Recomandari pentru weekendul 27 – 29 iulie

In acest weekend va recomandam film in aer liber dar si film la cinema, pentru ca azi are premiera noul film Batman, targ de handmade, doua expozitii de arta contemporana si un spectacol de teatru.

Cinema in aer liber

In Centrul Vechi (in spatele Hanului lui Manuc, Piata Sfantul Anton) puteti vedea in fiecare seara proiectii de filme in aer liber. Intrarea este libera. Programul evenimentului aici.

Premiera weekendului in cinematografe: The Dark Knight Rises

Continuarea lui Batman Begins si The Dark Knight are premiera in acest weekend si intentioneaza sa incheie seria filmelor Batman. In The Dark Knight Rises joaca: Christian Bale, Michael Caine, Gary Oldman si Morgan Freeman.

subREAL Retrospect

Expozitia subREAL Retrospect, din cadrul Muzeului National de Arta Contemporana, este dedicata grupului artistic subREAL, primul produs artistic romanesc din ultimii 20 de ani cu activitate continua recunoscuta la nivel international. Mai multe detalii aici.

GreenFair

Gradina racoroasa de la Green Hours va asteapta cu editia din iulie a targului de articole handmade GreenFair, editia numarul 48 a targului.

O piesa desantata

In acest weekend, mai precis sambata de la ora 21:30, se joaca la Godot Cafe Teatru piesa Liei Bugnar in regia Dorinei Chiriac: O piesa desantata. Recomandata daca sunteti in cautarea unei comedii. Puteti citi recenzia aici.

Meditatiile pensulei

Pana duminica la Muzeul Taranului Roman poti admira eleganta caligrafiei japoneze in expozitia Meditatiile pensulei. Intrarea este libera.

Saptamana modei haute couture de la Paris – colectiile toamna/iarna 2012-2013

In urma cu cateva zile s-a incheiat la Paris saptamana modei dedicata haute couture-ului, adica formei celei mai inalte de stil, mestesug si arta vestimentara. Dior, Chanel, Givenchy, Armani, Valentino, Versace sau case cu mai putina traditie dar foarte ambitioase au prezentat colectiile lor pentru toamna acestui an – iarna 2013 la Paris intre 2-5 iulie 2012.

Evident toate colectiile au fost lucrate si taiate atent, minutios, cu aplicatii si broderii ingloband chiar mii de ore de munca doar pentru o rochie, dar din toate colectiile s-a evidentiat ca fiind cea mai originala cea a Casei Givenchy. Maestrul couturier care a inspirat-o cel mai mult in stil pe Audrey Hepburn nu mai creeaza, dar l-a adus la Casa Givenchy din anul 2010 pe Riccardo Tisci, un designer relativ necunoscut la momentul respectiv, cunoscut pentru influentele gotice si dramatice din stil.

GIVENCHY

Creatiile lui Tisci pentru aceasta toamna nu au nimic din stilul Audrey Hepburn dar sunt fantastic de scupturale si de efect. Imbinand mestesugul prin care se creeaza senzatia de culoare in degradé (la fel ca si culoarea blanii cainelui cu care pozeaza manechinul) si impletirea pielii, casa Givenchy ne-a oferit o somptuozitate gypsy si, in acelasi timp, alien / SF. Colectia nu e neaparat purtabila, ci e in primul rand o declaratie fashion

Gasesti mai jos un clip care prezinta colectia. Nu este un show, pentru ca Givenchy a renuntat de cativa ani sa isi prezinte astfel colectia, avand programata doar o expozitie particulara in care invitatii pot studia detaliile foarte calitative ale creatiilor Givenchy. Pentru a vedea mai bine cum arata hainele noii colectii pe manechine reale, puteti vedea galeria de fotografii dedicata Givenchy de mai jos.

VALENTINO

Valentino a venit cu o colectie cu linii pure, rezervate, impecabile, chiar minimaliste, conform motto-ului "Credem ca frumusetea adevarata este obtinuta fara efort". Desi foarte epurate ca linie, hainele fluide semnate Valentino au transmis mister si foarte multa feminitate. Poti urmari show-ul Valentino mai jos.

VERSACE

Donatella Versace a avut in sfarsit dupa multi ani o prezentare haute couture. Pana acum casa s-a marginit sa tina zona couture foarte discreta, doar pentru ochii unui cerc restrans. Conform imaginii clasicizate a casei Versace, creatiile au lasat sa se vada multa piele, rochiile au fost sexy, vaporoase, colorate si, s-ar putea spune, distractiv de purtat. Clipul prezentarii se gaseste la finalul articolului.

MAISON MARTIN MARGIELA

Misterioasa Casa Margiela a avut o colectie indrazneata cu un look puternic, care a dus la extrem tendinta prezenta la mai multi creatori de a acoperi fetele manechinelor. In cazul Margiela, fetele au fost acoperite complet cu "masti de scrima" lucrate in filigran cu fire stralucitoare si pietre. Casa a prezentat 15 creatii in total.

DIOR

Probabil cea mai asteptata colectie couture a fost cea a Casei Dior, mai ales datorita nou venitului Raf Simon. Noul designer a creat in prealabil pentru Jil Sander (din 2010), iar pana in acel moment a lucrat strict colectii barbatesti.

Scenografia prezentarii a fost impresionanta: cinci camere tapetate cu flori, in ideea in care Raf Simon a reinterpretat silueta clasica de corola florala a Casei Dior. Colectia a fost discreta, introspectiva, non-extravaganta. Clip-ul show-ului urmeaza la finalul articolului.

CHANEL

Karl Lagerfeld, cel care creaza deja de multi ani colectiile Chanel, a venit, asa cum ne-a obisnuit, cu o reinterpretare a look-ului clasic al Casei. Pentru aceasta a combinat senzatia de "peticire", cu o broderie extrem de sofisticata si ciorapi argintii. Totul pe tonuri gri si roz. Lagerfeld a incercat sa recreeze atmosfera si creatiile din faimosul film al lui Alain Resnais Anul trecut la Marienbad (1961): un film conceptual, de atmosfera, fara structura narativa liniara. Majoritatea tinutelor din film erau chiar creatii Chanel.

Ar fi de remarcat si colectia Armani, dedicata reinterpretarii piesei lor clasice, pantalonul, in combinatie cu creatii de seara, perfecte pentru efectul creat pe covorul rosu, si colectia Zuhair Murad, designer libanez. Tipic traditiei arabe, atentia la detaliu este adusa in zone aproape absurde. Filigranul rochiilor noii colectii confirma aceasta marca Murad, dar lipseste o anumita coerenta a colectiei. Ca si la celelalte colectii, gasesti clipurile celor doua show-uri mai jos.

Recomandari pentru weekend-ul 6-8 iulie

Iti recomandam sa bifezi in acest weekend cateva evenimente in orasul al carui stapan vei ramane, daca nu faci parte din exodul inspirat de canicula catre mare si munte. Ai de ales intre evenimente muzicale pop-rock, flamenco, jazz, clasica, proiectii de filme (noul Ice Age si documentare despre dirijorul Sergiu Celibidache) si Noaptea alba a scriitorilor, ocazia sa discuti relaxat la o bere cu scriitorii preferati.

B'estfest

Asteptarea ia sfarsit in acest weekend, pentru ca festivalul pop-rock cu cea mai mare traditie de la noi, B'estfest, incepe in forta cu sunetul cosmopolit al celor de la Garbage vineri, continua cu muzica trip hop a celor de la Royksopp in cea de a doua zi si se incheie duminica cu britpop-ul trupei Pulp si electro-jazz-ul lui Caro Emerald. Cele patru formatii sunt doar cele care tin capul de afis, prezenta muzicala va fi mult mai stufoasa. Line-up-ul complet si alte detalii aici.

Noaptea alba a scriitorilor

Noaptea alba a scriitorilor de vineri, 6 iulie, isi propune sa fie o intalnire neconventionala cu scriitorii, dupa cum spun organizatorii "va puteți trage de mânecă autorii prezenți, sta lângă ei la stand, bea o bere "ca oamenii", împreună". Programul evenimentului aici.

Jazz Funk – Elisabeta Campau

Pe 6 iulie, solista Elisabeta Campau (solista trupei Cuantune) impreuna cu alti muzicieni canta jazz-funk la Godot Cafe Teatru, intr-o combinatie de energie si emotie. Mai multe detalii aici.

Festivalul Celibidache

Festivalul Celibidache se incheie sambata, 7 iulie. Pana atunci aveti ocazia sa ascultati vineri un percutionist exceptional: Peter Sadlo, pupil al lui Celibidache, si concertul de inchidere a Festivalului, sambata. Mai multe detalii aici. Tot in cadrul Festivalului, poti vedea la Cinema Studio in acest weekend trei documentare dedicate dirijorului: Gradina lui Celibidache, Roman nascut sa dirijeze o lume si Celibidache. Detalii aici 

Flamenco en vivo

Duminica ti se pregateste o fiesta: flamenco live, mancare tipic spaniola si carafe de tinto de verano (o bautura rece pe baza de vin, asemanatoare cu sangria). Canta si danseaza: Pilar Díaz Romero (voce si dans) si Tiberiu Gogoanta (chitara). Detaliile de desfasurare aici.

Ice Age Continental Drift – Epoca de gheata 4 Continente in deriva

Singura premiera din cinematografe in acest weekend este cel de al patrulea film din seria Ice Age, subintitulat Continente in deriva, un film de animatie care are deja o baza de fani in Romania. Iar cei care nu se numara printre ei, pot merge de dragul racorii din sala de cinema si a peisajelor acoperite cu gheata din film. Mai multe detalii aici.

Recomandari pentru weekend-ul 29 iunie – 1 iulie

Acest weekend inseamna multe concerte, un festival gastronomic, plus un festival de haine si accesorii. Este de asemenea un weekend fara nicio premiera la cinematograf, ramanand de bifat filmele weekend-ului trecut: Rock of Ages si Vanatorii de capete.

Tuborg Green Fest powered by Rock The City

Bucurestiul este un oras din ce in ce mai sofisticat cultural, fapt sustinut de numarul din ce in ce mai mare de festivaluri si concerte cu artisti straini programate de la vara de vara. In acest weekend este programat Tuborg Green Fest, fostul Rock The City. Sunt anuntati Guns N'Roses, The Cult, Evanencence, Ugly Kid Joe, Pentagram, Machine Head, Soulfly, Saxon, Black Label Society, Sweet Savage, Within Temptation. Godsmack a anuntat ca anuleaza prezenta la Bucuresti. Mai multe detalii despre Festival aici.

D'ale Gurii Dunarii

D'ale Gurii Dunarii este probabil cel mai interesant eveniment al weekend-ului: o experienta gastronomica si culturala. Vei putea sa gusti mancaruri specifice Deltei pregatite chiar de bucatari veniti din Delta, dar in plus vei putea asculta muzica din Delta si vei putea urmari ansambluri de dans din Delta. Mai multe detalii despre Festival aici.

Festivalul Sergiu Celibidache

Cu ocazia a 100 de ani de la nasterea celui mai mare dirijor roman si al unuia dintre cei mai mari dirijori ai lumii, Fundatia Celibidache organizeaza prima editie a Festivalului dedicat acestuia. Festivalul va incepe sambata, pe 30 iunie si continua zilnic pana pe 7 iulie. Programul complet si recomandarile noastre le puteti consulta aici.

Boutique de femmes – targ de haine si accesorii

Dupa motto-ul "niciun weekend fara targ de haine", in aceste zile ne asteapta in Centrul Vechi Boutique de femmes, un targ cu produse handmade, obiecte originale si pline de culoare. Mai multe detalii gasesti aici.

Petrecere electro dupa-amiaza

Tot pentru acest weekend putem sa alegem si o petrecere interesanta. Va incepe sambata dupa-amiaza si se va prelungi pana seara intr-un loc verde, frumos, linistit, cu staif si aproape de centru (Palatul Bragadiru). Vor pune muzica DJ-ii romani Djahz, Fouchat, Giuser, Khidja. Mai multe detalii aici.

La ora 20:00 te poti retrage in apropierea Palatului, la Fabrica, la un concert caritabil de jazz Maria Raducanu si Petra Acker. Detalii aici.

Recomandari pentru weekendul 22 – 24 iunie 2012

Ne asteapta din nou un weekend cu multe evenimente care promit relaxare suprema imbinata cu placeri culturale. Evenimentele cele mai generoase sunt Noaptea Institutelor Culturale (evenimentul care incheie seria Noaptea Muzeelor si Noaptea Galeriilor de Arta) si Bucharest Open Air Jazz & Blues Festival, in contrapunct cu evenimente ca Femei pe Matasari, Noaptea lunga a filmelor scurtepremierele de la cinema si spectacolele de teatru.

Noaptea Institutelor Culturale

Noaptea Institutelor Culturale isi propune sa ne copleseasca cu experiente cinefile, gurmande, muzicale, fotografice si multe altele care vor purta o identitate specifica (franceza, portugheza, turca, germana, ceha, italiana …). Printre cele mai interesante oferte vor fi concertul de fado al Mariei Raducanu, istoria trailer-ului de film si proiectia filmului lui Antonioni Professione: Reporter. Dar programul este mult mai bogat. Il poti consulta aici.

Femei pe Matasari

Festivalul urban Femei pe Matasari va inchide la fel ca si Street Delivery o strada din Bucuresti pentru a o transforma in "scena" exprimarii artistice pentru trei zile. Femei pe Matasari inseamna fotografie, sculptura, arta plastica, filme, handmade, moda, gastronomie, intrecere pe tocuri si multa muzica. Afla detaliile aici.

Bucharest Open Air Jazz & Blues Festival

Bucharest Open Air Jazz & Blues Festival a inceput deja de miercuri dar va atinge punctul culminant cu concertele programate sambata si duminica, cand vor canta doi dintre cei mai apreciati jazzisti romani in strainatate Alexandru Balanescu si Lucian Ban. Gasesti aici programul complet.

Backyard Weekend

Backyard Weekend este un mini-festival electro cu 30 de ore de muzica neintrerupta. Printre invitati sunt Patrice, care va canta un concert acustic live, si MC-ul care a scris istorie cu inovatiile lui in muzica electronica si unul dintre creatorii stilului hip-hop, Grandmaster Flash.       Mai multe detalii aici.

Cel de-al doilea eveniment electro anuntat pentru acest weekend, Sonochrom Festival, s-a amanat intre timp.

Daca nu aveti chef sa va plimbati dintr-un loc in altul sau sa infruntati caldura la evenimentele petrecute in aer liber, va recomandam spectacolele de teatru ce se vor sustine, Noaptea lunga a filmelor scurte 2012 sau filmele care au premiera in acest weekend la cinematograf.

Noaptea lunga a filmelor scurte 2012

Noaptea Lungă a Filmelor Scurte 2012 va avea loc sambata pe 23 iunie de la 20.00, la Bibliotecă Națională din București. Vei putea viziona o noapte intreaga numai scurtmetraje de calitate. Mai multe detalii aici.

Vorbind despre spectacole de teatru, in weekend poti vedea inainte de inchiderea stagiunii comedia Arta(vineri, la Teatrul Bulandra), Pyramus & Thisbe 4 You la Teatrul Odeon tot vineri, sambata Micul Print la Teatrul Odeon,  iar duminica, tot la Teatrul Odeon, un spectacol de teatru-dans, Nowayout.  De asemenea, sambata are loc la cel mai bun teatru independent din Bucuresti, Teatrul Act, premiera spectacolului Fidelitate.  

La capitolul film va recomandam Headhunters, un thriller reusit, chiar daca nu e facut tocmai in patria filmelor de actiune, Norvegia. Iar daca vrei o comedie, iti recomandam Rock of Ages, un film camp cu Tom Cruise si Catherine Zeta-Jones. Gasesti aici recenzia.

Cum a fost in weekend: evenimente, pareri

Desi ne laudam cu o mie si una de evenimente in acest weekend, unele care chiar promiteau (Street Delivery, Festivalul European al Filmului Scurt de la Brest in vizita la Bucuresti, Bucharest Music Film Festival etc), pot sa zic ca weekend-ul cel mai dens in evenimente culturale din aceasta vara mi-a lasat un gust salciu.

Nu am bifat tot ce se intampla in oras, dar evenimentul care mi-a placut de departe cel mai mult din ce-am vazut a fost Bloomsday, dedicat unuia dintre cele mai experimentale romane ale secolului XX, Ulise al lui James Joyce. In fiecare an in lume se sarbatoreste ziua in care se desfasoara actiunea romanului, 16 iunie. 

Bloomsday a inceput la ora stabilita in Piata Valter Maracineanu cu muzica clasica live. Acustica era perfecta, nu ca la Street Delivery sau la Bucharest Music Film Festival, cu o seara in urma. Dupa un mic discurs al Ambasadorului Irlandei, s-a citit din roman. A fost o placere sa il aud pe Ion Caramitru, mai putin pe Ilinca Goia, un pic cam stridenta.

Lumea prezenta era putina, foarte modesta si bautoare de bere Guiness, cu media de varsta peste 40 de ani. Imbucurator sau nu, n-am vazut picior de hipster. Am plecat in graba sa ajungem la timp la Festivalul European al Filmului Scurt de la Brest la Bucuresti.

Proiectia din Festival se numea, apetisant, Voyage en Europe, iar prezentarea suna si mai si: o călătorie lungă și pasionantă prin cinematografia europeană printr-o selecţie de filme coup de cœur ale echipei festivalului. Greu sa rezisti daca esti pofticios de cinema. Se pare ca multi au facut-o totusi, pentru ca in sala Elvira Popescu erau doar cativa cinefili rataciti. Dupa o scurta introducere a unui organizator al Festivalului de la Brest, au inceput sa curga scurtmetrajele. Dezamagire! Am rezistat doar la trei sau patru si-am dat buzna afara. Filmuletele alese erau aproape jenante, un fel de glumite cinematografice. In ciuda faptului ca e un gen minor, scurtmetrajul nu e in niciun caz mediul care sa poata asa putin.

Dupa ce ne-am lamurit si cu Festivalul de la Brest, am colindat in lipsa de tinta pe langa Street Delivery. Am fi vrut si n-am fi vrut sa ajungem iar acolo (fusesem in prima seara, vineri, si plecaseram un pic dezamagiti).

Dupa un ocol pe la Serendipity, sigur ai auzit de el, un locsor foarte dragut (gradina, pozitie, tot ce vrei), dar cu preturi si oferta ciudate: de exemplu 4-5 mini-turte dulci erau 10 lei. Cu siguranta e o problema de gust personal, dar nu ma atrag aceste locsoare dragutele ca pentru papusi in care tot meniul e plin de ceaiuri, localuri care traiesc din turnarea de apa incalzita peste frunzele de ceai. Nu am nimic cu ceaiul, mi se pare o bautura nobila, dar modelul asta de business mi se pare snob si afectat.

Bezmetici de atatea discutii filosofice auzite de la mesele de primprejur la Serendipity, am ajuns bineinteles la viermuiala de la Street Delivery. Densitatea de oameni crescuse vizibil fata de o seara inainte. Parcul Gradina Icoanei era plin, ca si Str. Arthur Verona. Acolo isi lansau albumul printr-un concert live baietii de la Subcarpati, care ne-au salutat comprehensiv cu Buna seara, Romania! Amestecul hip-hoperist cu elemente de folclor mi s-a parut tras de par, dar cel putin sunetul mergea un pic mai bine fata de vineri, la Luiza Zan. N-am rezistat prea mult la aceste incercari muzicale si ne-am indreptat spre iesire, adica spre Carturesti. "Scenografia" Street Delivery cedase intre timp (si nu era decat ora 22:00) pasilor si gunoiului aruncat pe jos, strada Arthur Verona aratand trist. Redarea ei catre pietonii prietenosi se pare ca nu i-a priit. Slava Domnului ca nu se mai vindeau diverse ca in alti ani (acum doar inghetata si bautura), pentru ca puhoiul de oameni era foarte elocvent. Nu i-ar fi rezistat niciun stand. Apropo, in acest an Street Delivery s-a lasat pe mana exprimarii artei live, dar nu pot spune c-am vazut altceva decat incercari foarte timide de arta. 

Cat despre oamenii prezenti, melanjul era intre persoane modeste si simple, intelectuali, manelisti si, in proportie strivitoare, hipsteri. Toti atrasi ca musca de bec in vertijul anual al Street Delivery.

De la Street Delivery am mers la Fratelli Espresso Bar, unde trebuia sa aiba loc after party-ul Street Delivery. Dupa ce ne-am saturat de vorba, singuratate si racoare, au inceput sa soseasca unul cate unul hipsterii, cam tristi, androgini si blazati. Muzica nu era bineinteles de Kulturhaus, era speciala, dar intr-un mod in care nu iti spunea nimic. La fel de incolora ca intreaga atmosfera.

Ar mai fi cateva cuvinte de spus despre Bucharest Music Film Festival. Acest "festival" este o combinatie damboviteana de cantari de muzica clasica si gratarele cu mici in Piata George Enescu. O idee proasta cu totul, in care mamele si bunicile isi strigau in gura mare copiii sa vina de la locul de joaca amenajat, ca si cum erau in parc, nu intr-un loc unde cativa zeci de oameni urmareau proiectia unei opere. Sunetul era foarte prost si atmosfera fara ritm si vitalitate. De fapt atmosfera lipsea cu desavarsire. Prin comparatie, anul trecut era o lupta de gherila pe scaune si nu iti permiteai sa soptesti ceva prietenului de frica sa nu primesti admonestari de la doamnele melomane.

In concluzie, as fi fost mult mai castigata daca dupa Bloomsday ma intorceam acasa. Eventual imi petreceam seara cu o carte, poate ca Marilyn Monroe, cu Ulise (vezi foto).

Cum a fost la Bookfest 2012

Daca in alti ani standurile cu carti iti luau ochii, in 2012 Bookfest mi s-a parut cu adevarat prafuit din mai multe puncte de vedere, ceea ce traduce cat de bine le merg vanzarile si cat de roz vad viitorul editurile din Romania.  Dar cititorii au ramas la fel de avizi de Bookfest, prin asociere, si de carti si lectura. N-a fost doar un singur cumparator pe care l-am vazut cautand infrigurat prin carti, cam cum ii vezi in mall-uri la reduceri pe amatorii de shopping

Reducerile, argumentul cel mai important pentru multi dintre cei care merg la Bookfest, au diferit foarte mult de la o editura la alta. Humanitas a aratat cea mai mica disponibilitate, cu mai putin de 10% discount pe volum. RAO, in schimb, a practicat reduceri destul de frumoase, minim 15% , dar reducerea putea ajunge la 35% la peste cinci carti cumparate. Editurile mai mici aveau reduceri chiar si mai mari.

Omor era bineinteles la editura Adevarul, unde lumea statea intr-o intimitate suparatoare ca sa isi caute numarul dorit (in mod original si neflatant pentru carti, acestea erau numerotate, iar vanzatorii voiau sa stie numarul cartii, nu numele ei). Aici am trait si un moment hilar, cand o doamna aproape a facut o criza de nervi pentru ca eu gasisem o carte si ea nu. Daca esti curios ce titlu a starnit asemenea pasiune, era vorba de Gargantua si Pantagruel

Miezul mesajului transmis subliminal sau mai direct de Bookfest este unul negativ: apar din ce in ce mai putine titluri noi interesante. Incep sa cred ca e suficient sa mergi la Bookfest o data la doi ani. Din modul cum editurile isi prezentau cartile este clara scaderea numarului de aparitii, dublata de scaderea calitatii titlurilor tiparite. La RAO de exemplu, am asistat an de an cum literatura mare (gen Kafka, Thomas Mann) este din ce in ce mai marginalizata. Ca in acest an sa am o strangere de inima pentru ca nu reuseam sa gasesc coltul de literatura "universala". Pentru o secunda am crezut ca RAO nu mai publica decat enciclopedii colorate pentru copii.

Referitor la organizare, nu pot spune c-am dus dorul standurilor epatante din alti ani, dar creativitatea in organizare a lipsit cu desavarsire. Aceleasi lumini pe care le stim de la editiile mai vechi, care incalzeau atmosfera si o faceau irespirabila (unde mai pui ca ii incalzeau direct pe cititorii care voiau sa studieze rafturile si cartile expuse), acelasi miros de mancare de la cantina Romexpo chiar langa standul rafinatei Humanitas, probabil cea mai cu pretentii editura romaneasca. 

Lipsa de "feeling" si de viziune a editurilor romanesti puse fata in fata cu consumatorul de carte a devenit mai clara ca lumina zilei (sic!) cand am pasit in pavilionul tarii invitate, Franta. Aveai impresia ca esti intr-o alta lume, ca suntem Alice ce-a pasit in taramul fermecat.

Cartile, amestecate cu DVD-uri si fotografii de arta, in sfarsit erau prezentate decent, aerisit, atragator. Simplu, fara lumini exagerate de sala de operatii, fara brizbrizuri inutile. Locul avea o atmosfera speciala si te invita indirect sa petreci toata ziua acolo. In plus, aveai masute si un colt de unde puteai sa iti cumperi produse de patiserie frantuzeasca (fara miros de pilaf ca in pavilionul editurilor romanesti).

Nu poti sa nu iei o asemenea prezenta elocventa tocmai prin discretie si simplitate drept exemplu. Sper sa fi prins din zbor mesajul organizatorului francez si editurile noastre. Dar nu cred ca in 2013 Bookfest va fi mai vesel.

Cum a fost la Noaptea Muzeelor 2012

Noaptea Muzeelor din Bucuresti a fost in primul rand o noapte murata de umezeala. Dar n-a fost chiar atat de rau cum parea sa se anunte  in dupa amiaza de sambata, 19 mai. Ploua atat de rece si indesat, incat nu credeam ca mai ajunge picior de vizitator prin muzeele deschise toata noaptea. 

Dar, ploaia de toamna s-a oprit si, la Muzeul National de Arta al Romaniei si la BCU, s-au format aceleasi cozi de vizitatori ca si in ceilalti ani ai Noptii Muzeelor. Daca anul trecut insa era o noapte tropicala si lipicioasa, in acest an trebuia sa te imbraci ca in octombrie ca sa nu ingheti asteptand sa intri.

Temperatura s-a schimbat, dar obiceiurile, nu. Asa ca am dat din nou buzna prin muzee, fericiti ca ni se aduce aminte intr-o zi din an de ele si, intr-un fel, ca suntem inspirati sa iesim din inertia smotrului administrativ, odihnei si  shopping-ului de fiecare weekend, pentru a ne relaxa intr-un alt mod.

Nu pot spune cum a fost in toate muzeele, dar pot sa spun ca a meritat Muzeul Bellu sau, mai clar spus, Cimitirul Bellu. Noaptea Muzeelor ofera posibilitatea cu care nu te poti intalni zilnic de a vizita Cimitirul Bellu noaptea, ceea ce poate fi o experienta gotic-romantica, rupta parca din filmele lui Tim Burton, o experienta profunda de memento mori sau pur si simplu poate insemna o plimbare printr-un parc extraordinar de frumos si, la fel de frumos, printr-un muzeu de arta in aer liber. Cimitirul Bellu are un numar impresionant de monumente declarate ca fiind istorice si este cel mai mare muzeu de arta din Romania – in aer liber. Si apropo de aer, era plin de miros de tei si iasomie.

Bineinteles ca fiind noapte, cimitirul nefiind prea luminat si vizita urmand ploii, chiar si ghidati fiind de un angajat al Muzeului (daca tot l-am pomenit, ghidul era de un laconism care friza nestiinta, toate "prezentarile" de monumente citindu-le de pe o foaie), vizita a fost haotica si concentrata mai mult pe bezna de sub picioare. Dar dincolo de asta si de oamenii neaveniti care au picat pe acolo (unii radeau in hohote si se imbulzeau "ca la pomana"(sic!)), experienta a fost magica. 

De acolo am mers la Galeria de arta ArtSociety din C.A. Rosetti, adica vis-a-vis de Biblioteca Centrala Universitara. La ArtSociety era anuntata o expozitie de nuduri din Pinacoteca Bucuresti (o sectie a Muzeului Municipiului Bucuresti). Gradina casei vechi si elegante unde este gazduita Galeria (in fapt chiar un palat, Cesianu-Racovita) era de un verde umed si cuprinzator care crestea parca sub ochii tai, ca intr-o "vrajitorie" video-tehnica timelapse. Inauntru, expozitia de nuduri mai mult nu era, constand in cinci tablouri rasfirate in holul principal al casei: doua-trei de Theodor Pallady, unul de Iosif Iser, iar de ultimul nu te puteai apropia, fiind in dreptul unei masute cu suveniruri de vanzare. Cu ocazia expozitiei de nuduri insa, puteai sa vizitezi si restul tablourilor expuse, multe foarte valoroase: Grigorescu, Stefan Luchian, Aman si altele.

Am incheiat seara peste drum, la Muzeul National de Arta al Romaniei, dar nu in galerii, ci in Cafeneaua vieneza organizata special pentru acest eveniment. Asta pentru ca nu eram dispusi sa stam la o coada atat de consistenta si pentru ca motto-ul de imn national al cafenelei era irezistibil de convingator: "Acum ori niciodata".

Minimalism – sexy, elegant sau practic?

Minimalismul se identifica pentru mine cu cateva lucruri care par incompatibile.

In primul rand, o silueta epurata si simpla (in fashion, design interior sau arhitectura) are un vino-ncoa imperativ caruia nu ii pot rezista. Linia fara ocoluri dragalase si incarcate are o frumusete abstracta foarte categorica, dar e in acelasi timp pur si simplu hot. Imposibil sa nu fii de acord cand te gandesti scaunul Barcelona al lui Mies van der Rohe sau la lenjeria Calvin Klein

 

Lenjeria intima de la Calvin Klein e extrem de simpla si sexy, fara dantelarii si in varianta pentru femei, fara cusaturi complicate, dar totusi savante in simplitate. Acum par banali, dar la vremea lansarii pe piata in anii '80 au facut furori, pana in punctul in care Calvin a devenit un substantiv comun care ii numea (Calvins), la fel cum Xerox denumeste acum copiatoarele de toate marcile.

Scaunul supranumit Barcelona a fost creat pentru Expozitia Mondiala din Spania din 1929 de arhitectul Mies van der Rohe (cel al carui principiu  era Less is More), ramanand un simbol al modernismului, la fel ca si pavilionul Germaniei din cadrul Expozitiei. In anii '80 pavilionul a fost reconstruit si este un must-see pentru oricine viziteaza Barcelona. Este o mostra geniala de arhitectura care poate fi interpretata si in spiritul minimalismului.

   

Revenind la abstract, formele minimaliste sunt elegante pentru ca se desprind de material, ramanand idee si simplitate. Intotdeauna s-a spus ca simplul este elegant, ceea ce se verifica si in cazul minimalismului. In designul vestimentar asta inseamna haine monocrome, linii foarte simple si taiate curat, machiaj neutru si coafuri austere, adica Calvin Klein, Jil Sander (supranumita Queen of Less), Helmut Lang, Yohji Yamamoto, Celine, Prada, Lanvin.

              

Daca ne referim tot la fashion, minimalismul si-a trait anii de aur in deceniul '90, dar revine periodic, ultimul come-back fiind in colectiile toamna-iarna 2010 si primavara-vara 2011.

Doar ca acum la moda este amestecul postmodern si inteligent intre minimalism si maximalism, vezi de exemplu colectia Prada primavara-vara 2011.

Pentru aceasta colectie Miuccia Prada declara ca a fost inspirata de minimalism si baroc. Cam cat de imposibila combinatia? Si cu toate astea Prada o scoate la capat magistral.

Sursa foto: poshglam.com  

 

Deci minimalismul este si hot, si elegant, in acelasi timp. E bineinteles si practic. Miscarea minimalista vine si in design, si in arhitectura, dintr-o chemare a functionalului (un nou modernism), iar in fashion e raspunsul la nevoia americanilor (care nu pot fi descrisi perfect decat de adjectivul pragmatic) pentru haine purtabile si confortabile, si mai putin ornamentale. Pentru neinitiati pot fi descrise ca haine-sac. Vezi o fotografie din campania publicitara Calvin Klein Primavara-Vara 2011:

La noi de abia de cativa ani s-a inceput aprecierea minimalismului altfel decat underground. Am descoperit si un brand 100% romanesc care isi asuma filosofia minimalista, Clean Everything:

Premiul Nobel pentru literatura a fost castigat de Tomas Tranströmer

Al patrulea premiu mentionat in testamentul lui Alfred Nobel, cel pentru literatura, a fost acordat de catre Academia Suedeza in 2011 lui Tomas Tranströmer, poet si scriitor de limba suedeza. Cu siguranta,  Tranströmer a atins the most outstanding work in an ideal direction, asa cum isi dorea Nobel de la castigatorul acestui premiu. Intre castigatorii premiului din ultimii ani se numara Mario Vargas Llosa (2010), Herta Muller (2009), Doris Lessing (2007), Orhan Pamuk (2006), John Coetzee (2003), Gunter Grass (1999).

Pe ultima suta de metri, adica aseara, favoritul caselor de pariuri pentru premiu era nimeni altul decat compozitorul si cantaretul Bob Dylan. Aceasta nominalizare surprinde daca nu tinem cont de criteriul dupa care se ia decizia nominalizarii, si anume creatii cu valoare literara deosebita, nu neaparat in domeniul beletristicii.

Nominalizarile pentru premiul Nobel pentru literatura sunt secrete si sunt inaintate in fiecare an de catre institutii similare Academiei Suedeze, de castigatorii din alti ani ai premiului, ca si de profesori de literatura, estetica si istorie. Perioada nominalizarilor se incheie in fiecare an la 1 februarie. Premiul se poate acorda atat pentru o singura opera, cat si pentru mai multe creatii considerate impreuna. De asemenea, incepand cu 1974, statutul Fundatiei Nobel stipuleaza ca premiile nu se acorda postum.

Academia Suedeza a dovedit de-a lungul timpului in acordarea premiului Nobel pentru literatura celor 108 castigatori fie viziune, fie ghidarea dupa valori provinciale. Pana in anul 1946, Academia, conform insasi Fundatiei Nobel, a aratat lipsa unei conexiuni adevarate cu literatura contemporana. Printre castigatori se numara de exemplu marele scriitor german Thomas Mann, dar acesta nu a primit premiul pentru o opera de viziune ca Muntele vrajit, ci pentru Casa Buddenbrook. Astfel, premiul a continuat sa fie acordat unor scriitori care au ramas in timp cu un public fragil, dar scriitori ca Lev Tolstoi, Henrik Ibsen, Emile Zola nu au fost remarcati de Academie.

Incepand cu 1946, Academia se concentreaza asupra scriitorilor-experimentatori in domeniul literar, ceea ce conduce la premierea unor scriitori deja clasici acum ca Herman Hesse, Andre Gide, Thomas Eliot, William Faulkner (relativ necunoscut la momentul primirii Nobel-ului). Noua orientare a pierdut repede din forta, diluandu-se dupa 1950.

Incepand cu 1986, Academia si-a schimbat focusul spre "literatura lumii", devenind interesata de scriitori de limbi non-europene. Ca urmare, premiul a fost decernat unor scriitori ca japonezul Yasunari Kawabata.

Limba cu cei mai multi castigatori ai premiului Nobel pentru literatura este engleza (26 de castigatori), urmata de franceza si germana, fiecare cu cate 13 premii.  Premiul Nobel pentru literatura a fost decernat pentru prima data in 1901 scriitorului si filosofului francez Sully Prudhomme.

Ultimele articole