Voxa aduce spectacole din repertoriul Teatrului Radiofonic în format digital

Voxa, aplicație românească de streaming pentru audiobook-uri și e-book-uri, aduce peste 30 de înregistrări cu spectacole din repertoriul Teatrului Radiofonic în format digital, sub inițiativa „Călătorește în timp cu viteza sunetului”.

Proiectul își propune să diversifice catalogul de audiobook-uri în limba română cu povești și formate cu o deosebită însemnătate pentru cultura locală.

Colecția lansată pe Voxa aduce în prim-plan transpuneri sonore ale unor titluri celebre din literatura națională, atât teatru, cât și proză și poezie dramatizate radiofonic. Spectacolele de teatru sunt înregistrate în anii ‘50, ani în care actori importanți ai teatrului românesc s-au aflat la microfonul radioului și au realizat interpretări remarcabile.

„Prin teatrul radiofonic, ne întoarcem în timp pentru a înțelege valorile de la care am plecat și cultura care ne definește în prezent, precum și pentru a descoperi comori ale societații noastre. Cu acest proiect ne dorim să oferim ascultătorilor aplicației Voxa o experiență care să îi ajute să se reconecteze cu emoția poveștilor ascultate, o invitație de a da frâu liber imaginației ca în copilărie”, a declarat Alex Stănculescu, COO Voxa.

Selecția disponibilă pe Voxa include unele dintre cele mai iubite versiuni radiofonice ale pieselor de teatru „O scrisoare pierdută”, „D’ale Carnavalului” sau „O Noapte Furtunoasă”, puse în scenă sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu și aduse la viață de actori printre care se numără și Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Elvira Godeanu sau Alexandru Giugaru.

Alături de acestea, pe Voxa vor fi disponibile și „Fonoteca de Aur”, dar și mult iubita emisiune „Noapte bună, copii!”.

„Fonoteca de Aur” și-a propus valorificarea culturii locale sub forma unui „Muzeu sonor al culturii românești”, iar printre înregistrările disponibile pe Voxa se numără și poezii clasice de Tudor Arghezi (în lectura autorului) și Mihai Eminescu.

Emisiunea emblematică „Noapte bună, copii!” a fost realizată de-a lungul timpului de inegalabilul om de radio Mihai Jemăneanu, promotor şi adaptator al literaturii universale pentru cei tineri (el însuşi, autor de proză pentru copii). Cei care își doresc să călătorească în timp cu „Noapte bună, copii!”, pot asculta pe Voxa o selecție de 15 titluri din îndrăgita emisiune, în interpretarea unor voci precum Octavian Cotescu, Forry Eterle sau Ruxandra Sireteanu.

Despre Teatru Radiofonic

Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929, când s-a transmis, în direct, piesa într-un act „Ce știa satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului Național Maria Filotti și Romald Bulfinski.

Prima ediție a „Fonotecii” a avut loc pe 28 ianuarie 1967. Iulius Ţundrea, realizatorul acestei emisiuni în perioada 1969-1990, este şi autorul volumului „Fonoteca de aur”. Un muzeu sonor al culturii româneşti (Bucureşti, Editura Eminescu, 1982) în care „preluând sugestiile unui faimos eseu al lui André Malraux, se pronunţă în favoarea unui «muzeu ne-imaginar», bine alcătuit, din documente solide radiofonice”.

Prima ediție a emisiunii „Noapte buna, copii!” a avut loc pe 2 noiembrie 1956. Cu o vechime de aproape şase decenii, emisiunea „Noapte bună, copii!” este una dintre cele mai ascultate emisiuni radio. În 2 noiembrie 1956 se transmitea pentru prima dată sub acest generic povestea „Capra cu trei de iezi” de Ion Creangă, în lectura lui Mihail Sadoveanu, preluându-se o înregistrare pe bandă magnetică din 1952. Prima înregistrare propriu-zisă a unei emisiuni „Noapte bună, copii!”, disponibilă în Fonoteca Radioului, datează din 12 ianuarie 1959: „Darul spiridușilor” de Frații Grimm, citită de Octavian Cotescu.

Spectacolul „Stai jos sau cazi”, bazat pe romanul lui Bogdan Munteanu, se joacă în luna noiembrie la București

0

Echipa Teatrului Luceafărul din Iași va fi prezentă în luna noiembrie în București cu două reprezentații ale spectacolului „Stai jos sau cazi”, bazat pe volumul lui Bogdan Munteanu. Romanul nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry anul acesta a fost publicat în 2022 în imprintul n’autor al editurii Nemira, coordonat de Eli Bădică.

Bogdan Munteanu explorează felul în care oamenii reacționează în fața unor boli precum epilepsia, un subiect încă tabu în societatea românească, și prezintă o radiografie a mentalului colectiv – cum și de ce reacționează oamenii în fața unui atac de epilepsie: „Unul din o sută de oameni are epilepsie. Cipri, protagonistul din «Stai jos sau cazi», se încăpățânează să povestească despre vulnerabilitatea lui. Boala e însoțită de un fel de umor – atât Cipri, cât și cei care asistă la crizele lui percep realitatea în mod distorsionat. Unii nu știu nimic despre epilepsie, alții știu prea multe”, a precizat Bogdan Munteanu.

După ce în octombrie a avut premiera la Iași și o reprezentație pentru elevi în cadrul Festivalului Național de Teatru de la București, în noiembrie, luna conștientizării epilepsiei, spectacolul va avea alte trei reprezentații în țară:

* Iași: joi, 16 noiembrie, ora 18:30, la Teatrul Luceafărul.

* București: joi, 23 noiembrie, 19:30, la Teatrul Odeon

* București: vineri, 24 noiembrie, de la 19:00, la UNATC, pentru studenții de la UMF „Carol Davila”.

Spectacolul, întocmai precum romanul „Stai jos sau cazi”, este primul care abordează în România tema epilepsiei, a bolii ca stigmat, iar formatul acestuia presupune și o discuție între public, actori și prozator.

Proiectul a fost curatoriat de Oltița Cîntec pentru Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași și a avut premiera pe 4 octombrie 2023, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr. Dramatizare: Bogdan Munteanu și Daniela Șilindean. Adaptare, regie și elemente scenografice: Cristi Avram. Asistent regie: Miruna Hriscu. Distribuție: George Cocoș, Ioana Natalia Corban, Liliana Mavriș Vârlan, Ionela Arvinte, Cosmin Rotariu, Dragoș Maftei.

Despre volum

„Bogdan Munteanu este un scriitor adevărat. Un rând al lui este un gând, o secundă, o oră, o zi sau un an al celui care citește. Epilepsia este un subiect fascinant. Poate genera orice stare, te poate pune să scrii lucruri pe care nu le-ai imaginat vreodată. Și Bogdan Munteanu chiar face asta, le scrie. O ușoară schimbare de comportament sau redefinirea condiției cu care ne raportăm la viață… asta este epilepsia. Să nu realizezi cine ești și ce ți se întâmplă o vreme, până găsești o doctoriță să îți explice – este perfect plauzibil. Dacă știi despre ce este vorba. Să poți să revii în balans cu tine și cu lumea, apoi, este miraculos. Avem de-a face cu o povestire la colțul ierbii a unui om care moare, învie, trăiește, a unui om care relatează, etapă cu etapă, ce simte. Este literatură pură, pe de o parte, fiindcă epilepsia te face sensibil – «simt enorm și văd monstruos», cum s-ar spune –, pe de altă parte, deoarece cartea lui Bogdan redă o poveste simplă, a unui om căruia i se întâmplă lucruri, zi de zi. Lucruri care se învârt în cuvintele minunate cu care el construiește o lume, care urlă, care se odihnește.“ Bogdan O. Popescu

După șase ani de la „Ai uitat să râzi”, cel mai recent volum al său de povestiri, prozatorul revine cu un microroman ireproșabil, o poveste get-beget à la Bogdan Munteanu. Adică o temă inedită – epilepsia e surprinsă rarisim în literatura română contemporană –, un protagonist fain – un bărbat matur, pasionat de baschet, calculatoare și cărți, care lucrează într-o corporație și se învârte prin viața culturală timișoreană –, un alai foarte divers – de la Buni, Mază, Che, Iulia, Woody, bătrânul vecin, șoferul de Uber etc. până la Ara, labradorul –, un stil esențializat, o narațiune realistă construită maniacal, aproape, cu un umor și o relaxare caracteristice. Un titlu-mantră, o luptă cu o boală tabu, stigmatizată și astăzi, o carte musai.“ Eli Bădică, coordonatoarea colecției n’autor

Despre autor

Bogdan Munteanu s-a născut în 1979, la Arad. A publicat romanul Stai jos sau cazi (Nemira, 2022) și volumele de povestiri Ai uitat să râzi (Nemira, 2016; 2023, ed. revizuită și adăugită), Bine te-am rătăcit, Incognito (Limes, 2011) și Vals pe fire de păianjen (Limes, 2010). Scrierile sale au apărut în antologii și volume colective din România, Germania, Turcia, Serbia și Marea Britanie.

A moderat întâlnirile „Ce mai faci, scriitorule?“, organizate de librăria Cărturești. A fost curator al componentei „Poezie de stradă“, în cadrul programului cultural Memoriile Cetății. A conceput proiectul „Semn de prim ajutor“, constând în realizarea și distribuirea a 12.000 de semne de carte cu instrucțiuni de prim ajutor în cazul unei crize de epilepsie. Locuiește în Timișoara din 1997. Lucrează în domeniul IT.

Ultimele articole