cusack (Richard Nixon) sau Alan Rickman (Ronald Reagan).

Tot o premieră a weekendului este și filmul lui Spike Lee, Oldboy. Joe Doucett este  răpit și ținut prizonier 20 de ani într-o cameră de hotel. După ce este eliberat fără nicio explicație, Joe își caută răzbunarea, dar numai pentru a afla că este prins în continuare într-un joc de conspirații și tortură. Din distribuție fac parte Josh Brolin, Samuel L. Jackson, Elizabeth Olsen și Sharlto Copley.

Jude Law este Dom Hemingway, în producția cu același nume, un spărgător de seifuri profesionist, care se întoarce pe străzile Londrei după 12 ani de închisoare și caută răsplata pentru tăcerea păstrată cu privire la afacerile ilegale ale șefului său. Alături de Jude Law, în film apar Richard E. Grant, Demian Bichir și Mădălina Ghenea.

Only God Forgives este un thirller pentru care Ryan Gosling reia colaborarea cu regizorul Nicolas Winding Refn (Drive). Astfel îi vom regăsi pe Ryan Gosling în rolul unui manager al unei afaceri paravan pentru traficul de droguri din Bangkok, care caută să își răzbune fratele ucis, și pe Kristin Scott Thomas în fruntea unei organizații criminale periculoase.

Filmul Delivery Man, remake-ul filmului canadian din 2011, Starbuck, intră în această săptămână în cinematografe cu povestea lui David Wozniak (Vince Vaugh) care descoperă, după 20 de ani, că este tatăl a sute de copii, după ce în tinerețe fusese donatorul unei clinici de fertilizare.

Tot acest weekend la Cinema Elvira Popescu vor avea loc Zilele Filmului Croat, unde vei putea urmări o selecție a celor mai apreciate filme croate atât la festivalurile internaționale, cât și de către public. Printre titluri se regăsește și filmul Nije Kraj, regizat de Vinko Bresan, câștigător a numeroase premii internaționale, inclusiv la Festivalul de Film de la Berlin.

Zilele filmului LUX este un eveniment dedicat filmelor europene ce se va desfășura vineri și sâmbătă la Cinema Studio. Filmele din cadrul competiției sunt: The Broken Circle Breakdown, film propus de Belgia pentru premiile Oscar 2014, Miele, prezentat la Cannes la secțiunea Un Certain Regard, și The Selfish Giant, o adaptare modernă a poveștii cu același nume a lui Oscar Wilde.  

Dacă ai chef de un concert, concertul The Straits va avea loc duminică la Sala Palatului. La 15 ani de la destrămarea formației Dire Straits, Alan Clark și Chris White au pus bazele formației tribut The Straits și au pornit un turneu mondial, care va ajunge și la București în acest weekend. 

Tot la capitolul muzică îți recomadăm concertul celor de la The Tiger Lillies de vineri din Club  Control dacă vrei să experimentezi rock cu accente de cabaret, vodevil și teatru de strada.

Vineri, de la ora 21:00, la Sala Radio, dirijorul Cristian Măcelaru, laureat în 2012 al premiului Emerging Conductor Award, va performa alături de Orchestra și Corul Academic Radio. Din program fac parte: Simfonia nr. 8 in si minor D. 759 – neterminată al lui Franz Schubert și Requiem, KV 626 de W.A. Mozart.

La teatru, weekendul acesta poți urmări spectacolul Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, o punere în scenă minimalistă a piesei lui Matei Vișniec, de către Cătălina Buzoianu. Povestea urmărește relația unui cuplu ce se dezvoltă după un one-night stand, o relație ce va deveni plină de simboluri referitoare la perechea primordială. Specatcolul se va juca la unteatru vineri de la ora 21:00.

Sâmbătă la Teatrul Odeon (Sala Majestic) se joacă, de la ora 19:00, piesa Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită. Spectacolul este rezultatul colaborării dintre regizorul Dragoș Galgotiu, coregraful Răzvan Mazilu și designerul Doina Levintza. Acțiunea se petrece în Statele Unite, dar evocă realitatea Germaniei naziste, Arturo Ui fiind de fapt Adolf Hitler.       

Iar începând cu acest sfărșit de săptămână Târgul Cadourilor de Crăciun de la Sala Dalles va fi deschis în fiecare zi până la Crăciun. Dacă faci o vizită vei descoperi standuri cu decorațiuni, ornamente și cadouri, ciocolată belgiană, trufe și praline franțuzești, turtă dulce, cozonac și arome de portocală, scorțișoară, rom sau marțipan ale ceaiurilor și cafelei.