Recomandari – 5 romane de autori romani contemporani aparute în 2013

 

Anul acesta au apărut multe romane semnate de scriitori autohtoni. Ca de fiecare dată calitatea a fluctuat, au existat și dezamăgiri și surprize neașteptate. Am ales aici 5 cărți bune și foarte diferite, ce au apărut până în această vară. La sfârșitul anului vom trage linie și vom completa lista. Până atunci vă cer doar puțină încredere în autorii români, o merită.

 

 

Do Not Cross, de Dora Pavel

Editura Polirom, 2013, colecția Ego. Proza

Do Not Cross este un roman curios si care ațâță curiozitatea. Curios, pentru că sondează o zonă a literaturii romane foarte anemică, relațiile homosexuale între bărbați. Și o face fară să frustreze cititorul cu o morală ieftină venită din prejudecăți, ci prin răspunsuri cinstite, revelatoare, la întrebările pe care le poți avea la începutul romanului. Partea care ațâță este premiza romanului, personajul este răpit de un bolnav mintal ieșit de la sanatoriu și ținut ostatic într-o pădure. Pe parcurs, ajunge să fraternizeze cu răpitorul împotriva unei societăți ce nu-i înțelege și îi persecută pe cei diferiți.

 

Dora Pavel este autoare a altor trei romane (Agata murind, Captivul, Pudra) și cateva cărți de poezie (Narațiuni intimplatoare, Poemul deshumat,Creier intermediar si Muncile lui Don Quijote)

 

La mine-n cap, de Lavinia Bălulescu

Editura Cartea Românească, 2013

 

 

Poeta Lavinia Bălulescu își face debutul în proză printr-un roman-reverie ce îi articulează în proză temerile, angoasele, bucuriile, coșmarurile și lumile pe care le populează toate versiunile femeii ce este, a fost sau ar putea fi. Pornind de la banal/ cotidian, construiește un eșafodaj solid, pe care fantasticul și reveria îl invadează ca o iederă, transformându-l într-o mică grădină literară halucinatorie.

 

Lavinia Bălulescu s-a născut în 1985 și a mai publicat 2 cărți de poezie MOV (Editura Prier) și Lavinucea (Editura Cartea Romaneasca).


 

Kinderland, de Liliana Corobca

Editura Cartea Românească, Colecția Proză, 2013

 

O problemă socială ce afectează profund societatea românească, în mod special zonele rurale, exodul unui număr foarte mare de oameni în căutarea unui loc de muncă bine plătit în străinătate, este redată prin ochii unuia dintre inocenții lăsați în urmă, o fetiță de 12 ani pe nume Cristina. Părinții au plecat să facă bani în Italia, respectiv Rusia, iar ea devine cea responsabilă de familie și gospodărie într-o așezare moldovenească de unde adulții par că au dispărut. Kinderland este un roman dulce amărui despre existența copiilor din satele postdecembriste, scris dintr-o perspectivă originală.

Liliana Corobca este doctor în filologie și a mai publicat două romane Un an în paradis și Negrissimo.

 

Pata violetă, de Dan Miron

Editura Polirom, Colecția Ego.Proza, 2013

 

 

De prin 2006 până prin 2009 a existat un blog terorista, ținut în viață de o figură misterioasă pe nume LuciaT. Dacă vroiai să citești recenzii de carte inteligente, sincere și amuzante, acolo era locul online unde trebuia să fii. Romanul lui Dan Miron aduce aminte nostalgicilor de acel blog printr-unul dintre persoanjele principale ce poartă exact numele de Lucia și are un blog literar. De aici lucrurile se complică, fire istorice se împletesc, ficțiunea începe să se confunde cu realitatea și Pata violetă o ia în direcția thrillerelor cu teorii biblice ale conspirației – o poveste despre Iuda – și a romanelor ce tratează perioada comunistă – un soi de dramă Romeo și Julieta pre 1989. De încercat.

 

Dan Miron a mai publicat două romane Asteptarea Regelui Pescar și Scândurica.

 

O telenovelă socialistă, de Doru Pop

Editura Cartea Românească, colecția Proză, 2013


Literatura ultimilor ani abundă de romane desfășurate pe vremea lui Ceaușescu. Nimic rău în asta, pentru că încă există nevoia unei recuperări a memoriei acelor ani. În romanul lui de debut Doru Pop încearcă o asfel de recuperare printr-o proză de tip autobiografic, plină de anecdote amuzante și nu prea ale vremurilor răposatului dictator. Povești pline de parfumul, obiectele, muzica și atmosfera unei vieți în era offline, ce pentru generațiile milenariste conectate non-stop par dintr-o altă lume.

Doru Pop (n. 3 mai 1970, Baia Mare) este conferențar la Facultatea de Teatru si Televiziune din Cluj Napoca.


 

Recomandari pentru weekendul 2-4 august

Se pare că evenimentele au intrat și ele în vacanță, însă chiar și cei care încă mai rătăcesc prin București vor găsi câteva evenimente interesante de petrecere a timpului liber. Așadar, după Rock the City și Sting, Joe Cocker își anunță weekendul acesta prezența pe una din scenele din București. Concertul va avea loc duminică la Sala Palatului.

Premiera cinematografică a weekendului este filmul de acțiune Red 2 cu Bruce Willis, John Malkovich, Anthony Hopkins și Mary-Louise Parker. Grupul de foști agenți CIA se reunește pentru a localiza un dispozitiv nuclear portabil dispărut.

Tot pentru iubitorii de film este bine de știut că în Parcul Tineretului se desfășoară în continuare Caravana Metropolis, ce îți aduce cele mai bune filme ale anului 2012. Programul acestui sfârșit de săptămână cuprinde filmele Twice Born, The Hunt și A Royal Affair, care vor rula începând cu ora 21:30.

O altă modalitate de a-ți petrece serile de weekend o reprezintă Poiana Urbana, ce se desfășoară în Piața Universității, unde au loc concerte sau proiecții de filme.

De asemnea, expoziția GOOD GIRLS – Memorie, dorință, putere de la Muzeul National de Artă Contemporană și expoziția Publicitate și Design la începutul secolului XX, care cuprinde creații ale artistului Lucian Bernhard,  de la Muzeul Național de Artă al României, pot fi vizitate în continuare până la sfârșitul lunii septembrie.

Nu uita nici de expoziția The Human Body de la Muzeul Antipa, pentru că acest weekend este ultimul în care aceasta mai poate fi vizitată.

Iar dacă vrei să descoperi o parte din istoria Bucureștiului ești invitat să participi la traseul cultural Cu bastonul prin București, sâmbătă de la ora 11:00 și duminică de la ora 18:00. Punctul de plecare este Cercul Militar Național.

Nord Vest, de Zadie Smith – Trecutul e doar la o strada distanta

Nord Vest este o nouă dovadă a capacității ieșite din comun de care dă dovadă Zadie Smith în a surprinde zeitgestul unei societăți în continuă mișcare, totul doar prin intermediul limbajului și a detaliilor semnificative din comportamentul oamenilor. Portretul pictat acum: viața în Londra contemporană pentru ultimii reprezentanți ai generației X.

Romanul este împărțit în cinci părți, fiecare din ele având o tehnică literară diferită. Zadie Smith mărturisea într-un interviu, acordat recent ziarului britanic The Guardian, că nu a vrut neapărat să demonstreze virtuozitate scriitoricească, ci a utilizat stilul literar potrivit pentru fiecare personaj în parte. Povestea unei fiice de imigrant irlandez, Leah Hanwell, deschide cartea și este scrisă printr-un soi de flux de conștiință fire de praf negre și cleioase. oameni într-o barcă, împroșcând cu apă și vâslind în zig zag. Râu roșu? Lac topit din iad. Hamacul se înclină.ce aduce aminte de Virginia Woof sau Joyce. Leah, în jurul a 30 de ani, a crescut în cartierul muncitoresc Caldweel – în Nord Vestul Londrei, rădăcina comună a tuturor personajelor -, dar cu toate astea dă dovadă de multă naivitate și cade pradă unei escrocherii simple. O femeie îi bate la ușă și-i cere bani cu împrumut pentru soțul bolnav în spital. Ea îi oferă pentru că Shar, escroaca, îi spune că au mers la aceeași școală, provin de pe aceleași străzi, Fața pare cunoscută și Leah e la fel de devotată acestei zone de trei kilometri pătrați precum alții îi sunt dedicați țării.

Întregul roman se învârte în jurul acestei apropieri sau depărtări de vechiul cartier al copilăriei, simbol al originii umile. Leah a rămas acolo și ar vrea ca timpul să stea în loc, nu vrea copii, lucrează la un job mediocru pentru stat, unde este singura albă, și este căsătorită cu Michael – un imigrant francez, de origini africane- ce se ocupă cu hairstylingul. În același timp, este invidioasă pe stilul de viață a prietenei ei cele mai bune din copilărie, atunci Keisha Blake acum Natalie Blake. Cea de-a treia parte din roman îi este dedicată și îi urmărește ascensiunea pe scara socială prin intermediul unor mini capitole, 185 la număr. Natalie s-a departat de vechiul cartier cât să nu-l mai vadă atunci când iese din casă şi şi-a schimbat numele o dată cu adresa. Este o workaholică, ce crede că nu ai cum să reușești, dacă nu muncești din greu. Se zbate permanent mai mult decât toți ceilalți din jurul ei și ajunge să aibă o carieră în avocatură, își găsește un soț bogat dintr-o familie bună, are doi copii, dar și o parte mai întunecată sub această fațadă frumos poleită. Își dă întâlniri pentru threesome-uri cu anonimi cunoscuți pe siteurile de profil de pe internet. Asta îi va aduce și căderea.

Cădere pe care o va împărăși unui alt personaj venit din Caldwell, Nathan Bogle. Un fost coleg de școală, de care atât Leah cât și Natalie au fost îndrăgostite, care ajunge să trăiască pe străzi și să se ocupe cu traficul de droguri și furtișaguri mărunte. El va juca un rol important în finalul foarte romanesc rezolvat de Zadie.

A doua parte a romanului este cea în care o recunoaştem cel mai uşor pe Zadie Smith din Dinţi albi, romanul ei de debut scris pe când avea doar 24 de ani  ce i-a adus numeroase premii (Whitbread Book Awardin, Guardian First Book Award, Commonwealth Writers First Book Prize). Această a doua parte este scrisă într-un stil clasic, cu o combinaţie bine dozată de amuzant şi tragic. Scriitoarea britanică spunea despre Felix, a cărei poveste este redată aici, că a fost inspirat de personajul Felicité din povestirea Un Coeur Simple a lui Gustave Flaubert. A vrut să fie un personaj pur şi simplu uşor de plăcut și i-a reuşit. Nu ai cum să nu ţii cu inocentul Felix, ce după o perioadă neagră în care a fost dependent de droguri, se îndrăgosteşte şi vrea să se schimbe. Soarta însă nu este de partea sa, fiind sacrificat relativ repede de Smith.

Zadie nu se sfieşte să facă referinţe la cultura pop (rapperi, Kurt Cobain, filme recente), la internet (Chatroulette), tehnicile ei literare sunt ale modernismului de secol 20, dar muzicalitatea limbajului contemporan animă şi dă relevanţă romanului.

Nord Vest este o carte ambiţioasă, cu rădăcini în vechea tradiţie a romanului social britanic, dar fresh şi extrem de bine scrisă. Vă recomand să călătoriţi prin Londra lui Zadie Smith și să nu vă opriţi doar la acest roman.

 

            

 

Autor: Zadie Smith

Editura: Polirom. Colecția Biblioteca Polirom. Actual

Anul apariției: 2013

Număr pagini: 320

Recomandari pentru un weekend de vara – 26-28 iulie 2013

Bucureștiul se străduiește și în weekendul 26 – 28 iulie să ne țină ocupați pe aceia dintre noi care nu sunt în vacanță. Unii dintre noi poate chiar au rămas special în București special pentru festivalul – Rock The City la Romexpo. De departe cel mai important eveniment al weekendului, dar nu și singurul. Ne așteaptă și câteva premiere de film, un spectacol de teatru, un traseu pe la expozițiile care au rămas deschise și o petrecere la piscină.

 

Dacă ai așteptat până acum să-l revezi pe Hugh Jackman în rolul anti-eroului Wolverine, o poți face începând de vineri. Tot un film de acțiune, dar mai realist vine din Danemarca: Kapringen/ A Hijacking ne va spune o poveste cu și despre pirații din zilele noastre. Premierele sunt întregite de partea a doua a comediei Grown Ups, în care revin Adam SandlerSalma HayekSteve Buscemi sau David Spade.

 

Nu te tentează premierele? Îndreaptă-te atunci către Institutul Francez, pentru că la Cinema Elvira Popescu poți vedea sâmbătă și duminică de la ora 19:00 un film romantic semnat Leos Carax, cu Juliette Binoche și Denis Lavant (protagonistul din The Holy Motors): Les Amants du Pont-Neuf.

 

Daca te vei afla în zona Parcului Tineretului în weekend, poti trece si pe la Caravana Metropolis, unde vor fi proiectate în acest weekend A Royal Affair si Moonrise Kingdom. Citește recenziile Postmodern aici și aici.

Te-am invitat la film, dar dacă mergi la Rock The City, vei fi destul de ocupat sâmbătă și duminică, unde vor concerta nu numai Bullet For My Valentine și Rammstein, ci și Enslaved, Trivium, Heaven Shall Burn sau câteva trupe de metal din România. Programul și line up-ul complet le găsești aici.

 

La cafeneaua Godot ai ocazia să vezi sâmbătă o comedie de Lia Bugnar de care ți-am mai povestit – poți citi și recenzia Postmodern a spectacolului Noi 4.

La capitolul expoziții, îți reamintim că acestea sunt ultimele zile în care mai poți ajunge la The Human Body sau la Expoziția de Fluturi Tropicali Vii de la Muzeul Antipa, lucru valabil și pentru Comorile Chinei de la Muzeul Național de Istorie. Rămân deschise expoziția de grafică și design vintage de la MNAR semnată Lucian Bernhard, iar la MNAC te așteaptă, pe lângă Mircea Cantor, expoziția Good Girls, care reunește lucrările a 63 de artiste internaționale.

 

Ceva mai specială în această săptămână este ocazia de a merge la o petrecere la piscină, dublată de un performance muzical. Dacă te pasionează muzică electronică, probabil îi știi pe DJ-ii Todd Terje și Vakula care vor întreține atmosfera clubului La Plage (Otopeni).

 

Poiana Urbană continuă și în acest weekend, dar un pic mai altfel ca până acum:  sâmbătă și duminică, poți asista la meciurile din cadrul turneului de baschet Sport Arena Streetball (accesul este gratuit), pe lângă demonstrațiile de freestyle și concursurile de slam dunk. Ne așteaptă și un concert în cadrul evenimentului, susținut de Yellow & Friends.

Venea din timpul diez – Despre prezent la timpul trecut

Ne plac poveștile pentru că ne transpun în lumi imposibil de ajuns altfel și pentru că întotdeauna dau impresia că orice lume e posibilă. Bogdan Suceavă în romanul său, Venea din timpul diez, ne spune o poveste care, deși nu este produsul imaginației cît rezultatul unei observații critice a unui timp trecut, fascinează.

Venea din timpul diez devine oglinda unui spațiu temporal, după cum titlul îi spune, ce nu poate fi identificat cronologic; este un timp mitic, rupt de realitate, ce totuși nu poate exista în afara ei.

Romanul apărut în 2004 la editura Polirom și reeditat șase ani mai târziu e cronica Bucureștiului anilor ’90; cronică despre care s-au scris numeroase altele, cu iz critic, scoțând la iveală intepretări și chei de lectură. S-a scris despre romanul lui Bogdan Suceavă mult prea mult și e puțin probabil că ceea ce aș putea spune în urma unei lecturi diletante să nu dea impresia de „deja spus”. Totuși, o lectură rămâne întodeauna un act intim și personal, care naște impresii de lectură unice, indiferent de lector.

E posibil ca pentru cei are au trăit în Bucureștiul contemporan romanului acesta să fie o confirmare și o oglindire a acelor timpuri. Cei aflați în diacronie față de timpul romanului pot privi cu un ochi străin și curios un timp ce nu le aparține, dar pe care e posibil ca încă să-l trăiască.

O ficțiune istorică, chiar dacă e ficțiune, poartă o oarecare doză de veridicitate, iar istoria, de multe ori, folosește drept oglindă și spațiu de căutare. Poate de aceea, într-un ton sarcastic al unei satire scrise pentru gustul rafinat, Bogdan Suceavă ne împărtășește printr-o poveste câte ceva din cum am fost.

Ce se întâmplă în roman e destul de simplu de rezumat. E povestea unor oameni care vor să convingă majoritatea că ei dețin răspunsurile căutărilor oamenilor. Trei grupări diferite se perindă în lupta pentru câștigarea simpatiei poporului, promițând fiecare un tip diferit de „mântuire”. În acest joc de opinii și grupări, se reflectă în fond o neputință: aceea a poporului român de a renunța la nevoia de a fi condus de o ideologie și de o iluzie care nu îi aparține și pe care nu o cunoaște. Aici autorul însuși afirmă: „În România se va spera pururea, fără acoperire și fără înțelpciune, fără luciditate și cu o oarecare știință a mințirii de sine.”

E mult simbol, mult spectacol și discurs persuasiv, în nevoia de un mântuitor și de o credință în Venea din timpul diez, iar prin acestea cartea diagnostichează societatea românească de atunci. Însă, dincolo de simbolistica romanului, dincolo de ce a vrut sau nu autorul să spună, rămâne ideea de literatură. E un roman ce ne arată, precum Rebreanu mai demult, viața românului, nu la sat, ci la oraș, corupt de propriiile-i patimi.

Bogdan Suceavă reușește să ne amuze, scriind o „comedie” în stilul lui Caragiale, subliniind moravurile și neajunsurile firii umane, de această dată crescute în spațiu balcanic. E o plăcere a lecturii ce se naște în timp ce întorci paginile romanului, mintea citirorului fiind cea care alege ce linii de câmp să traseze,  întocmind hărți de sensuri.

Top 3 + 1 romane cu si despre droguri

Simbol al rebeliunii, combustibil pentru creativitate, inductor de amnezie și apatie, experiență aproape religioasă – consumul de droguri și galaxia de personaje ce gravitează în jurul lui a fascinat scriitorii dintodeauna. Există un bloc solid de literatură a dependenței de narcotice, din care am ales câteva așchii mai strălucitoare, 3 cărți clasice + o recomandare personală.

1. Spaime și scârbe în Las Vegas – Hunter S. Thompson

 

 

O relatare în stil gonzo a călătoriei alter-egoului lui Thompson, jurnalistul Raoul Duke, și a avocatului său samoan, Dr. Gonzo, în Las Vegas, cu ocazia cursei de motociclete Mint 400, se transformă într-o examinare halucinatorie a ideii de vis american. Un portbagaj plin de droguri dă viață tuturor spaimelor unei generații americane ce în anii '70 se simțea înșelată de eșecul promisiunilor contraculturii din anii '60 și panicată de spectrul războiului din Vietnam. Filmul-cult în regia lui Terry Gillian, cu Johnny Depp și Benicio del Toro în rolurile principale, a popularizat romanul apărut și la noi la editura Polirom.

 

2. Junky – William S. Burroughs

 

 

William S. Burroughs a scris două romane clasice despre droguri, Junky și Prânzul dezgolit. Am ales Junkie pentru accesibilitatea lui, dar vă recomand și nebunia avangardistă cu efect narcotic ce guvernează textul cărții Prânzul dezgolit – adaptat pentru ecran de David Cronenberg în filmul cu același nume.

Junky își trage seva din experiența lui Burroughs ca opioman și dealer. Romanul a fost scris la insistențele poetului Allen Ginsberg și a văzut lumina tiparului în 1941 semnat cu pseudonimul William Lee. În stilul Generației Beat, Burroughs ne conduce pe un drum prin închisorile din Kentucky, lumea underground a New York-ului și Mexico City, totul în căutarea următoarei doze care să stingă setea celulelor dependente de heroină.

Roman apărut la editura Polirom.

 

3. Trainspotting – Irvine Welsh

 

 

Dacă primele două recomandări analizează lumea drogurilor din America, a treia face pasul peste ocean în Leith, Edinburgh – Scoția.

Împărțit în șapte părți , cu o intrigă non-liniară, romanul lui Irvine Welsh descrie existența dezolantă a unui grup format din consumatori de heroină și alcoolici. Mark Renton, Sick Boy și Spud au devenit personaje cult, după lansarea din 1996 a adaptării romanului pentru marele ecran, realizată de Danny Boyle.

Roman apărut la editura Polirom.

+

Albastru nemărginit, aproape transparent – Ryu Murakami

 

 

Scris de Ryu Murakami când încă mai era student la Universitatea de Artă, Albastru nemărginit, aproape transparent a câștigat unul dintre cele mai râvnite premii literare din Japonia, premiul Akutagawa.

Romanul, narat într-un stil ușor poetic și cu un aer autobiografic de personajul principal în vârstă de doar 19 ani, Ryu, urmărește un grup de adolescenți japonezi din anii '70 timp de o săptămână. Aceștia trăiesc lângă o bază militară americană într-o continuă stare de intoxicare și dezinteres față de lumea reală. Amnezia existențială le este întreținută de orgii, consum de droguri și rock&roll-ul anilor 60 (The Rolling Stones,The Doors) ce asigură soundtrack-ul acestui roman de excepție,  ecranizat chiar de autor.

Roman apărut la editura Polirom.

Așteptăm și recomandările voastre.

Ce faci in weekendul 19-21 iulie? Recomandari de evenimente

Vacanța a pus stăpânire pe toți, iar acest lucru se resimte și în rândul evenimentelor. Cu toate acestea, celor care rămân în  București, le recomandăm o vizită la cinema, unde vor avea trei premiere, sau la muzeele cu expoziții interesante.

 

Astfel, weekend-ul acesta va avea premiera o dramă romantică și, în același timp, thriller semnat de regizorul Giuseppe Tornatore, The Best Offer, cu Geoffry Rush în rolul unui colecționar de artă  excentric. Din distribuție fac parte și Jim Sturgess, Donald Shuterland și Sylvia Hoeks. Citește recenzia Postmodern aici.

 

De asemenea, la acest sfârșit de săptămână îi vei putea urmări pe Ryan Reynolds, Jeff Bridges și Mary-Louise Parker în comedia R.I.P.D, în care un grup de polițiști (Rest In Peace Department) care au fost împușcați mortal în timpul misiunilor, încearcă să găsescă o cale de răzbunare împotriva celor care i-au omorât.

 

Și filmul White House Down, regizat de Roland Emmerich va intra în această săptămână în cinematografe. Pelicula îl urmărește pe John Cale (Channing Tatum), un agent secret în cadrul CIA, care încearcă să salveze viața președintelui american (Jamie Foxx), după ce o grupare paramilitară ia cu asalt Casa Alba.

 

De asemenea, evenimentul Poiana Urbană se va desfășura în continuare, în Piața Universității. Concerte live, piese de teatru, proiecții de filme și multe alte spectacole vor avea loc în fiecare seară de weekend.  

 

Iar dacă ai chef de o vizită la muzeu, expoziția Comorile Chinei de la Muzeul Național de Istorie este în continuare deschisă. De asemenea, expoziția The Human Body de la Muzeul Antipa a fost prelungită până pe data de 4 august. Tot aici poți vizita încă expoziția de Fluturi Tropicali Vii.

 

La Muzeul Național de Artă al României, poți admira lucrările artistului Lucian Bernhard din domeniul design-ului publicitar, iar la Muzeul Național de Artă Contemporană este deschisă o expoziție dedicată artei conteporane produse de femei, GOOD GIRLS – Memorie, dorință, putere, ce abordează tematici feministe.

Oceanul de la capătul aleii, de Neil Gaiman – Noul hit al unui rock star literar

Oamenii mari urmeaza trasee. Copiii explorează.” spune protagonistul de 7 ani la un moment dat în carte și ți-l poți imagina pe Gaiman întinzându-ți o mână și trăgându-te după el prin hățișurile memoriei și potecile mitului, cunoscute doar de inițiați, în lumea nouă aflată la granița dintre realitate și basm a romanului Oceanul de la capătul aleii.

Neil Gaiman a devenit celebru pentru seria de benzi desenate Sandman, pe care Norman Mailer a numit-o un comic pentru intelectuali, a fost ovaționat la scară deschisă pentru epopea Zei americani (premiile Hugo, Nebula), iar literatura sa pentru copii a fost recompensată cu numeroase premii: Coraline (Hugo, Nebula și Bram Stoker pentru cea mai bună nuvelă, adaptat în filmul de animație cu același nume), Cartea Cimitirului (primul roman din istorie caruia i-a fost acordat atât Carnegie Medal – britanic – cât și Newbery Medal – american), premiile ce desemneză cea mai bună carte pentru copii din acel an). Lăudându-se și cu 1,8 milioane de followers pe Twitter, un blog foarte citit, o apariţie în The Simpsons, o soție muzician (Amanda Palmer, de la Dresden Dolls) și un discurs transformat într-o carte, poți spune că autorul britanic este echivalentul unui star rock în literatura fantasy.

8 ani au trebuit să aștepte fanii lui urmatoarea carte scrisă pentru adulți și Oceanul de la capătul aleii nu dezamăgește. Este un roman mai scurt, mai dens, recunoscut mai autobiografic, decât tot ce a scris Gaiman. Un pas în memorie, într-o copilărie lipsită de idealism și uzualele clișee Nu mi-e dor de copilărie, ci de felul în care îmi făceau plăcere lucrurile mărunte, chiar dacă lucrurile importante se prăbușeau. Nu puteam controla lumea în care trăiam, nu puteam părăsi oamenii sau momerntele care mă făceau să sufăr, dar mă bucuram de lucrurile care mă făceau fericit.

Povestea este spusă din perspectiva unui artist de vârstă mijlocie „sunt artist, uneori creez piese de artă adevărată, iar asta umple golurile din viața mea”, ce se întoarce la casa natală cu prilejul unei înmormântări, dar este atras inexplicabil, la început, de ferma Hempstock. Oceanul lui Lettie Hempstock. Mi-am amintit asta și, odată cu asta, mi-am amintit totul. Un copil retras, ce își găsește refugiul în cărți (oricum, cărțile erau mult mai sigure decât majoritatea oamenilor), este aruncat într-o serie de evenimente din ce în ce mai terifiante, odată cu venirea în casă a unui soi de incubus, Ursula Monkton, ce vrea să-i consume realitatea domestică. Proiectare a tuturor fricilor copilăriei legate de adulți, ea era încarnarea puterii, așa cum stătea în aerul care trosnea. Era furtuna, era fulgerul, era lumea adulților, cu forța și cu secretele lor, cu cruzimea ei stupidă, firească. Aceasta îi seduce tatăl, încearcă să-l omoare și dă greș doar pentru că personajul principal, nenumit nici măcar o dată, este protejat de un triumvirat bunică-fiică-nepoată, în frunte cu Lizzie Hempstock.

O logică de basm guvernează romanul, elementele fantastice nefiind puse la îndoială de personaje, dar Gaiman este așa de priceput la ceea ce face încât te lași dus de acțiune fără prea multe întrebări Am văzut lumea prin care pășeam de când m-am născut și am înțeles cât era de fragilă, că realitatea pe care o cunoșteam era un strat subțire de glazură pe un tort de aniversare uriaș și întunecat, colcăind de larve, coșmaruri și foame. Am văzut lumea de deasupra și de dedesubt. Am văzut că erau modele, și porți, și căi dincolo de realitate. Am văzut toate aceste lucruri și le-am înțeles, iar ele m-au umplut, la fel ca apele oceanului.

Cu toate astea, punctul forte al Oceanul de la capătul aleii sunt pasajele ancorate în realitate, autorul reușind cu o economie de mijloace remarcabilă să te fure și să te facă să plonjezi în apa rece a ficțiunii: Eram îngrozit. La început, a fost șocul unui lucru care se întâmpla împotriva firii. Eram complet îmbrăcat – ceea ce era nefiresc. Aveam sandale în picioare – și asta era nefiresc. Apa din cadă era rece, atât de rece și de nefirească. La asta m-am gândit inițial, când m-a băgat în apă, apoi însă m-a împins mai mult, m-a vârât cu capul și cu umerii sub apa înghețată, iar teroarea și-a schimbat natura. M-am gândit: Acum o să mor.

Meditație asupra copilăriei și memoriei, basm sălbatic amintind de cele ale fraților Grimm, un roman de fantasy compact și captivant, Oceanul de la capătul aleii are câte puțin pentru fiecare, așa că vi-l recomand fără reținere.

Romanul Oceanul de la capătul aleii a apărut în România la editura Paladin.

Recomandari pentru weekendul 12-14 iulie 2013

Evenimentele se pregătesc să intre și ele în vacanța, așa că profită cât mai sunt încă. Primul eveniment din acest weekend despre care îți povestim va avea loc în Piața Universității: proiectul Poiana Urbană își propune să aducă spiritul vacanței în București. Programul acestui weekend cuprinde concerte live sau proiecții de concert și filme.

 

Un alt eveniment interesant al weekend-ului este Marele Picnic Cinematografic la Grădina Botanică. Așadar, sâmbătă seara, de la ora 20:00 până la ora 23:30 vei putea urmări, în Grădina Italiană, cele mai populare scurtmetraje difuzate la ShortsUP din 2008 până în 2013.

 

De asemenea, la acest sfârșit de săptămână va avea loc premiera filmului Lore, un film multipremiat la festivalele de film din Europa. Pelicula reprezintă povestea a cinci frați, care sunt nevoiți să străbată întreaga Germanie pentru a ajunge la bunica lor, după arestarea părințiilor lor naziști la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

 

Pentru fanii science-fiction, este bine de știut că vineri se va lansa filmul Pacific Rim, cu regia semnată de Guillermo del Toro (Pan's Labyrinth, Hellboy). Printr-un portal din Oceanul Pacific, ajunge pe Pământ o rasă de extratereștri uriași, care amenință cu distrugerea omenirii. Pentru a le face față, este creată o armată de roboți gigantici, pilotați mental de către oameni.

 

Cei care vor să meargă la o piesă de teatru, o pot face vineri seara la Godot Cafe – Teatru, unde la ora 22:00 va începe piesa 7 dintr-o lovitură. Spectacolul este o poveste cu și despre tineri care sunt dispuși să sacrifice orice și să plătescă oricât pentru a-și îndeplini visele.

 

Iar dacă vrei să vizitezi o expoziție, la Muzeul Național de Artă Contemporană este deschisă expoziția GOOD GIRLS. Memorie, dorinţă, putere – artă produsă de femei, unde poți admira lucrările a 63 de artiste internaționale din 23 de țări. Expoziția abordează tematici legate de relațiile dintre genuri, identitate artistică sau sexualitate. 

Recomandari pentru weekendul 5-7 iulie 2013

Primul weekend al lunii iulie ne aduce festivalul de muzică: B’ESTFEST Summer Camp, pânăacum câțiva ani cel mai așteptat festival al verii, transformat într-un eveniment de rutină și fără artiști wow. Anul acesta vor cânta cei de la Texas, plus multe nume nu prea cunoscute, așa că gândește-te bine dacă merită să mergi până în comuna Tunari, unde se desfășoară.

 

La capitolul film, weekendul acesta se anunță unul plin de premiere cinematografice. Astfel, începând de vineri poți urmări filmul The Lone Ranger, care spune povestea unui polițist texan, ce supraviețuiește unui atac al unei bande de tâlhari datorită unui războinic amerindian (Johnny Depp). Filmul reprezintă o nouă colaborare între regizorul Gore Verbinski și Johnny Depp, după seria Pirates of the Carribean și animația Rango.

 

Tot în acest weekend are premiera și partea a doua a animației Despicable Me, în care Gru (vocea lui Steve Carell) este recrutat de o organizație care luptă împotriva  criminalității pentru a se folosi de postura lui de  fost răufăcător pentru a prinde alți infractori.

 

Un film nominalizat la Oscar în 2012 la categoria cel mai bun film străin va ajunge și la noi în cinematografe. No este o dramă istorică, ce se desfășoară la sfârșitul anilor ’80 în Chile, când cetățenii sunt îndemnați să voteze ca dictatorul Augusto Pinochet să rămână la putere.

 

Iar pentru cei care preferă filmele cu vampiri, vor putea urmări o astfel de poveste într-un film regizat de Neil Jordan (Interview with the Vampire, serialul The Borgias), Byzantium.

 

La teatru, în acest weekend, poți vedea  Marea iubire  a lui Sebastian, care  se va juca sâmbătă, de la ora 19:00 la Godot Café Teatru. Spectacolul, în care joacă Marius Manole, Rodica Mandache, Ioana Macaria și Istavan Teglas, prezintă povestea de iubire dintre actrița Leny Caler și dramaturgul, criticul și scriitorul Mihail Sebastian.

 

Tot la Godot Café Teatru, sâmbătă, începând cu ora 22:00 se va juca O piesă deșănțată, o comedie, în care două cupluri vor să experimenteze o noapte de sex în patru.

 

Pentru cei care vor să aibă parte de o seară de weekend cu muzică bună, cea de a doua ediție a festivalului ArCuB Live Open Air – Jazz, Blues & More se va defășura în Piața George Enescu. Printre artiștii care se vor afla în concert se numără Sebastian Spanache Trio (RO), Mircea Tiberian, Aleea Cosmonauţilor feat. Chris Dahlgren & Christian Lillinger + Nadia Trohin (RO/DE/USA), Eugen Gondi Trio (NDL /RO), Tomasz Stanko US Quartet (PL), Medeski & Martin & Wood (USA), James Carter Organ Trio (USA) și mulți alții. Intrarea este liberă. 

Ultimele articole