Top filme de dragoste

0

Nu strambati din nas la ideea filmelor romantice. Filmele de dragoste nu trebuie sa fie neaparat siropoase, la fel si topurile cu astfel de filme. Dragostea ramane una din cele mai iubite (sic!) teme din cinematografie si nu doar pentru ca asta vor sa vada cinefilele, ci din motive mai profunde, usor de ghicit.

Lista pe care am compilat-o cuprinde filme care trateaza iubirea fie la modul romantic, adica idealist, fluturi in stomac, visat cu ochii deschisi, fie intr-un mod mai problematic. Cand zic problematic, ma gandesc de exemplu la iubirea in momente si la varste complicate, cand eroinele /eroii au o familie dar se indragostesc de altcineva. Sau filme in care constrangeri exterioare sau anxietati personale au facut ca dragostea sa nu se implineasca.

Am ales filme in care dragostea este usoara dar, mai ales, grea. Nu am tras de bunavoie balanta catre iubirile complicate, poate chiar imposibile, dar se pare ca povestile de iubire cele mai bune sunt o noua versiune la Romeo si Julieta.

1. In The Mood for Love

In The Mood for Love (O iubire imposibila, 2000, regia Wong Kar Wai, drama) este un film delicat si poetic. Este vorba despre doi chinezi din Hong-Kong, el jucat de Tony Leung si ea interpretata de Maggie Cheung, care realizeaza ca partenerii lor de viata au devenit amanti. Incercand sa isi imagineze cum a fost posibila relatia, cei doi se apropie, se indragostesc, dar discretia sau poate altceva ii opreste sa mearga pana la capat. Filmul este de o frumusete care-ti taie respiratia, cu scene filmate in ralanti in care muzica intoxicanta te atrage intr-o stare de un romantism aproape palbabil. Tony Leung este misterios ca un sfinx, iar Maggie Cheung are o feminitate de portelan.

2. Roman Holiday (Vacanta la Roma)

Roman Holiday (Vacanta la Roma,1953, regia William Wyler, drama-comedie) este povestea iubirii intre femeia-ingenua si The Big Bad Wolf, care se dovedeste a nu fi tocmai asa rau intentionat.

Roman Holiday este filmul de debut al lui Audrey Hepburn intr-un rol principal (pentru care a primit un Oscar), o actrita facuta parca pentru roluri romantice. Fragila, candida dar paradoxal puternica, Audrey este in film o printesa ce ajunge sa se plimbe singura prin Roma, in timp ce escorta o cauta pentru revenirea la indatoririle regale. Pe urmele ei se gaseste un jurnalist fara scrupule, jucat de Gregory Peck, ce vrea sa exploateze evadarea lui Audrey din senzationalism jurnalistic.

Dar nebuniile delicioase si nevinovate pe care le face Audrey pe strazile Romei, lipsa oricarei griji, libertatea ei, toate sunt molipsitoare si pentru noi, si pentru Peck. Astfel, intre cei doi rasare o “iubire de vacanta”, vacanta lui Audrey.

3. I Am Love

I Am Love (Eu sunt dragostea, 2009, regia Luca Guadagnino, drama) este si el un film foarte frumos vizual, ca si In The Mood For Love. Este vorba despre dragostea intre oameni de varste diferite si cu statut social la fel de diferit. Ea (Tilda Swinton), casatorita cu copii, face parte din “aristocratie”, in timp ce el este doar un tanar oarecare care incearca sa construiasca ceva in viata.

De fapt nici ea nu are nimic solid si autentic, in afara de copiii deja zburati din cuib. Scenele de dragoste in natura sunt transfigurante pentru amandoi, absorbiti parca de lumina care ii inconjoara. Gratia Tildei Swinton, vocea ei foarte feminina, discrepanta dintre stangaciile si momentele cand este perfect stapana pe ea, sunetele naturii, dorinta dintre cei doi, toate sunt cat se poate de romantice.

4. Intimacy

Intimacy (Intimitate, 2001, regia Patrice Chereau, drama) este un film pe care nu l-as descrie ca romantic, dar este de dragoste. Asta in ciuda scenelor erotice extrem de grafice, care i-au facut pe multi sa se intrebe daca actele sexuale dintre cei doi actori nu au fost reale. Este vorba de doi oameni de 40 de ani sau chiar peste, un el si o ea ce ajung dependenti de intalnirile erotice de miercuri dupa-masa.

Sunt intalniri in care interactiunea se limiteaza la sex, fara sa vorbeasca, la fel ca in Ultimul tango la Paris, filmul lui Bertolucci. Dar cei doi simt ca este ceva real in ceea ce traiesc impreuna. Intensitatea legaturii nu tine doar de atractia reciproca, ci de faptul ca este singurul moment fara minciuna din vietile lor. El si-a parasit familia pentru ca nu mai era fericit, in timp ce ea traieste din inertie alaturi de un barbat care nu o merita. In acest gol, intimitatea dintre ei rasare ciudat, prin intalniri sexuale.

5. The English Patient

The English Patient (Pacientul englez, 1996, regia Anthony Minghella, drama) este probabil unul dintre cele mai cunoscute filme de dragoste si, cu siguranta, a stors multe lacrimi. Este un film cu o componenta de santaj emotional pentru spectator, dar, dincolo de asta, este filmul romantic perfect: o poveste de dragoste imposibila, petrecuta in timpul razboiului, intr-o locatie exotica, deci romantica (Cairo, desertul) si un cuplu sofisticat.

Privirea Contelui de Almasy care o strafulgera pe Katharine cu dorinta amestecata cu respingerea ei este imposibil de uitat. La fel ca si inclestarile amoroase in umbra alcovului mangaiat de o lumina de miere, strecurata printr-o fereastra filigranata tipic araba.  Si muzica, un cantec popular incredibil de trist… Povestea o stii deja: el este cercetator de origine ungara, jucat de Ralph Fiennes. Ea, interpretata de Kristin Scott Thomas, traieste impreuna cu sotul la Cairo. Incet, cei doi cedeaza atractiei ce ii consuma, ce se transforma apoi in dragoste si tandrete.

6. The Unbearable Lightness of Being

The Unbearable Lightness of Being (Imposibila usuratate a fiintei,1988, Philip Kaufman, drama) este, ca multe alte filme de dragoste, ecranizarea unei carti bune (in cazul asta este cartea cu acelasi nume a lui Milan Kundera).

Tomas, un intelectual doctor iubitor de femei, jucat de Daniel Day Lewis, cunoaste o tanara jucausa, naiva, sensibila – Tereza (Juliette Binoche). Cei doi ajung sa se casatoreasca dar Tomas nu renunta la aventurile cu alte femei, desi tandretea pentru sotie este din ce in ce mai profunda. Este o dragoste amara si dulce, trista si fericita, in acelasi timp.

7. Love In The Time of Cholera

Love in The Time of Cholera (Dragostea in vremea holerei, 2007, Mike Newell, drama) este si acesta ecranizarea unui roman cunoscut, semnat de Gabriel Garcia Marquez. Filmul este frumos nu doar datorita povestii si a actorilor, dar si a citatelor foarte romantice din carte.

Love in The Time of Cholera este razbunarea poetica a tuturor povestilor de dragoste neimplinita in film sau in realitate, pentru ca intr-un final foarte improbabil, cei doi isi traiesc dragostea.

Este o poveste à la Romeo si Julieta cu final fericit. Florentino Ariza (jucat de complicatul Javier Bardem) se indragosteste in adolescenta de Fermina, dar parintii acesteia ii despart. Peste ani, Fermina se casatoreste cu un medic, barbat rational si pragmatic, dar fara imaginatie. In acest timp, Florentino o asteapta iubind multe alte femei, aplicand o metafizica a iubirii dezvoltata de mintea lui poetica. La moartea sotului Ferminei, Florentino, decrepit si albit, o recastiga pe Fermina si traiesc impreuna momente de gratie care pareau imposibile. Iubirea ideala…Think of love as a state of grace, not the means to anything, but the alpha and omega. An end in itself.

8. The Painted Veil

The Painted Veil (Valul pictat, 2006, regizor John Curran, drama) este la fel de emotional si emotionant ca si The English Patient, The Unbearable Lightness of Being sau Love in The Time of Cholera. Este povestea de dragoste care demonstreaza cinematografic ca si barbatii cu voci pitigaiate, slabuti si fara trasaturi masculine, dar cu o vointa si o inteligenta aproape crunte, pot fi eroii unei iubiri intense.

Aici dragostea adevarata nu este descoperita in afara casniciei, ci in cuplu, in timp si cu sacrificii mari. El, specialist in bacteriologie, jucat de Edward Norton, un tip inteligent si timid, destul de aproape de un tocilar, se indragosteste de Kitty. o tanara frivola jucata de Naomi Watts.  Ea ii accepta cererea in casatorie doar pentru a scapa de parinti. Dupa ce il inseala, casnicia lor ramane un parteneriat rece, chiar ostil. Walter (Edward Norton) nu o cruta pe Kitty si o duce intr-un focar de holera in inima Chinei.

Voi incheia topul cu doua filme de dragoste aparent mai reci, care isi permit sa exteriorizeze mai putina emotie, dar mai multa reflectie.

9. Ma nuit chez Maud

Ma nuit chez Maud (Noaptea mea cu Maud, 1969, Eric Rohmer, drama) este poate filmul de dragoste cel mai intelectual si complex conceptual. Alegerile personajului masculin sunt motivate de acesta prin argumente complicate iar nivelul dialogurilor dintre personaje este exceptional de sus. In acest context in care se discuta argumente ontologice, filosofie aplicata la alegeri si gusturi, emotiile celor doi exista intr-un mod subtil. Desi mult mai putin emotional ca filmele prezentate mai sus, Ma nuit chez Maud este filmul de dragoste suprem.

10. Annie Hall

Annie Hall (1977, Woody Allen, drama-comedie) este filmul de dragoste al unei generatii, de la finalul anilor ’70. Talentul special al lui Woody Allen este sa spuna cele mai profunde si triste adevaruri in cel mai comic mod cu putinta. Iar Annie Hall este probabil comedia romantica in care acest lucru i-a iesit cel mai bine.

Chimia dintre Woody Allen si Diane Keaton, cele doua personaje principale, se simte in fiecare por al filmului. Cuplul format din anxiosul personaj al lui Woody Allen si Annie, nu mai putin nesigura si delicata, este rar. In general, cel putin unul dintre personaje este sigur pe el, are privirea misterioasa si joaca tare. Asumarea in fata tuturor a acestei nesigurante de catre ambele personaje din Annie Hall face filmul foarte special.

Multe filme romantice au ramas in afara topului: Casablanca, Elizabethtown, Breakfast at Tiffany’s, Amantul, Atonement, Amelie, Wings of Desire, Hable con ella, Blue Valentine, Chunking Express, An Affair to Remember, Manhattan, A bout de souffle, The Dreamers, Jules et Jim, 3-Iron, Taming of the Shrew, (500) Days of Summer, Bringing up Baby, Closer, The Fifth Element si multe altele. Dar cel mai rau imi pare pentru Sex, Lies, and Videotape.

In ciuda titlului, filmul este o poveste de dragoste intre doi oameni inhibati si frustrati sexual dar care isi castiga reciproc increderea si curiozitatea. Sex, Lies, and Videotape spune ca o conversatie este cel mai seducator instrument al iubirii si un la fel de seducator instrument cinematografic.

Amour (Michael Haneke) a castigat Marele Premiu al Festivalului Cannes 2012 – Palme d’Or

0

Dupa 11 zile de proiectii, dezbateri cu regizorii si actorii, interviuri si conferinte de presa, Festivalul Cannes 2012 si-a anuntat castigatorii.

Filmografia americana a fost cea mai bine reprezentata in acest an, cu cinci filme din cele 23 aflate in competitia principala: Moonrise Kingdom, Cosmopolis, The Paperboy, Mud si On The Road. In competitie s-au aflat si trei filme franceze: Vous n'avez encore rien vu al regizorului Alain Resnais, De rouille et d'os al lui Jacques Audiard si Holy Motors al lui Leos Carax. Romania a avut in competitie filmul lui Cristian Mungiu, Dincolo de dealuri.

Castigatorii editiei cu numarul 65 de la Cannes:

1) Palme d’Or: Amour, regizor Michael Haneke (Austria)

Haneke a castigat Palme d'Or-ul si in 2009 cu The White Ribbon.Amour este povestea unui cuplu (el jucat de – Jean Louis Trintignant, ea de – Emmanuelle Riva) ce trebuie sa faca fata urmarilor fizice ale infarctului pe care il sufera personajul feminin al cuplului. Fiica celor doi profesori de muzica pensionati este interpretata de Isabelle Huppert

2) Grand Prix: Reality, regizor Matteo Garrone (Italia)

Reality a fost singurul film italian din competitie in acest an si al doilea pentru Matteo Garrone la Cannes (primul a fost Gomorrah in 2008, cu care a si castigat marele premiu al juriului). Noul film se pare ca este mai putin violent si are ca tema evidenta show-urile de reality TV.  In substrat filmul vorbeste despre conflictele umane. 

3) Prix de la Mise en Scene (cel mai bun regizor): Carlos Reygadas (Mexic) pentru filmul Post Tenebras Lux

Post Tenebras Lux, tradus din latina "Dupa intuneric urmeaza lumina", este un film semi-autobiografic despre libertate. Actiunea se petrece in mai multe tari (Mexic, Anglia, Spania, Belgia), toate tari in care regizorul mexican a trait. Post Tenebras Lux a fost unul dintre cele mai controversate filme din acest an de la Cannes, inclusiv membrii juriului avand pareri divergente in privinta acestui film.

4) Prix du Scenario (cel mai bun scenariu): Dincolo de dealuri, regizor Cristian Mungiu (Romania)

Dincolo de dealuri se inspira din drama de la Tanacu (o femeie supusa ritualurilor de exorcizare pana la moarte). Doua bune prietene urmeaza drumuri diferite, una emigreaza in Germania, cealalta se calugareste. Dupa ani se reintalnesc si, in timp ce femeia emancipata vrea sa o convinga pe cealalta sa reintre in viata laica, cei din jur ajung sa creada intr-o posibila posesie demonica a femeii libere.

5) Camera d’Or (cel mai bun debut): Beasts of the Southern Wild, regizor Benh Zeitlin (SUA), din selectia Festivalului Un Certain Regard.

Filmul a fost apreciat si la Festivalul de film american Sundance.


 

6) Prix du Jury (premiul juriului): The Angels Share (La parte des anges), regizor Ken Loach (Marea Britanie)

Actiunea filmului The Angels' Share al lui Ken Loach se petrece in Glasgow, unde un tanar primeste o ultima sansa sa isi refaca viata ramanand in afara inchisorii. Impreuna cu prietenii lui reuseste sa gandeasca o solutie ingenioasa la dificultatile de natura sociala.

7) Prix d’interpretation feminine (cea mai buna actrita): Cristina Flutur & Cosmina Stratan din Dincolo de dealuri, regizor Cristian Mungiu
 

8) Prix d’interpretation masculine (cel mai bun actor): Mads Mikkelsen Jagten (La Chasse/The Hunt), regizor Thomas Vinterberg
 

9) Palme d’Or (scurtmetraj): Sessiz-be Deng | Silent | Silencieux, regizor L. Rezan YESILBAS (Turcia)

Concertele verii 2012 – cine, unde, cand canta si cat costa

Vara lui 2012 va sta foarte bine la capitolul concerte. Printre altii, vor concerta la Bucuresti Red Hot Chili Peppers, Linkin Park, Placebo, Lady Gaga, Guns N'Roses, Garbage, Pulp, Royksopp si The Cult. Pentru ca deja densitatea evenimentelor muzicale din vara nu mai permite sa le bifezi pe toate, ne-am gandit sa le organizam intr-o lista relevanta, pentru a-ti usura alegerea:

1 iunie – Club Control Day Out (Arenele Romane) – indie

Vara incepe cu un eveniment Club Control Day Out, pe 1 iunie la Arenele Romane. Combinatia eclectica de muzica indie din categoriile electro, rock, pop, post-punk se anunta irezistibila. Iti recomandam sa mergi in primul rand pentru Woodkid. Probabil ai auzit cel putin doua dintre melodiile lui Yoann Lemoine a.k.a Woodkid: Iron si Run Boy Run (vezi mai jos videoclipul). In aceeasi seara vor mai canta la Arene Wild Beasts, The Shoes si O.Children

Biletele costa 75 lei pana pe 27 mai si 95 lei, dupa aceasta data.

6 iunie – Linkin Park (Romexpo) – rock

Pe 6 iunie canta in Romania pentru prima data trupa californiana de rock alternativ Linkin Park, cu peste 50 milioane de albume vandute si castigatoarea unui premiu Grammy. Linkin Park sunt in turneu de promovare a celui mai nou album, Living Things, care incorporeaza mult sunet electronic, mai putin metalic decat pe alte albume. Poti asculta mai jos primul single Linkin Park de pe acest album, Burn It Down. Single-ul a fost lansat pe 16 aprilie 2012.

Biletele costa 130 lei – Gazon B; 200 lei – Gazon A; 270 lei – Golden Ring si 360 lei – Tribune VIP.

15 – 17 iunie – OST FEST (Romexpo) – rock

Iunie continua cu rock, pentru ca la jumatatea lunii incepe festivalul de rock OST FEST, unde line-up-ul anunta rock cu pedigree: Megadeth, Motorhead, Manowar, Europe, Trooper, HolyHell, Overkill, Dimmu Borgir, Lake of Tears, W.A.S.P. si Motley Crue

Biletele pentru o zi costa 350 lei Fire Circle, 120 lei Golden Circle, 90 lei Gazon, 500 lei VIP. Abonamentul pentru toate cele trei zile costa 525 lei Fire Circle, 200 lei Golden Circle, 150 lei Gazon si 800 lei VIP.

22 – 23 iunie – SonoChrom Festival (Domeniul Stirbey) – electro

In weekendul 22 – 24 iunie sunt programate doua evenimente electro. Primul, SonoChrom, are deocamdata confirmata prezenta DJ-ilor: Monika Kruse (vezi mai jos un mix semnat de ea), Tiefschwarz, Tube & Berger (asculta mai jos cel mai cunoscut mix al lor). Muzica se anunta foarte dansanta si destul de mainstream.

Abonamentele costa 139 lei.

23 – 24 iunie – Backyard Weekend (Complex Studentesc Lacul Tei) – electro

Backyard Weekend, un eveniment in principal electro, mai underground decat SonoChrom, inseamna 30 de ore de muzica cu Patrice, care va canta un concert acustic live, si MC-ul care a scris istorie cu inovatiile lui in muzica electronica si unul dintre creatorii stilului hip-hop, Grandmaster Flash. Line-up-ul este completat de foarte multe nume interesante: Goldie, Aquarius Heaven, Foals (DJ SET), Sofa Surfers (DJ SET), Robert Owens (DJ SET & Live Vocals), Deetron, Wareika, Perseus si multi altii.

Biletele costa 80 lei.

29 iunie – 1 iulie – Tuborg Green Fest powered by Rock The City (Romexpo)  – rock

Luna se incheie cu trei zile de rock la festivalul branduit in acest an Tuborg, cunoscut din anii trecuti ca Rock The City. In 2012 sunt anuntate parca mai multe nume ca niciodata: Guns N'Roses, The Cult, Evanencence, Ugly Kid Joe, Godsmack, Pentagram, Machine Head, Soulfly, Saxon, Black Label Society, Sweet Savage, Within Temptation.

Biletele au preturi diferentiate pe zile: 70 sau 90 lei in prima zi – ziua de rock romanesc, 140 sau 190 lei in ziua a doua, si 160 sau 230 in ultima zi. Exista si optiunea achizitionarii unui abonament pentru toate cele trei zile la pretul de 480 lei – VIP, 288 lei – Golden Circle sau 192 lei – Normal Circle. Pana pe 31 mai inclusiv, poti cumpara biletele le preturi promotionale. Vezi aceste preturi pe eventim.ro.

6 – 8 iulie B'estfest (comuna Tunari) – pop-rock-electro-indie

Ca si anul trecut, B'estfest va fi organizat pe malul lacului in comuna Tunari. Printre cele mai cunoscute si promitatoare nume confirmate sunt trupa de rock alternativ britanic  Garbage (6 iulie), grupul de electro – trip – hop Royksopp (7 iulie) si trupa britpop Pulp (8 iulie). Poti asculta melodiile lor mai jos. 

Biletele pentru o zi costa pana pe 5 iulie 125 lei, iar abonamentele pentru cele trei zile 265 lei.

23 – 29 iulie Stufstock (Vama Veche) – rock

Stufstock sarbatoreste in acest an cei 10 ani de existenta cu  The Subways si Dubioza Kolektiv

Pretul biletelor urmeaza sa fie anuntat.

6 august – Placebo (Stadionul Iolanda Balas Soter) – rock alternativ

In ziua in care incepe la Budapesta Sziget Festival, la Bucuresti revine in concert decadenta si anxioasa trupa de rock alternativ Placebo, una din cele mai interesante trupe de rock din ultimii ani. Britanicii de la Placebo au cantat la Bucuresti si in 2006 si 2009.

Biletele costa pana in seara evenimentului: Tribuna – 145 lei, Gazon A – 125 lei, Gazon B – 95 lei.

16 august – Lady Gaga (Arena Nationala) – pop-dance

Dincolo de controverse, sau poate tocmai datorita lor, Lady Gaga merita vazuta. Cel putin din curiozitate. La Bucuresti va canta in cadrul turneului mondial The Born This Way Ball.

Biletele costa 150 lei – Gazon B, 345 lei – Gazon A, 890 lei – pachetul Early Entrance si 1250 lei – pachetul Hot Seat. Biletele mai scumpe (890 lei si 1250 lei) includ un cadou si un ecuson laminat Born This Way Ball.

11 – 12 august – Summer Well Festival (Domeniul Stirbey) – rock-pop-alternativ

Summer Well revine in acest an pe Domeniul Stirbey cu 10 trupe pe scena principala, multe dintre ele britanice: The Stone Roses, Hurts, The Vaccines, Patrick Wolf, The Asteroids Galaxy Tour, Wolf Gang, Citizens!, Glasvegas, The Big Pink si Zulu Winter.

Pretul abonamentului este de 129 lei.

31 august – Red Hot Chili Peppers (National Arena) – rock alternativ – funk rock

Vara se va incheia cu una din cele mai asteptate trupe, Red Hot Chili Peppers, pentru prima data in Romania. Concertul va face parte din turneul de promovare a noului album, I'm With You.Conform basistului Flea, inspiratia pentru noul album au fost muzica celor de la Rolling Stones si ritmurile africane. Albumul este primul dupa plecarea chitaristului John Frusciante, noul chitarist al RHCP fiind Josh Klinghoffer. Cariera lui Klinghoffer a fost marcata de colaborarile cu Gnarls Barkley, PJ Harvey, Beck si Vincent Gallo.

Biletele ramase in vanzare au urmatoarele preturi: 155 de lei, 185 de lei, 215 lei, 265 de lei, 305 lei, 375 de lei si 495 de lei.

Cu siguranta vor mai fi anuntate si alte evenimente muzicale in aceasta vara, mai ales electro. In plus, multe din line-up-urile festivalurilor nu sunt inca definitivate, putand fi anuntati artisti noi.  

Cum a fost la Noaptea Muzeelor 2012

Noaptea Muzeelor din Bucuresti a fost in primul rand o noapte murata de umezeala. Dar n-a fost chiar atat de rau cum parea sa se anunte  in dupa amiaza de sambata, 19 mai. Ploua atat de rece si indesat, incat nu credeam ca mai ajunge picior de vizitator prin muzeele deschise toata noaptea. 

Dar, ploaia de toamna s-a oprit si, la Muzeul National de Arta al Romaniei si la BCU, s-au format aceleasi cozi de vizitatori ca si in ceilalti ani ai Noptii Muzeelor. Daca anul trecut insa era o noapte tropicala si lipicioasa, in acest an trebuia sa te imbraci ca in octombrie ca sa nu ingheti asteptand sa intri.

Temperatura s-a schimbat, dar obiceiurile, nu. Asa ca am dat din nou buzna prin muzee, fericiti ca ni se aduce aminte intr-o zi din an de ele si, intr-un fel, ca suntem inspirati sa iesim din inertia smotrului administrativ, odihnei si  shopping-ului de fiecare weekend, pentru a ne relaxa intr-un alt mod.

Nu pot spune cum a fost in toate muzeele, dar pot sa spun ca a meritat Muzeul Bellu sau, mai clar spus, Cimitirul Bellu. Noaptea Muzeelor ofera posibilitatea cu care nu te poti intalni zilnic de a vizita Cimitirul Bellu noaptea, ceea ce poate fi o experienta gotic-romantica, rupta parca din filmele lui Tim Burton, o experienta profunda de memento mori sau pur si simplu poate insemna o plimbare printr-un parc extraordinar de frumos si, la fel de frumos, printr-un muzeu de arta in aer liber. Cimitirul Bellu are un numar impresionant de monumente declarate ca fiind istorice si este cel mai mare muzeu de arta din Romania – in aer liber. Si apropo de aer, era plin de miros de tei si iasomie.

Bineinteles ca fiind noapte, cimitirul nefiind prea luminat si vizita urmand ploii, chiar si ghidati fiind de un angajat al Muzeului (daca tot l-am pomenit, ghidul era de un laconism care friza nestiinta, toate "prezentarile" de monumente citindu-le de pe o foaie), vizita a fost haotica si concentrata mai mult pe bezna de sub picioare. Dar dincolo de asta si de oamenii neaveniti care au picat pe acolo (unii radeau in hohote si se imbulzeau "ca la pomana"(sic!)), experienta a fost magica. 

De acolo am mers la Galeria de arta ArtSociety din C.A. Rosetti, adica vis-a-vis de Biblioteca Centrala Universitara. La ArtSociety era anuntata o expozitie de nuduri din Pinacoteca Bucuresti (o sectie a Muzeului Municipiului Bucuresti). Gradina casei vechi si elegante unde este gazduita Galeria (in fapt chiar un palat, Cesianu-Racovita) era de un verde umed si cuprinzator care crestea parca sub ochii tai, ca intr-o "vrajitorie" video-tehnica timelapse. Inauntru, expozitia de nuduri mai mult nu era, constand in cinci tablouri rasfirate in holul principal al casei: doua-trei de Theodor Pallady, unul de Iosif Iser, iar de ultimul nu te puteai apropia, fiind in dreptul unei masute cu suveniruri de vanzare. Cu ocazia expozitiei de nuduri insa, puteai sa vizitezi si restul tablourilor expuse, multe foarte valoroase: Grigorescu, Stefan Luchian, Aman si altele.

Am incheiat seara peste drum, la Muzeul National de Arta al Romaniei, dar nu in galerii, ci in Cafeneaua vieneza organizata special pentru acest eveniment. Asta pentru ca nu eram dispusi sa stam la o coada atat de consistenta si pentru ca motto-ul de imn national al cafenelei era irezistibil de convingator: "Acum ori niciodata".

Skyfall (James Bond)

Combinatia de actori si regizorul ridica mult nivelul asteptarilor ultimului James Bond. 

In cel de al 23-lea film din seria James Bond, Coordonata Skyfall, Daniel Craig va avea de tinut piept ca personaj (James Bond, bineinteles) dar si ca actor talentatilor Javier Bardem, care va interpreta personajul negativ – Raoul Silva, si Ralph Fiennes – agent guvernamental MI6.

Regizorul este si el cu pedigree: Sam Mendes, cel care a semnat American Beauty si Revolutionary Road

Fetele Bond vor fi Naomi Harris (actrita britanica cunoscuta pentru rolul din 28 Days Later si rolul secundar din Piratii din Caraibe – Dead Man's Chest si At World's End) si Bérénice Marlohe (actrita franceza cunoscuta mai ales local pentru roluri in seriale TV).

Muzica va fi semnata de un obisnuit al lui Sam Mendes, foarte apreciatul Thomas Newman (a semnat printre altele coloana sonora de la American Beauty).

Filmul va pune sub semnul intrebarii loialitatea agentului 007 fata de sefa lui, M (Judy Dench), cand trecutul acesteia reinvie amenintator. Ca si in celelalte versiuni ale seriei, James Bond va plati orice cost personal pentru a indeparta pericolul.

Actiunea se va perinda ca de obicei prin mai multe tari, printre care Turcia si China.

Filmul va avea si versiune IMAX.

Pe langa trailerul noului Bond, te poti rasfata cu un trailer aniverar, odata cu implinirea in acest an a 50 de ani de cand se fac filme James Bond. Primul James Bond, in 1962, a fost Sean Connery, ce a filmat sase filme Bond in decursul anilor.  Singurul actor care l-a depasit pe Connery a fost Roger Moore, cu sapte roluri 007. Daniel Craig mai are de filmat inca un episod pentru a-l ajunge din urma pe Pierce Brosnan, cu patru filme James Bond la centura. Care dintre ei are carisma 007 cea mai convingatoare ramane de discutat.

Dark Shadows – un Tim Burton care nu risca

0

Dark Shadows (Umbre intunecate), ultimul film al lui Tim Burton, ofera multa placere vizuala (incepand cu detaliile decorurilor si hainelor pana la aparitiile fantomatice, in fapt creatii digitale), suficient umor si niciun fior de groaza (maximul de oroare fiind obtinut din contemplarea unghiilor galbui dezgustatoare ale vampirului Johnny Depp).  

Filmul nu ii va dezamagi pe fanii stilului lui Tim Burton sau pe cei ai lui Johnny Depp, dar nici nu ii va lasa transfigurati de noua experienta burtoniana. Asta pentru ca Dark Shadows (apropo, nefericit titlu) este distractiv aproape la maximul pe care il poate oferi un film hollywoodian dar "pas risqué", ca un Ed Wood de exemplu. Aici probabil ca incep deja sa diverg in opinie de fanii lui Tim Burton care au vazut deja filmul, ce vor sustine ca Dark Shadows nu este tocmai de masa si nici turnat dupa reteta á la Hollywood. Totusi, filmul nu trece niciun moment in ciudat si nu face nicio alegere riscanta.

Barnabas Collins (Johnny Depp) este un tanar din secolul al XVIII-lea blestemat sa fie iubit de Angelique (Eva Green). Pentru ca Barnabas are o aventura cu tanara dar ii declara ca nu o iubeste, Angelique se razbuna total, ducandu-i intregul neam la pierzanie si vrajind-o pe Josette, femeia de care se indragostise intre timp Barnabas, sa se sinucida aruncandu-se in mare. Barnabas nu este nici el crutat, fiind transformat in vampir si condamnat sa isi petreaca veacurile legat cu lanturi intr-un cosciug.

Asta pana cand, doua secole mai tarziu, niste muncitori descopera din intamplare cosciugul si il elibereaza pe Barnabas. Placerea privitorului de abia de aici incepe. Barnabas este foarte haios in modul in care metabolizeaza civilizatia americana din anii '70 (hippies, razboiul din Vietnam, fast food-urile,  petrecerile si alte aspecte mai comune veacurilor moderne, ca de exemplu soselele).

Depp joaca minunat dar in imaginatia mea tot "suna" in voce si miscari, macar un pic, ca in Piratii din Caraibe sau alte roluri din filme semnate de Burton. Mi se pare ca Depp si-a tocit imaginea intr-o tipologie din care probabil nici nu vrea sa iasa. Intotdeauna este personajul alienat si neacceptat de cei din jur, dar mi-ar placea sa faca acest rol in filme care intr-adevar sunt marginale si diferite. M-am plictisit un pic de rolul lui Depp de ciudat in filme cu buget mare, in care, invariabil, va fi doar un tip excentric, un maimutoi haios, dar nu va avea niciodata profunzime si personalitate adevarata. Va fi mereu propria caricatura.

Pe langa Depp, in film joaca nelipsita sotie a lui Burton, Dna Helena Bonham Carter. De asemenea, apare Michelle Pfeiffer, atat de rar pe ecrane incat iti face placere s-o vezi oricum. Dar cele doua personaje feminine care fac filmul sunt Eva Green in rolul lui Angelique si Bella Heathcote, in rolul tinerei pe care o iubeste Barnabas. Heathcote este o actrita australiana care a jucat pana acum mai mult in seriale, dar care transmite o siguranta totala in alegerile de joc pe care le face in Dark Shadows.

Am lasat-o la final pe frantuzoaica Eva Green, ca pe cireasa de pe tort. Ai vazut-o in filmul lui Bertolucci, The Dreamers, si in filmul James Bond: Casino Royale. In Dark Shadows te lasa absolut mut cu vocea abraziva, tenacitatea urii, regalitatea gesturilor, privirea malefica si rapace, buzele de un rosu aprins. Este pur si simplu fatala, la propriu si la figurat. Imposibil de invins, chiar si de Johnny Depp. Mi-ar placea sa o vad in mai multe filme.

Pentru ca am fost intrebata daca Dark Shadows merita vazut la cinematograf, as zice ca da, pentru imagine si efecte speciale. Sunt foarte multe detalii care ti-ar scapa la o vizionare acasa. Daca pui intrebarea in sensul: merita sa dau banii pentru a vedea Dark Shadows la cinematograf, as zice ca depinde. Eu i-as da in primul rand pentru Eva Green.

The Bourne Legacy

The Bourne Legacy (premiera 10 august) este al patrulea film din seria Bourne. De aceasta data Matt Damon nu face parte din distributie, rolurile principale fiind interpretate de Edward Norton, Rachel Weisz si Jeremy Renner.

Datorita lui The Bourne Legacy, ceea ce se credea ca va fi numai trilogia Bourne s-a transformat in tetralogie. Inspirata (in mica masura) din cartile lui Robert Ludlum, seria literara a continuat dupa moartea scriitorului, iar filmele ii pasesc pe urme.

De aceasta data, rolul principal este interpretat de Jeremy Renner. Renner a cunoscut o ascensiune accelerata dupa rolul sau din filmul The Hurt Locker, foarte apreciat la Oscarurile din 2009, putand fi vazut si in The TownMission Impossible: Ghost Protocol sau The Avengers

Personajul principal feminin ii revine actritei Rachel Weisz (The Deep Blue Sea), iar pe Edward Norton (American History XThe Incredible HulkStone) il vom vedea in postura personajului negativ.

Tony Gilroy (Michael ClaytonDuplicity) semneaza regia, ramanand si co-scenarist – la fel ca pentru celelalte reprezentante ale seriei.

Nu s-au dezvaluit prea multe detalii asupra povestii, insa filmul pare sa continue evenimentele de la finalul episodului The Bourne Ultimatum.

Total Recall

Total Recall (premiera 10 august) este un remake al filmului SF cu acelasi nume realizat in 1990, ambele bazate pe povestirea lui Philip K. Dick, We Can Remember It For You Wholesale (1966).

Douglas Quaint pare a fi un om obisnuit, avand insa o dorinta obsesiva de a calatori pe Marte. Implinirea visului nu ii este la indemana, asa ca Douglas va apela la serviciile unei companii specializate in implantarea de cipuri de memorie (Rekal Incorporated) care ofera amintiri extra-factuale, adica amintiri "ca si cum" ar fi fost pe Marte. Insa vizita la sediul Rekal nu merge conform planului.

Colin Farrell (Phone Booth, Alexander, In Bruges) il interpreteaza in acest remake pe Douglas Quaint, iar Kate Beckinsale (Pearl Harbour, Serendipity, seria Underworld) joaca rolul sotiei lui, Lori (Sharon Stone in versiunea anului 1990). Nuanta romantica a filmului este data, insa, de cuplul format de Farrell si Jessica Biel, pe care o cunoastem in urma celor 10 ani petrecuti pe platourile serialului 7th Heaven si, mai recent, din The Illusionist sau The A-Team.

Regia ii apartine lui Len Wiseman, cunoscut pentru realizarea a doua filme din seria Underworld (totodata participant la conceperea intreagii serii) sau intoarcerea pe marile ecrane a lui John McClane in Die Hard 4: Live Free or Die Hard.

Ultimele articole