Cars 2

Studiourile de animatie Pixar ne aduc din nou masinile antropomorfizate pe ecrane in continuarea Cars 2. Povestea vireaza (sic) din provincie, oraselul Radiator Springs, spre urmatorul nivel, globalizarea (fix ce avea nevoie). In Cars 2, Lightning McQueen si Mater trec oceanul pentru o cursa World Grand Prix. In plus, intriga capata un iz de spionaj/contra-spionaj, filmul devenind o varianta cu masini a James Bond.

Vocile sunt interpretate de Owen Wilson (Lightning McQueen) si Larry The Cable Guy (Mater). De remarcat si prezentele lui Michael Caine (Finn McMissile) -imposibil de confundat-, John Turturro -vocea italianului-masina Francesco Bernoulli- si Vanesssa Redgrave (Regina/Mama Topolino). Fata de distributia primului Cars, lipseste Paul Newman (Doc Hudson), pentru care Cars ramane ultimul lui film.

Cars 2 este co-regizat de John Lasseter, cel care a condus (sic) primul Cars, dar si Toy Story ( 1 & 2) si A Bug's Life, si Brad Lewis, care schimba pentru prima data postura de producator (Ratatouille) pentru cea de regizor.

Lista creatiilor Pixar a inceput cu Toy Story in 1995, primul film de lung metraj animat in totalitate cu ajutorul calculatorului. Au urmat A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004) – preferatul meu- , Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008), Up (2009) si Toy Story 3 (2010).

Winnie the Pooh

Winnie de Plus, film animat al studiourilor Walt Disney, va avea premiera mondiala in acest weekend. In Romania incepe sa ruleze de vineri, 15 iulie, la mai multe cinematografe de mall.

Vocea cea mai cunoscuta din film este cea a lui John Cleese, actor fetis al Monty Python, care il interpreteaza in Winnie the Pooh pe narator. Filmul merita vazut si de adulti, atat pentru John Cleese, cat si de dragul amintirilor legate de desenele animate clasice. Personajele sunt desenate in linii calde si se misca parca intr-un balet gratios lent. Si vorbesc cu accent englezesc. Personajele nu imprumuta doar accentul, ci au ceva si din gregaritatea englezeasca.

Prima carte pentru copii despre Winnie The Pooh scrisa de englezul A. A. Milne a aparut in 1926, iar primul film scurt din franciza Disney, in 1966.

Sinopsis: O zi obisnuita din Padurea de 100 de acri, care ar fi trebuit sa fie ocupata cu cautarea tihnita de miere, ia intorsatura unei mini-aventuri pentru Winnie si prietenii lui: Tigru, Iepure, Purcelus, Bufnita, Kanga, Roo, Aiurel.

Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

Ultimul Harry Potter va avea premiera in lume si in Romania in weekend-ul care se apropie (incepand cu 15 iulie).

Harry Potter si Talismanele Morţii: Partea 2 este filmul care inchide franciza cu mare succes de casa care a bifat opt filme incepand cu 2001. Harry Potter sta pe aceeasi pozitie ca incasari si notorietate, daca nu chiar pe cea mai inalta pozitie, cu alte francize ca James Bond, Star Wars, Indiana Jones, Piratii din Caraibe.

Harry Potter si Talismanele Mortii: Partea 2 este regizata tot de David Yates, cel care a semnat ultimele 4 episoade din serie, si pastreaza aceeasi echipa de actori, printre care Daniel Radcliffe, Emma Watson, Rupert Grint, Ralph Fiennes, Michael Gambon, John Hurt, Helena Bonham Carter.

Sinopsis: Personajele principale, Harry, Ron si Hermione isi continua cautarea artefactelor denumite Horcruxes (ramase trei), elementele magice care sunt responsabile pentru imortalitatea Lordului Cap-de-mort, pentru a le distruge.

Warner Bros, studiourile producatoare, promit lupte cu efecte speciale puse in valoare de tehnologiile 3D si IMAX.

Incendies

0

Atentie: urmatoarele comentarii contin spoiler-e.

Filmul vorbeste despre conflictul vechi á la Romeo si Julieta, doi iubiti din neamuri/religii diferite: ea – evreica si crestina, el – palestinian si musulman. Ea naste un fiu, si povestea carmeste spre tragedie, varianta oedipiana.

Povestea e spusa cu multa violenta, dar cu economie de alte mijloace. Filmarea e seaca, la fel si jocurile actorilor, intentionat saracacioase. In schimb, din cand in cand, este lasata sa se insinueze deloc subtil muzica celor de la Radiohead. Tot filmul se construieste cadru cu cadru, cu multa rabdare, spre rezolvarea nodului gordian: tatal este in acelasi timp fratele copiilor lui, din cauza unui incest nedorit.

Filmul se doreste decent si retinut, dar de fapt ceva scartie monstruos in constructie. De ce atata retinere din toate in afara de violenta grafica? Care e locul unei muzici adresate occidentalilor si problemelor lor, Radiohead, intr-un loc atat de nemilos si sarit bine din tatanile unei minti occidentale, precum conflictele armate din Palestina? Filmul este de o incongruenta vulgara, desi tocmai indecenta pare ca incearca sa o evite. Insasi culminarea filmului in ideea incestului mamei cu fiul torturator in inchisoarea in care era inchisa dovedeste ca demiurgul operei se foloseste de orice mijloc pentru a obtine un „uau” de la spectator. Si nu sunt vreo pudibonda. Filmul nu are nici pe departe suflul unei tragedii care sa explice o solutie atat de grava. Pe langa asta, exploateaza morala politically correctness-ului a aceluiasi occidental, care nu-i da voie sa simta repulsie fata de alegerile regizorului, pentru ca regizorul nu face decat sa aleaga realismul, deci cel care priveste nu are voie sa simta decat cel mult mila fata de saracele personaje.

Poate in ciuda minimalismului de mijloace, Incendies e un film pretentios care nu ajunge sa confirme nicio miza. Reuseste doar sa flageleze inutil privitorul. La final lipseste catharsis-ul.

Transformers: Dark of the Moon – poezie de jucarie

0

Transformers 3 este un film pentru baieti mai mici sau mai mari, la fel ca si celelalte doua filme din serie, dar mai reusit. Ultimul bifeaza toate ingredientele: 3D, efecte speciale copioase, roboti minutios lucrati nu la sala ci in laboratoarele de animatie, multe arme, urmariri, masini cu forme voluptoase si, bineinteles, femei sexy. In Transformers 3 apare una singura, dar e mai mult decat suficienta.

Actiunea din Transformers 3 e un amalgam fara pic de structura, o chestie dezlanata fara cap si coada, dar aspectul asta chiar nu conteaza. Important e sa te simti din nou ca un pusti care se joaca cu masinutele/soldateii/roboteii. Si cu siguranta ai suficient timp sa regasesti placerea asta si tihna, deopotriva. Filmul dureaza mai mult de doua ore, toate scenele fiind realizate cu o opulenta de timp si mijloace care produce un fel de vertij placut in gol. Si asta si pentru ca atinge o anume frumusete in filigranul cu care sunt desenati robotii (inclusiv culorile sunt spectaculoase), in faptul ca fiecare robot are un accent englezesc diferit (nu poti sa nu te intrebi daca si la ei, pe planeta de unde provin, lumea a evoluat politic in aceleasi tari ca pe Terra), in ritmul foarte muzical de sarpe cu clopotei cu care se misca monstrul Decepticoni-lor, in modul DJ-esc cu care autobotul Bumblebee isi ia la revedere de la Sam (LeBeouf), facand sample de frecvente radio etc etc.

Filmul merita vazut si pentru John Malkovich, mereu egal cu sine dar niciodata plictisitor. Mi se pare de departe cea mai originala interpretare. In rest, toti actorii folosesc tot felul de clisee specifice filmelor de actiune in modul in care-si construiesc personajele. Mai ales Dl. Duhamel. De exemplu, toti actorii isi ingroasa vocea cand trebuie sa arate ca-s curajosi si pusi pe fapte mari, devenind eroi din voce, frizand instanteneu si ridicolul. Cu exceptia lui Malkovich si a lui Turturro. Turturro face si el un rol bun, dar parca nu-si gaseste locul. Parca e "din alt film".  Pe partea feminina a rolurilor, Frances McDormand, actrita pe care o stiti din Fargo, si care aici e sefa CIA, joaca foarte bine, spre deosebire de Rose Huntington-Whiteley, un fel de noua Cameron Diaz dar mult mai putin dotata actoricesc, care dinamiteaza cu gratia unui hipopotam tot filmul, in ciuda frumusetii.

Tournée

Sinopsis: Joachim, un fost producator parizian de televiziune, lasa totul in urma – copii, prieteni, dusmani, amante si regrete – pentru a incepe o noua viata in America. Dar se intoarce cu mai multe stripteuse pline de vise romantice despre un tur al Frantei cu show-ul lor.

Calatorind din oras in oras, in ciuda camerelor de hotel ieftine si a lipsei de bani, dansatoarele rubensiene imagineaza o fantezie extravaganta a unei lumi pline de caldura si hedonism care castiga entuziasmul publicului.

Dar visul unui tur culmindand cu un show la Paris se spulbera atunci cand Joachim este tradat de un prieten si pierde teatrul unde ar trebui sa joace. Aceasta intamplare deschide o cutie a Pandorei si rani vechi.

Comentariu: Filmul este regizat de Mathieu Amalric – care are si rolul principal-, actorul francez pe care probabil l-ati vazut ultima oara in Quantum of Solace, ultimul film James Bond, unde interpreteaza personajul malefic. Filmul a fost premiat pentru cel mai regizor la Cannes in 2010.

Ultimele articole