XGIMI lansează MoGo 3 Pro la IFA: Cel mai bun proiector inteligent portabil

XGIMI, brandul inovator de proiectoare inteligente, este pregătit să transforme experiența de divertisment acasă și cinematografia portabilă în aer liber prin lansarea celui mai recent dispozitiv, MoGo 3 Pro, la IFA Berlin. Acest proiector revoluționar oferă o experiență de vizionare fără egal, fiind compact și extrem de versatil.MoGo 3 Pro va fi disponibil pentru achiziție la prețul de 2.579 RON începând cu jumatatea lunii septembrie la partenerii de retail din România, precum Emag, și pe site-ul XGIMI.com. Proiectorul va fi disponibil și ca pachet împreună cu suportul exclusiv PowerBase. Toate accesoriile vor fi disponibile separat.Design iconic, funcționalitate și portabilitate într-un singur dispozitiv XGIMI aduce în prim-plan designul iconic, funcționalitatea și portabilitatea, cu MoGo 3 Pro având aproape aceeași înălțime ca o sticlă de Coca-Cola de 0,5 ml. Cântărind doar 1,1 kg, MoGo 3 Pro este ușor și compact, oferind caracteristici inteligente, alături de imagini și sunete cinematice. Portul său USB Type-C permite alimentarea cu o baterie externă (minim 65W), ceea ce îl face perfect pentru utilizare în deplasare. Indiferent dacă organizezi o seară de film în aer liber sau o prezentare spontană, MoGo 3 Pro este pregătit să ofere. De asemenea, este primul proiector XGIMI cu GoogleTV și oferă suport nativ pentru Netflix, alături de o varietate de alte aplicații de streaming populare.

Vizuale de înaltă calitate, însoțite de sunet imersiv MoGo 3 Pro dispune de o sursă de lumină LED de înaltă calitate și o luminozitate de 450 lumeni ISO, asigurând imagini vibrante și clare. Cu o rezoluție de 1080P și capacitatea de a proiecta un ecran de până la 120 de inch, MoGo 3 Pro transformă orice spațiu într-o locație cinematografică, fie acasă, fie în aer liber. Această versatilitate este susținută de una dintre caracteristicile sale de top: suportul integrat ascuns. Acesta permite o înclinare de 130°, făcând ușoară ajustarea unghiului de proiecție pentru orice scenariu.Experimentează sunet surround la 360 de grade la un nou nivel datorită difuzoarelor integrate Harman/Kardon de 2 * 5W. Aceste difuzoare oferă un sunet bogat și imersiv, care îmbunătățește experiența de vizionare. MoGo 3 Pro este instrumentul ideal pentru cei care adoră să organizeze evenimente, deoarece noul ‘Ambient Light Mode’ permite utilizarea proiectorului ca difuzor Bluetooth. Cuplat cu un smartphone, acest mod creează o atmosferă memorabilă și te imersează în muzica ta preferată.

După ce a primit premiul EISA 2024 pentru „Cel mai bun proiector portabil”, XGIMI introduce, de asemenea, trei accesorii inovatoare pentru a completa MoGo 3 Pro: Filtrul optic creativ, care permite utilizatorilor să creeze atmosfere imersive uimitoare cu aplicația XGIMI Wall; Suportul PowerBase, un suport 2-în-1 care funcționează și ca încărcător, având o baterie integrată (autonomie de până la 2h30);
Geanta de transport, o geantă stilată pentru transport facil și protecție.Instalare fără efort cu tehnologia Intelligent Screen Adaption 2.0 Configurarea proiectorului este extrem de simplă datorită tehnologiei avansate de corecție a imaginii de la XGIMI, ISA 2.0. Acest sistem corectează automat distorsiunea keystone, efectuează autofocus, evită obstacolele, protejează ochii și aliniază perfect imaginea cu ecranul, asigurând o instalare fără complicații de fiecare dată.Pentru mai multe informații, vizitează site-ul XGIMI.• Google TV este denumirea experienței software a acestui dispozitiv și o marcă comercială a Google LLC. Google este o marcă comercială a Google LLC.

Despre XGIMI Technology Din 2013, proiectoarele de ultimă generație XGIMI au ajutat nenumărați oameni din întreaga lume să creeze experiențe audio-vizuale cu adevărat imersive. Colaborând cu parteneri de renume, precum Google, Harman Kardon, Dolby Vision și Texas Instruments, XGIMI construiește dispozitive de divertisment all-in-one, perfecționate datorită filosofiei sale orientate către utilizator. Prin inovație de vârf în industrie, configurări simplificate și designuri unice, XGIMI se străduiește întotdeauna să dezvolte cele mai bune proiectoare de acasă și portabile, pentru ca toată lumea să le poată utiliza cu plăcere.Despre Display Me Display Me este un distribuitor full-service concentrat pe regiunea Europei Centrale și de Est. Compania colaborează cu branduri premium și le reprezintă pe piață. Echipa Display Me este formată din specialiști cu experiență în industrie. Pe lângă vânzări de canal și servicii de marketing, Display Me localizează platformele de brand, activele de produs și serviciile de suport. Compania este un hub unic pentru brandurile care doresc să opereze eficient în peste 25 de țări.

Săli pline și spectacole sold-out la cea de-a 7-a ediție Hoinar Festival

În perioada 10 – 14 mai s-a desfășurat în București cea de-a 7-a ediție a Hoinar Festival, iar răspunsul publicului a fost unul pe măsură – sălile Teatrului ACT și Ateneului Român au fost pline la cele 4 spectacole-incursiune propuse anul acesta de organizatori, sub umbrela temei de Carnaval.

Spectacolele A fost odată un pian și Vocea umană au fost sold-out, în timp ce inovatorul recital de deschidere Songs of the Clown și închiderea de la Ateneul Român, Carnaval, s-au apropiat foarte mult de același rezultat.  

Teatrul ACT a fost neîncăpător în cele 3 zile de spectacol și dialog, fiind gazda perfectă pentru promisiunea organizatorilor către public – muzică clasică și operă accesibile tuturor, transpuse într-un spațiu neconvențional și intim. Deschiderea festivalului, spectacolul de lied Songs of the Clown, realizat și susținut de pianista Daria Tudor și mezzosoprana Verena Tönjes, a surprins dincolo de descrierea din program, generând un adevărat val de emoție și zâmbete în rândul spectatorilor de toate vârstele. Asta în timp ce adaptarea operei lui Jean Cocteau, Vocea umană, reprezentantă în scenă de talentata soprană, actriță și scriitoare Sarah Gabriel și pianistul Florian Mitrea, a demonstrat că arta rămâne, indiferent de secol, un liant spre dialog autentic. Dezbaterea care a urmat spectacolului, moderată de Bogdan Stănescu și avându-i ca invitați speciali pe scriitoarea Doina Ruști, rectorul UNATC Liviu Lucaci și psihologul Mihaela Săhlean, a ținut publicul activ mai bine de o oră într-un schimb de păreri  despre comunicare în relații, despre iubire și dependență, despre relativizarea adevărului în funcție de perspectivele expuse, dar și despre cum anume se poate schimba percepția unei opere clasice dacă este consumată într-un spațiu alternativ.

„Implicarea în festivalul Hoinar ne-a făcut mare plăcere iar întâlnirea cu acești artiști excepționali a fost pentru noi o mare bucurie, nu numai pentru că viziunea lor este una proaspătă, curajoasă și autentică, dar și pentru că sunt acei oameni frumoși, calzi și pasionați cu care vrei să pleci la un drum de acest gen.”, a spus Alex Iureș, managerul Teatrului ACT.

Spectacolul de la Ateneul Român a reunit pe scenă 11 muzicieni de talie internațională, alături de legendara actriță Alexandrina Halic, încadrând muzica lui Brahms și Saint-Saëns cu texte semnate, printre alții, de Ion Pillat, Mihai Eminescu, Otilia Cazimir și George Topârceanu. „O incursiune fascinantă prin muzică și poezie”, „surprinzător și desăvârșit”, „plin de emoție și amintire” – sunt câteva din cuvintele cu care cei prezenți au descris seara. 

„A fost o ediție minunată. În fiecare seară scenariul a fost la fel: săli pline de public curios, emoții din partea noastră, evenimente care s-au desfășurat fără probleme grație co-producătorilor noștri, Teatrul Act și Filarmonica George Enescu, iar la final, aplauze pe care le vom purta cu noi până la ediția următoare, când suntem motivați să facem și mai mult și mai bine.”, a declarat Florian Mitrea, directorul artistic al festivalului.

După închiderea oficială de la Ateneu, Hoinar.Carnaval 2024 a pornit în comunitate, ducând conceptul său educativ direct la publicul țintă – școala. Timp de două zile, în trei școli – Școala Gimnazială nr. 178, Școala de muzică Iosif Sava și Școala gimnazială de Arte nr. 2, trei pianiști (Florian Mitrea, Daria Tudor, Luca Rusu) au susținut pentru aproximativ 300 de copii reprezentații ale spectacolului A fost odată un pian, urmate de discuții cu cei mici și cadrele didactice. Principalul obiectiv al componentei educaționale din cadrul ediției a-7-a a fost apropierea indirectă a copiilor de muzica clasică, printr-un concert de pian cu muzică inspirată din basme și povești, desfășurat în semi-întuneric, cu proiecții multimedia ale poveștilor vizionate în timp ce bucata muzicală este interpretată live la pian.

„A fost important și emoționant pentru noi să ajungem în școli, am simțit că am putut să ducem misiunea noastră principală exact la rădăcina unde ia naștere cel mai mare mit legat de muzica clasică și anume că este un gen aristocrat, elitist. Sub nicio formă lucrurile nu stau așa. Muzica este acolo pentru toată lumea care dorește să o primească și va continua să fie, peste timp și spațiu. Dar este nevoie de educație în acest sens, iar educația se face în timp, cu multă răbdare. Și cei mai deschiși spre informație sunt copiii. Ne-au demonstrat-o din plin în cele două zile, pe durata celor 5 spectacole susținute, dar și după ce ele s-au încheiat.”, a spus Daria Tudor, coordonatoarea festivalului.

Organizatorii au început deja să schițeze conceptul ediției cu numărul 8, mai multe detalii urmând să fie anunțate pe canalele oficiale de comunicare ale festivalului. 

***

Fondat în 2016 de pianistul de origine română Florian Mitrea și organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, Festivalul Hoinar reunește atât o componentă educativă, cât și o componentă festivalieră de concerte, recitaluri și spectacole unice în România, propunându-și să aducă în lumină nu doar un repertoriu de muzică clasică special, în interpretări originale, ci și unii dintre cei mai promițători artiști români ce desfășoară cariere internaționale, care merită descoperiți și de publicul din România. 

Sonos lansează primele lor căști audio

Sonos lansează primele căști ale companiei, Sonos Ace, marcând astfel intrarea brand-ului în această zonă de produse.

Sonos folosește expertiza sa audio și de design pentru a transforma experiența de audiție la căști. Căștile premium over-the-ear Bluetooth® dispun de sunet spațial fără pierderi, de funcția Active Noise Cancellation (ANC) și de modul Aware, precum și de cea mai precisă și imersivă experiență home theater posibilă, cu ajutorul noii tehnologii TrueCinema de la Sonos. Căștile Sonos Ace vor fi disponibile la nivel global în opțiunile de culoare Negru și Soft White începând cu 5 iunie 2024 la prețul de 2499 lei.

Căștile Sonos sunt aici! Fanii ne-au cerut de ani de zile să aducem experiența Sonos la căști – și știam că prima noastră incursiune în această categorie trebuie să fie cu un produs cu adevărat inovator și cu o experiență sonoră cu care Sonos a devenit sinonimă”, a declarat Patrick Spence, CEO Sonos. „Sonos Ace valorifică tot ceea ce am învățat de-a lungul a două decenii ca lider audio pentru a oferi un sunet uimitor, design elegant și confort de lungă durată uneia dintre cele mai mari și mai populare categorii audio din întreaga lume.”

Sunet superior la nivel personal

Realizate prin artă și reglate cu măiestrie, căștile Sonos Ace depășesc așteptările cu o serie de caracteristici care aduc tot ce este mai bun de la Sonos.

  • Descoperiți rafinamentul unui sunet de înaltă fidelitate: Bucurați-vă de fiecare secundă a melodiei preferate, a podcast-ului sau a apelului telefonic, datorită celor douvă drivere personalizate ale căștilor Sonos Ace, care redau fiecare frecvență cu precizie și claritate impecabile.
  • Experiență cinematografică personală: Sonos Ace permite utilizatorilor să se bucure de o experiență home theater cu sunet surround, oferind în același timp liniște în întreaga locuință. Utilizatorii pot schimba instant sunetul TV de la un soundbar Sonos compatibil cu Sonos Ace, totul printr-o simplă atingere a unui buton. Sunetul spațial cu Dolby Atmos îi învăluie pe utilizatori într-un sunet dramatic de detaliat din toate diecțiile, iar urmărirea dinamică a capului îi menține centrați în acțiune, chiar dacă trebuie să ajungă la bolul cu gustări. Pe parcursul acestui an se va lansa noua tehnologie TrueCinema de la Sonos, care va cartografia cu precizie spațiul utilizatorilor și va reda un sistem complet de sunet surround pentru o experiență de audiție atât de realistă încât vor uita că poartă căști.
  • Porniți sau opriți lumea: Utilizatorii pot face ca experiența de audiție să fie și mai personală cu ajutorul funcției Active Noise Cancellation (ANC) sau prin activarea modului Aware atunci când își doresc să fie la curent cu ceea ce se întâmplă în jur, cum ar fi atunci când sunt pe stradă ori la birou.
  • Autonomie de o zi și încărcare extrem de rapidă: Fie că doresc să asculte conținutul preferat sau să aibă apeluri telefonice de până la 30 de ore, utilizatorii o pot face datorită duratei de viață extistense a bateriei, eficientă din punct de vedere energetic. Încărcarea utrarapidă îi asigură pe utilizatori că nu vor pierde niciun ritm – aceștia pot obține trei ore de autonomie cu o încărcare rapidă de numai trei minute cu ajutorul cablului USB-C inclus.

„Sonos Ace reprezintă ambiția noastră de a crea experiențe sonore emoționante, adaptate momentelor pe care le trăim. Este un capitol nou și interesant în proiectarea experienței de ascultare personală,” a declarat Maxime Bouvat-Merlin, Sonos Chief Product Officer. „Cu fidelitate față de moștenirea Sonos de produse premium, fiecare detaliu individual al căștilor Sonos Ace a fost realizat cu măiestrie, proiectat personalizat și reglat de către cei mai mari experți din lume în domeniul sunetului, totul pentru a oferi utilizatorilor o experiență de ascultare diferită de oricare alta.”

Design elegant și confort de lungă durată

Sonos Ace au fost proiectate să arate și să se simtă la fel de bine precum sună. Profilul distinctiv și subțire îmbină frumos accentele metalice cu un finisaj mat elegant, completând orice stil, indiferent de cât de rapid evoluează tentindețele.

  • Confort deplin: Căștile Sonos Ace sunt realizate din materiale ușoare, de calitate superioară, asigurând o potrivire lejeră și confortabilă, care se mulează ușor pe cap. Interiorul este realizat din spumă cu memorie și acoperit cu piele vegană, în timp ce banda de fixare pe cap personalizată și pernuțele pentru urechi creează o etanșare acustică perfectă fără a se prinde de păr.
  • Design intuitiv: Purtarea și depozitarea căștilor Sonos Ace este simplă și comodă – culorile contrastante din interior indică subtil direcția corectă pentru a le așeza, iar butoanele tactile atent poziționate facilitează utilizarea în timpul purtării. După încheierea sesiunii de ascultare, utilizatorii le pot depozita ușor, datorită designului pliabil, care se potrivește perfect în husa de călătorie.
  • Realizate în mod responsabil: Sonos Ace sunt concepute pentru durabilitate și sunt create pentru utilizare zilnică. Acestea sunt echipate cu pernuțe de ureche interschimbabile, materiale circulare care ne-au permis să folosim cu 17% mai puțin plastic virgin și o husă de călătorie realizată din pâslă reciclată în proporție de 75% din sticle de plastic. Proiectate pentru a stimula eficiența energetică, detectarea uzurii pune muzica automat în pauză atunci când căștile sunt îndepărtate de pe urechi, reducând necesitatea încărcării frecvente.

Sonos Ace vor fi disponibile începând cu 5 iunie la prețul de 2499 lei.

GALA PUCCINI, la Ateneul Român

Cu ocazia Centenarului Giacomo Puccini, de la a cărui trecere în eternitate se omagiază 100 de ani, Institutul Italian de Cultură, alături de ARTEXIM, organizează la Ateneul Român luni, 13 mai 2024, ora 19:00, GALA PUCCINI.

Eveniment de referință pentru Anul Puccini, concertul va fi susținut de către Orchestra Camerata Regală, sub bagheta Maestrului Tito Ceccherini (Italia), cu participarea extraordinară a sopranei Cellia Costea (România), și a tenorului Leonardo Caimi (Italia).

Orchestra Camerata Regală, condusă de dirijorul italian Tito Ceccherini, va aduce în atenția publicului atât arii și duete celebre din cele mai iubite opere pucciniene, în interpretarea renumitei sopranei Cellia Costea și a remarcabilului tenor italian Leonardo Caimi, dar și lucrări din creația simfonică și vocal-simfonică a lui Puccini, cu participarea Corului de cameră “Preludiu-Voicu Enăchescu”, programul fiind astfel structurat încât  să cuprindă toată complexitatea compozitorului italian.

Soliștii vor impresiona auditoriul cu arii și duete din binecunoscutele opere Manon Lescaut, Tosca, Madama Butterfly, Turandot, Camerata Regală va interpreta în premieră în România Preludiul simfonic, iar măiestria Corului de cameră “Preludiu-Voicu Enăchescu” se va evidenția în fragmente din lucrarea vocal-simfonică Messa di Gloria.

Camerata Regală s-a născut din pasiunea fără limite a unui grup de tineri muzicieni care și-au dorit să contribuie la dezvoltarea și promovarea muzicii culte din România. În scurt timp de la înființare, proiectul a devenit un nume de referință în domeniu, iar în prezent întâlnim Camerata Regală tot mai des atât pe scenele românești, unde desfășoară proiecte inedite, precum Mari Soliști, Mari Dirijori, Camerata Regală și Micii Muzicieni, Stagiunea Regală de la Ateneul Român, cât și pe scenele internaționale: Elveția, Italia, Spania, Rusia, Albania, Polonia, Germania, Belgia, unde participă la numeroase festivaluri de mare anvergură. De asemenea, orchestra este o prezență constantă în Festivalul Internațional George Enescu. Numele Camerata Regală nu este întâmplător, orchestra dobândind în anul 2009 Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României.

Tito Ceccherini este unul dintre cei mai culți și profunzi dirijori din generația sa, apreciat pentru claritatea interpretărilor sale și pentru versatilitatea pronunțată a abordării repertoriului. Dirijor aclamat al repertoriului modern, a explorat opera clasicilor secolului al XX-lea: de la Bartók, Debussy și Ravel, la Schönberg, Webern, Ligeti. Repertoriul său operistic, care evidențiază pasiunea sa pentru muzica secolului XX, demonstrează de asemenea o cunoaștere profundă a melodramei, acordând o atenție specială belcanto-ului și demonstrând astfel abilitatea de a îmbina stilul creațiilor cu sensibilitatea modernă. Înregistrările discografice ale lui Tito Ceccherini, realizate pentru Sony, Kairos, Col legno, Stradivarius etc., au fost decorate cu premii precum Choc – Le Monde de la Musique, Diapason d’Or și MIDEM Classical Awards.

Soprana Cellia Costea este una dintre cele mai apreciate voci românești din lumea lirică internațională. Glasul special și jocul actoricesc convingător au impus-o în atenția marilor teatre de operă, unde a jucat în producții valoroase ale unora dintre cele mai cunoscute titluri din repertoriul de gen.

Născută într-o familie de muzicieni, Cellia Costea a urmat cursurile Liceului de Muzică din Piatra-Neamț (orașul său natal) și apoi pe cele ale Universității Naționale de Muzică din București, perfecționându-se și în cadrul diverselor masterclass-uri susținute de personalități ale artei lirice românești și internaționale.

Aparițiile sale la Deutsche Oper Berlin, Covent Garden Londra, Gran Teatre del Liceu Barcelona în titluri precum “Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart, “Norma” de V. Bellini, “Adriana Lecouvreur” de F. Cilea, “Otello” și “Aida” de G. Verdi, “La Bohème”, “Tosca”, “Manon Lescaut”, “Madama Butterfly” de G. Puccini au impresionat auditoriul de fiecare dată.

Din 2012, Cellia Costea este solistă la Opera Națională din Atena, Grecia, și tot în același an primește din partea Uniunii Criticilor de Teatru și Muzică din Grecia, Marele Premiu pentru cel mai bun artist al anului.

Tenorul Leonardo Caimi este celebru pentru frumusețea catifelată a tonului și pentru muzicalitatea elegantă, precum și pentru excelența sa în actorie. El s-a afirmat ca unul dintre cei mai aclamați tenori ai generației sale, cântând în teatre și festivaluri prestigioase precum Royal Opera House Covent Garden, Teatro alla Scala din Milano, Teatro Real din Madrid, Opera de Stat Bavareză din München, Teatro Colón din Buenos Aires, Deutsche Oper din Berlin și Festivalul de la Salzburg, printre altele.

În acest an, Leonardo Caimi a fost aclamat pe scena The Royal Opera House din Londra, în rolul Rodolfo din “La Bohème”, motiv pentru care se va întoarce în toamna aceluiași an pentru deschiderea stagiunii, cu Les contes d’Hoffmann în rolul principal.

De-a lungul timpului, Leonardo Caimi a interpretat personaje principale în opere precum “Don Carlo”, “Carmen”, “Turandot”, “Madama Butterfly”, “La Bohème”, “Cavalleria Rusticana”, “Tosca”, “Aida”, “Adriana Lecouvreur”, “Bal mascat”, la Deutsche Oper din Berlin, Oper Leipzig, Festivalul Puccini din Torre del Lago; Opera din Seul, La Monnaie din Bruxelles, Teatro Colón din Buenos Aires, Teatro Monumental din Madrid, Teatro Real din Madrid, Teatro San Carlo din Napoli, Maggio Musicale Fiorentino etc.

Corul de Cameră “Preludiu” a fost fondat de Voicu Enăchescu în 1972, acesta devenind unul dintre cele mai apreciate grupuri muzicale din România, dar şi din străinătate. Din 2023, corul a preluat și numele fondatorului său pentru a-i cinsti memoria.

În cei peste 50 de ani de activitate, Corul de cameră “Preludiu – Voicu Enăchescu” a realizat peste 350 de înregistrări radio şi TV. De la apariţia sa, corul a prezentat mai mult de 2.500 de concerte pe marile scene din România şi din străinătate, în cursul celor peste 90 de turnee efectuate în 30 de ţări din Europa, America şi Asia, fiind laureat al multor festivaluri internaţionale (Pardubice, Nitra, Barcelona, Celje). În 1995, Corul de cameră „Preludiu” şi dirijorul Voicu Enăchescu au primit, cu ocazia ediţiei a XIII-a a Festivalului Internaţional George Enescu „Premiul pentru excepţionalul program prezentat”, distincţie acordată de Uniunea Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România.

GALA PUCCINI face parte din seria de manifestări dedicate Centenarului Puccini, un eveniment organizat de către Institutul Italian de Cultură și ARTEXIM, desfășurat sub Patronajul Ambasadei Republicii Italiene în România în parteneriat cu Centrul Naţional de Artă Tinerimea română și Filarmonica “George Enescu”, care va găzdui evenimentul.

Mâine începe în București Hoinar.Carnaval 2024

Programul include 4 spectacole-incursiune în perioada 10-14 mai. Evenimentul de închidere are loc la Ateneul Român, cu participarea extraordinară a actriței Alexandrina Halic

Cea de-a 7-a ediție a Hoinar Festival începe mâine și va reuni la București, în perioada 10 – 14 mai, 15 artiști de talie internațională care vor susține 4 spectacole-incursiune, pe scenele Teatrului ACT și Ateneului Român

Premiera națională a unui recital de lied cu scenariu dramaturgic, poveștile copilăriei pe muzică de pian, adaptări ale unor opere clasice și dezbateri cu invitați speciali, compun programul ediției de anul acesta, a cărei temă centrală este însuși conceptul de Carnaval, numele concertului cameral care închide festivalul marți, 14 mai, la Ateneul Român.

„Anul acesta am reușit să reunim lucrări muzicale pe care le-am avut în minte de mult timp. Unele dintre ele în primă audiție în România (Songs of the Clown), altele poate prea puțin interpretate (Vocea umană). Pe măsură ce am pus piesele de puzzle cap la cap, am întrezărit așa-zisul șlagăr muzical: Carnavalul Animalelor. Și tot așa și conceptul umbrelă: avem clovni, avem basme, avem măști și povești. Cum să îi spunem altfel oare?”, a declarat Daria Tudor, coordnatoarea Festivalului.

Carnaval propune un concert-experiență ambițios, care reunește pe scenă 11 muzicieni și o actriță, având în centru o paradă de personaje foarte variate, fiecare cu o poveste și un mesaj specific pentru public. Spectacolul descrie un arc între tinerețe și bătrânețe, construit pe ritmurile sonatelor lui Brahms, a muzicii pentru două piane compusă de Saint-Saëns, dar și a uneia dintre cele mai cunoscute lucrări semnate de el, emblemă a repertoriului clasic – Carnavalul animalelor. Experiența va fi completată de texte ilustrative ale unor autori ca Ion Pillat, Mihai Eminescu sau George Topârceanu, interpretate de legendara actriță Alexandrina Halic.

Alexandra Halic se află pe scena teatrului românesc de mai bine de 62 de ani, interpretând în tot acest timp roluri dintre cele mai variate – de la Omulețul de sticlă din Inimă rece de Wilhelm Hauff la legendarele versiuni ale nemuritorului Pinocchio, pe care le-a construit atât pe scene românești, cât și în turnee în Italia, Japonia și Grecia. Alexandrina Halic a jucat sub îndrumarea unor regizori precum Radu Apostol, Ion Cojar sau Cornel Todea și a semnat numeroase apariții în spectacolele Teatrului Național Radiofonic. Vocea inconfundabilă a Alexandrinei Halic a ajuns de-a lungul anilor un punct de reper al radiofoniei românești, prin emisiuni ca „Noapte bună, copii” sau „Povestea de seară”.  Activitatea sa a fost recunoscută prin distincții precum Premiul UNITER pentru întreaga activitate și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în Grad de Cavaler. 

Cei 11 muzicieni care vor construi universul fascinant al Carnavalului sonor sunt: Andrei Ioniță („violoncelist de o măiestrie și o imaginație muzicală superbe și devotat muzicii timpului nostru” – Gramophone), Daria Tudor (pianistă cu o carieră cu adevărat internațională, remarcându-se în apariții în cadrul unor festivaluri precum Kissinger Sommer – Bad Kissingen, Festivalul Internațional George Enescu – București, Encuentro de Musica din Santander și ca solistă a numeroase orchestre simfonice din Belgia, Italia și România), Anna Hashimoto (clarinetist principal invitat în orchestre de renume din Marea Britanie și Orchestra de Cameră din Japonia, membru fondator al cvintetului Atéa), Florian Mitrea (pianist dublu laureat la Competițiile Internaționale de Pian de la Glasgow, Hamamatsu și München – ARD și descris de renumita pianistă Martha Argerich ca fiind „cu adevărat un tânăr pianist extraordinar”), Valentin Șerban (unul dintre cei mai apreciați violoniști români, câștigător al secțiunii Vioară la Concursul Internațional George Enescu 2020-2021), Elisabeta Nedelciu (violonistă stabilită la Berlin, unde colaborează cu ansambluri precum Neue Philharmonie și Operngruppe), Alexandru Spînu (violonist, student la Univesität der Künste Berlin, discipolul violistului Răzvan Popovici), Vlad Silaev (contrabasist membru al orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu din București, colaborator al unor ansambluri simfonice printre care Camerata Regală, Orchestra Simfonică București și Orchestra Metropolitană București), Ioana Balașa (flautistă în orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu din București, parte din proiectul de muzică otomană veche Battements de L’Orient, co-fondatoare a ansamblului Limite), Ilinca Lorenț (membră a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii George Enescu din București, dar și a Orchestrei Române de Tineret, colaboratoare a partidei de percuție a Operei Naționale București) și Bogdan Constantin (percuționist, membru în Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu din București, colaborator cu numeroase ansambluri, printre care Camerata Regală, Orchestra Simfonică București, Traffic Strings și Romanian Brass). 

Celelalte evenimente din program au loc toate pe scena Teatrului ACT și pictează un tablou complet și complex al obiectivelor Hoinar: un recital de lied, încadrat de lecturi și proiecții video – Songs of the Clown (10 mai, 19:30), un spectacol dedicat copiilor cu vârste între 6 – 12 ani – A fost odată un pian (11 mai, ora 11:00) și  o adaptare muzical-dramatică a piesei Vocea umană, scrisă de Jean Cocteau, urmată de o dezbatere cu invitați speciali (12 mai, ora 19:30).

Misiunea ediției cu numărul 7 nu se încheie odată cu evenimentul din 14 mai, ci include și o serie de reprezentații ale spectacolului A fost odată un pian, în 3 școli din capitală, în zilele de 16 și 17 mai. Fiecare reprezentație va fi urmată de un dialog deschis între copii, învățătorii lor și artiști despre percepția asupra concertului și despre cum emoțiile și poveștile pot fi exprimate prin intermediul muzicii clasice.

„Hoinar a fost încă de la începuturi un proiect educațional. Iar la această ediție, prin parteneriatele cu 3 școli bucureștene, reușim să intrăm în sala de clasă, să ajungem direct la grupul nostru țintă, copiii, și să le dezvăluim puțin din minunata comoară a muzicii. Sunt emoționat că vom aduce un pian cu coadă într-o școală unde unii copii n-au văzut un pian adevărat niciodată. Spectacolul urmărește să-i îmbie pe cei mici către marea muzică prin poveștile pe care le descrie – copilul urmărește proiecția cu text și imagine, în timp ce ascultă muzica pianului live, oferită de mâinile a trei pianiști performeri cu cariere în plină desfășurare. Muzica potențează emoția precum face o coloană sonoră în cadrul unui film. Avem nevoie de acest gen de educație muzicală vie, adaptată la circumstanțele modernității. În ziua în care copiii sunt din ce în ce mai atrași către ecrane, în special cele ale telefonului mobil, trebuie să actualizăm felul în care facem educație artistică, iar noi le propunem o experiență care să-i atragă spre muzică mai mult decât un concert convențional, unde sunt așezați pe un scaun și puși să asculte o simfonie.”, a declarat Florian Mitrea, fondatorul Hoinar Festival.

Aflat deja la cea de-a 7-a ediție, festivalul continuă să propună o abordare inovatoare a muzicii clasice, ocolind etichetele rigide și natura sa abstractă care o fac mai puțin accesibilă publicului decât alte forme de artă precum teatrul sau cinematografia. De asemenea, își păstrează misiunea constantă de a sublinia importanța pianului, ediția de anul acesta aducând în prim-plan o abordare inedită a sa. 

***

Fondat în 2016 de pianistul de origine română Florian Mitrea și organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, Festivalul Hoinar reunește atât o componentă educativă, cât și o componentă festivalieră de concerte, recitaluri și spectacole unice în România, propunându-și să aducă în lumină nu doar un repertoriu de muzică clasică special, în interpretări originale, ci și unii dintre cei mai promițători artiști români ce desfășoară cariere internaționale, care merită descoperiți și de publicul din România. 

***

Hoinar Festival este organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, în co-producție cu Teatrul ACT și Filarmonica „George Enescu”.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Claudiu Teohari (Teo) este prezentatorul Galei Premiilor Gopo 2024. Cine sunt vedetele așteptate pe covorul roșu luni, 29 aprilie.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe VOYO, TIFF Unlimited și pe premiilegopo.ro, de la ora 19:00. 

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a 18-a ediție în sala Ion Caramitru a Teatrului Național ,,I. L. Caragiale’’ din București. Evenimentul organizat pe 29 aprilie va fi prezentat în premieră de actorul de stand-up comedy, Claudiu Teohari, cunoscut publicului ca Teo. Evenimentul va fi transmis în direct, începând cu ora 19:00, pe VOYO, TIFF Unlimited și pe premiilegopo.ro. Cele mai importante momente surprinse în seara galei vor fi difuzate pe 1 mai, de la ora 22:30, pe PRO CINEMA.

Peste 900 de invitați din lumea filmului românesc sunt invitați să participe la evenimentul în cadrul căruia vor fi recompensate performanțele cinematografiei autohtone din ultimul an. Începând cu ora 19:00, nominalizații ediției, alături de mulți alți profesioniști din industrie, invitați și omagiați în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Gopo, vor fi întâmpinați pe covorul roșu de vedeta PRO TV, Amalia Enache.

Printre cei care vor urca pe scena Teatrului Național pentru a înmâna premiile ediției se număra actorii Oana Pellea, Marius Manole, Emilian Oprea, Maria Obretin, Nicu Mihoc, Victoria Cociaș, Adrian Văncică, Bogdan Dumitrache, Alexandru Ion, producătoarea Miruna Berescu sau regizorii Tudor D. Popescu și Cristian Pascariu.

Actorii Vasile Muraru, Monica Davidescu, Laura Cosoi, Andreea Vasile, Adrian Nartea, Olimpia Melinte, Manuela Hărăbor, Denis Hanganu, Cătălina Grama, Paul Ipate, Monica Odagiu, regizorii Nae Caranfil, Emanuel Pârvu, Tudor Giurgiu, Eugen Jebeleanu și criticul de film Irina Margareta Nistor sunt printre personalitățile din industrie care au confirmat prezența la Gală. 

Cele mai nominalizate filme de anul acesta la Premiile Gopo sunt Libertate (14 nominalizări), Spre nord (13 nominalizări), Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii (11 nominalizări), Boss (9 nominalizări) MMXX (6 nominalizări) și Visul (6 nominalizări). La categoria Cea mai bună regie,  concurează pentru premiul oferit de Banca Transilvania, Bogdan Mirică pentru filmul BOSS, Tudor Giurgiu pentru filmul Libertate, Cristi Puiu pentru filmul MMXX, Radu Jude pentru Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii și Mihai Mincan pentru Spre Nord. 

Pentru premiul de Cea mai bună actriță într-un rol principal, oferit de Aqua Carpatica, concurează Diana Gheorghian (Dark Ages), Adelaida Perjoiu (MMXX), Bianca Cuculici (MMXX), Ilinca Manolache (Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii) și Cătălina Moga (Tigru), în timp ce pentru premiul pentru Cel mai bun actor într-un rol principal, oferit de Promenada Mall București, concurează Laurențiu Bănescu (BOSS), Alex Calangiu (Libertate), Niko Becker și Soliman Cruz pentru rolurile din filmul Spre Nord și Vlad Logigan (Visul).

Cecilia Ștefănescu și Tudor Giurgiu (Libertate), Cristi Puiu (MMXX), Radu Jude (Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii), Mihai Mincan (Spre Nord) și Andrei Tănase (Tigru) sunt nominalizați la categoria Cel mai bun scenariu,  premiu oferit de Dacin Sara. 

CELLINI va oferi Premiul Gopo pentru Cele mai bune costume, pentru care sunt nominalizate Dana Păpăruz (Boss), Viorica Petrovici (Libertate), Radu Jude (Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii), Iulia Fulicea (Spre Nord) și Corina Grămoșteanu (Visul). 

La categoria Tânără speranță, la care premiul este oferit de Conceptual Lab by Theo Nissim, nominalizații sunt: Anca Munteanu pentru rolul Raluca din Berliner Kindl, Andreea Chiper și Andrei Voineag pentru regia și montajul filmului Dansez și eu la nunta părinților mei, Una Toma pentru rolul Sara din filmul Dark Ages, Cristina Iliescu pentru regia filmului S-a născut un loc și Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre nord.

Premiul Publicului, pentru producția cu cel mai mare succes la box-office, este acordat la această ediție filmului Miami Bici 2 (r. Jesús del Cerro)

Una dintre cele mai valoroase actrițe din România, Rodica Mandache, va fi onorată în cadrul Galei cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, oferit de Apa Nova – o companie Veolia. Artistul Dan Nuțu, va fi distins cu Premiul pentru Întreaga Activitate, oferit de Primăria Municipiului București prin ArCub, iar Premiul Special va fi acordat cascadorului Adrian Ștefănescu

Procesul de votare, care implică peste 700 de profesioniști din industria cinematografică, se desfășoară până pe 28 aprilie, ora 23:59, pe platforma pusă la dispoziție de organizatori, alături de partenerul principal PwC.

Dirijorul Cristian Măcelaru va susține un masterclass în cadrul Concursului Internațional George Enescu, ediția a XIX-a

Director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu și dirijor al Orchestrei Naționale a Franței, maestrul Cristian Măcelaru va susține un masterclass de interpretare dirijorală, instrumentală și aprofundare în studiul muzicii.  Masterclass-ul se va desfășura la Ateneul Român în perioada 23 – 27 septembrie 2024, cu participarea Orchestrei Române de Tineret.

După modelul de funcționare al Concursului Internațional George Enescu, inspirat de viața artistului al cărui nume îl poartă, masterclass-ul de interpretare dirijorală, instrumentală și aprofundare în studiul muzicii reprezintă un program de dezvoltare în care tinerii muzicieni – instrumentiști sau dirijori – sunt ghidați în dezvoltarea unei cariere în domeniul muzicii clasice, prin exersarea și îmbunătățirea abilităților interpretative.

Acest masterclass, un eveniment nou în structura concursului, are menirea de a consolida misiunea de susținere și promovare a tinerelor talente, prin încurajarea excelenței artistice la nivel internațional.

Festivalul și Concursul Internațional George Enescu sunt proiecte culturale strategice ale României și se organizează sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui, fiind finanţate de Guvernul României prin Ministerul Culturii și organizate de ARTEXIM.

Participanții la masterclass vor participa și la sesiuni de discuții care vor avea ca teme concepte despre studiul partiturii, notația și pregătirea partiturii pentru repetițiile cu orchestra, planificarea coerentă, pozitivă și eficientă a repetițiilor cu orchestra sau relația dirijor-orchestră – înțelegerea psihologiei de grup aplicată pe ansamblul orchestral.

Masterclass-ul de interpretare dirijorală, instrumentală și aprofundare în studiul muzicii din cadrul ediției a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu se va desfășura în urma selecției candidaților înscriși conform condițiilor de eligibilitate.

Data limită până la care se poate aplica este 7 iunie 2024 (pentru participanții activi) și 30 iunie 2024 (pentru participanții pasivi).

La acest masterclass, participanții sunt împărțiți în două discipline: disciplina dirijat și disciplina instrumentală (vioară, violoncel, pian). La fiecare dintre aceste două discipline se permite participarea a două categorii de participanți: activi și pasivi, dintre care numai 6 candidați vor fi selectați pentru a participa activ la masterclass.

În data de 26 septembrie 2024, la finalul celei de-a patra sesiunia masterclass-ului de interpretare dirijorală, maestrul Cristian Măcelaru va selecta 3 dintre cei 6 participanți activi pentru a conduce Orchestra Română de Tineret în cadrul concertului final care va avea loc în data de 27 septembrie 2024, ora 19.00 la Ateneul Român, în prezența publicului.

Cel mai tânăr dirijor aflat în poziția de director artistic din istoria Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, Măcelaru este nu numai un promotor al schimbării și al inovației în lumea muzicală, dar și un puternic ambasador al spiritului și creației lui George Enescu, integrala lucrărilor simfonice ale compozitorului român fiind lansată în aprilie 2024 sub egida Deutsche Grammophon.

Rodica Mandache va fi distinsă cu Premiul pentru Întreaga Carieră la Premiile Gopo 2024

Cariera de peste șase decenii a actriței Rodica Mandache va fi recompensată cu Premiul pentru Întreaga Carieră în cadrul celei de-a 18-a ediții a Galei Premiilor Gopo, care are loc pe 29 aprilie la Teatrul Național I.L Caragiale din București.

Născută la Iași, pe 13 aprilie 1943, a urmat studiile teatrale în București, absolvind Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale, promoţia 1964, clasa profesorilor Octavian Cotescu și Pop Marțian. 

În anul 1963, debutează pe marele ecran în comedia Un surâs în plină vară (r. Geo Saizescu), alături de Sebastian Papaiani, Florina Luican și Dem Rădulescu. Alături de Sebastian Papaiani o întâlnim și în Eu, tu şi Ovidiu (r. Geo Saizescu, 1977), în rolul Corneliei. În 1976, obține un rol în filmul Povestea dragostei regizat de Ion Popescu Gopo, în care a jucat alături de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan și Marian Stanciu. Urmează Iarba verde de acasă (1977), debutul regizoral în lungmetrajul de ficţiune al lui Stere Gulea, apoi în comedia Iarna bobocilor (1977), în regia lui Mircea Moldovan. În filmele lui Sergiu Nicolaescu se remarcă în comedia Nea Mărin miliardar (1978), în rolul reporterei belgiene, iar în 1981 în lungmetrajul Înghiţitorul de săbii regizat de Alexa Visarion, alături Mircea Albulescu, George Constantin, Victor Rebengiuc și Ştefan Iordache, unde o joacă pe Vetuța

În 1982, o vedem pe marile ecrane în rolul Serafica din comedia Buletin de Bucureşti, în regia lui Virgil Calotescu, alături de Mircea Diaconu și Catrinel Dumitrescu, iar în 1985, ,,cu o Rodica Mandache „au­trement coiffee!”, la propriu și la figurat, pe post de mică mare maestră a combinațiilor matrimoniale” (Eva Sîrbu în Cinema nr. 11, 1985) – în filmul Căsătorie cu repetiţie, care continuă peripeţiile personajelor din Buletin de Bucureşti.  

După căderea comunismului, joacă în Telefonul (r. Elisabeta Bostan, 1991), alături de Mircea Diaconu și Carmen Galin. A urmat lungmetrajul Somnul insulei (1993), adaptare a romanului Al doilea mesager de Bujor Nedelcovici, film recompensat cu Premiul special al juriului Makhila de argint (Aracho, 1994). 

Printre cele mai recente roluri pe marile ecrane se numără Puzzle (r. Andrei Zincă, 2012), unde joacă alături de actorii Dan Nuţu, Adrian Titieni și Ioana Pavelescu. În 2020, joacă alături de István Téglás, Mădălina Craiu și Andi Vasluianu în filmul Luca, în regia lui Horațiu Mălăele. Pentru rolul Floarea Platicii, din acest film, Rodica Mandache a obținut din partea Uniunii Cineaștilor din România Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar. Cel mai recent rol al său pe marile ecrane a fost în #dogpoopgirl (r. Andrei Huțuleac, 2020), film care a obținut numeroase premii naționale (Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut la TIFF, 2021) și internaționale. 

Rodica Mandache a fost una dintre cele mai iubite actrițe ale Teatrului Național din București și Teatrului Odeon, unde a jucat în numeroase spectacole. În teatru, unul dintre rolurile sale de referinţă este Maria Panait (Doruleţ), din adaptarea pentru televiziune a piesei lui Tudor Mușatescu, Visul unei nopţi de iarnă, în care a jucat alături de Florin Piersic. De-a lungul carierei sale excepționale, a jucat în spectacole regizate de Radu Afrim, Alexandru Dabija sau Dinu Cernescu.

Contribuția Rodicăi Mandache adusă teatrului și filmului românesc a fost recompensată, de-a lungul vremii, cu numeroase distincții. Printre acestea se numără Premiul Uniter pentru întreaga activitate (2020), Premiul onorific de popularitate pentru rolul din spectacolul Trei generaţii la Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană din Braşov (2017), Premiul Confidenţial pentru spectacolul Un tramvai numit dorinţă (r. Dinu Cernescu, 2013), Premiul pentru întreaga activitate la Premiile Municipiului București pentru Artă și Cultură, secțiunea Artele Spectacolului (2009), Premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru Adel din joi.megaJoy (r. Radu Afrim, 2007).

Premiul pentru Întreaga Carieră, oferit de Apa Nova – o companie Veolia, va fi înmânat actriței Rodica Mandache în cadrul Galei Premiilor Gopo 2024. Evenimentul va avea loc pe 29 aprilie și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și pe premiilegopo.ro. 

Nominalizări Premiile GOPO 2024

Boss (r.Bogdan Mirică), Libertate (r. Tudor Giurgiu.), MMXX (r. Cristi Puiu), Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii (r. Radu Jude) și Spre nord (r. Mihai Mincan) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj. Performanțele cineaștilor români vor fi recompensate în cadrul celei de-a 18-a ediții a Galei Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

32 de lungmetraje românești lansate în cinematografe sau pe platforme de streaming în 2023 s-au regăsit pe lista propusă pentru nominalizările la categoria Cel mai bun film.

Cele mai nominalizate filme de anul acesta sunt Libertate (14 nominalizări), Spre nord (13 nominalizări), Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii (11 nominalizări), Boss (9 nominalizări), MMXX (6 nominalizări) și Visul (6 nominalizări). La categoria Cea mai bună regie sunt nominalizați Bogdan Mirică pentru filmul BOSSTudor Giurgiu pentru filmul LibertateCristi Puiu pentru filmul MMXXRadu Jude pentru Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii și Mihai Mincan pentru Spre Nord.

Mai jos găsiți lista completă a nominalizărilor:

Cel mai bun film de lungmetraj

 

  • BOSS producător: Corneliu Porumboiu| România (42 KM FILM)
  • LIBERTATE producători: Oana Bujgoi Giurgiu, Tudor Giurgiu | România (Libra Films)
  • MMXX producători: Dragoș Bucur, Dorian Boguță, Cristi Puiu, Anca Puiu | România (Block Media Management, Mandragora)
  • NU AȘTEPTA PREA MULT DE LA SFÂRȘITUL LUMII producători: Adrian Sitaru, Ada Solomon| România (4 Proof Film, Micro Film)
  • SPRE NORD producători: Radu Stancu, Ioana Lascăr| România (deFilm)

Cea mai bună regie

  • Bogdan Mirică pentru filmul BOSS
  • Tudor Giurgiu pentru filmul Libertate
  • Cristi Puiu pentru filmul MMXX
  • Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii
  • Mihai Mincan pentru filmul Spre Nord

Cel mai bun actor în rol principal

  • Laurențiu Bănescu pentru rolul Bogdan din filmul BOSS
  • Alex Calangiu pentru rolul Viorel Stănese din filmul Libertate
  • Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre Nord
  • Soliman Cruz pentru rolul Joel din filmul Spre Nord
  • Vlad Logigan pentru rolul Alex din filmul Visul

Cea mai buna actriță în rol principal

  • Diana Gheorghian pentru rolul Carmen din filmul Dark Ages
  • Adelaida Perjoiu pentru rolul Consuelo din filmul  MMXX
  • Bianca Cuculici pentru rolul Oana Pfeifer din filmul MMXX
  • Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii
  • Cătălina Moga pentru rolul Vera din filmul Tigru

Cel mai bun actor în rol secundar

  • Mimi Brănescu pentru rolul Boss din filmul BOSS
  • Cătălin Herlo pentru rolul Leahu din filmul Libertate
  • Cuzin Toma pentru rolul Chiru din filmul Libertate
  • Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din filmul Libertate
  • Șerban Pavlu pentru rolul Tiberiu Berbece din filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

 

Cea mai bună actriță în rol secundar

Coca Bloos pentru rolul Vecina din filmul Încă două lozuri

Mirela Oprișor pentru rolul Stela din filmul Libertate

Otilia Panainte pentru rolul Macri Ioana Elisabeta din filmul MMXX

Dorina Lazăr pentru rolul Angela Coman din filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Maria Popistașu pentru rolul Ilinca din filmul Taximetriști

 

 

Cel mai bun scenariu

Cecilia Ștefănescu, Tudor Giurgiu pentru filmul Libertate

Cristi Puiu pentru filmul MMXX

Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Mihai Mincan pentru filmul Spre Nord

Andrei Tănase pentru filmul Tigru

 

Cea mai bună imagine

Andrei Butică pentru filmul BOSS

Alex Sterian pentru filmul Libertate

Marius Panduru pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

George Chiper-Lillemark pentru filmul Spre Nord

Tudor Mircea pentru filmul Visul

 

Cel mai bun montaj

Șerban Georgescu pentru filmul Cazul Inginerului Ursu

Dragoș Apetri, Cătălin Cristuțiu, Vlad Petri pentru filmul Între Revoluții

Reka Lemhenyi pentru filmul Libertate

Cătălin Cristuțiu pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Dragoș Apetri pentru filmul Spre Nord

 

Cel mai bun sunet

Alexandru Dragomir, Niklas Skarp pentru filmul Boss

Tamás Székely, André Rigaut pentru filmul Libertate

Krzysztof Stasiak, Alexandru Dumitru, Maciej Pawłowski, Alin Zăbrăuțeanu, Dragoș Cătărău pentru filmul Mammalia

Hrvoje Radnic, Marius Leftărache, Jaime Baksht, Michelle Couttolenc pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Nicolas Becker, Cyril Holtz,  Benjamin Laurent pentru filmul Spre Nord

 

Cea mai bună muzică originală

Marius Leftărache pentru filmul Boss

Piotr Kurek pentru filmul Mammalia

Alexei Țurcan pentru filmul Visul

Alin Zăbrăuțeanu, Călin Torsan pentru filmul Warboy

 

Cele mai bune decoruri

Iulia Fulicea, Victor Fulicea pentru filmul Încă două lozuri

Vali Ighigheanu pentru filmul Libertate

Anca Lazăr pentru filmul Mammalia 

Iulia Fulicea  pentru filmul Spre nord

Corina Grămoșteanu pentru filmul Visul

 

Cele mai bune costume

Dana Păpăruz pentru filmul Boss

Viorica Petrovici pentru filmul Libertate

Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Iulia Fulicea pentru filmul Spre nord

Corina Grămoșteanu pentru filmul Visul

 

Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură

Gabriela Crețan pentru filmul Boss

Petya Simeonova, Domnica Bodogan pentru filmul Libertate

Margareta Ștefan,  Bianca Boeroiu pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii

Sandra Potamian pentru filmul Spre nord

Raluca Moldoveanu, Elena Tudor pentru filmul Visul

 

Cel mai bun film de debut

De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin (r. Carla Maria Teaha)

Doamna Buică (r. Eugene Buică)

Pocalul.Despre fii șI fiice (r. Cătălina Tesar)

Spre nord (r. Mihai Mincan)

Tigru (r. Andrei Tănase)

 

Cel mai bun film documentar

Cum să fiu mort dacă-s viu?, r. Ilinca Călugăreanu, producători: Anamaria Antoci, Mara Adina | România (Tangaj Production, Vernon Films)

De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin, r. Carla Maria Teaha, producător: Alina Tarbă | România (Wearebasca)

Între revoluții, r. Vlad Petri,  producător: Monica Lăzurean-Gorgan | România (Activ Docs)

Doamna Buică, r. Eugene Buică, producător: Eugene Buică | România (Doi Lei Și O Chiflă)

Pocalul. Despre fii și fiice, r. Cătălina Tesar, Dana Bunescu, producător: Cătălina Tesar | România (Erakli Film)

Vulturii din Țaga, r. Iulian Manuel Ghervas, Adina Popescu, producător: Claudiu Mitcu | România (Wearebasca)

 

Cel mai bun film de scurtmetraj 

Acolo unde bărcile nu ajung, r. Vlad Buzăianu, producător: Anamaria Antoci | România (Tangaj Production)

Antrenamentul de noapte, r. Bogdan Alecsandru, producător: Ligia Prodan | România (U.N.A.T.C. I.L. Caragiale București)

Două vorbe, trei minciuni, r. Ioachim Stroe, producători: Claudiu Mitcu, Ioachim Stroe | România (Wearebasca)

Hanna & Flóra, r. Nagy Márton, producător: Nagy Márton | România (Universitatea Sapientia, Cluj-Napoca)

Între marginile zilei, r. Andreea Lăcătuș, producător: Elena Martin | România (Manifest Film)

Toate neamurile, r. Alexandra Diaconu, producător: Alexandra Diaconu | România (ViraFilms)

 

Tânără speranță 

Anca Munteanu pentru rolul Raluca din Berliner Kindl

Andreea Chiper, Andrei Voineag pentru regia și montajul filmului Dansez și eu la nunta părinților mei

Una Toma  pentru rolul Sara din filmul Dark Ages

Cristina Iliescu pentru regia filmului S-a născut un loc

Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre nord 

Daniel Bâliș pentru rolul Nicu din filmul Warboy

 

Cel mai bun film european

Anatomie d’une chute / Anatomia unei prăbușiri r. Justine Triet | Franța  (distribuitor:  Voodoo Films)

Close / Aproape r. Lukas Dhont |Belgia ( distribuitor: Bad Unicorn) 

As bestas/ Bestiile r. Rodrigo Sorogoyen | Spania, Franța (distribuitor: Transilvania Film)

Fallen leaves / Frunze căzătoare r. Aki Kaurismäki | Finlanda, Germania (distribuitor: Bad Unicorn)

Saint Omer r. Alice Diop |Franța  (distribuitor: Independenţa Film)

După anunţul nominalizărilor, peste 700 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2023, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de  firma de audit şi consultanţă PWC România.

OEDIP, premiera începutului de an la BULANDRA

Teatrul Bulandra prezintă sâmbătă20 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Toma Caragiu, premiera spectacolului Oedip de Robert Icke, după Sofocle, traducere Irina Velcescu, în regia lui Andrei Șerban, regizor asociat Dana Dima și scenografia Carmencita Brojboiu. Un spectacol despre esența umanității, un thriller psihologic captivant și profund emoționant, în care cea mai mare enigmă de dezlegat rămâne cea veche de milenii: cine suntem cu adevărat?

Spectacolul, avându-l în rol titular pe Vlad Zamfirescu, se derulează într-un ritm amețitor, cu viteza unui accident care stă să se întâmple, cu intrigi, strategii și răsturnări de situație, suspans de la un capăt la altul – o dramă tulburătoare în care familia, politica și destinul se împletesc până la contopire, iar miturile antice se transformă în breaking news.

Britanicul Robert Icke este unul dintre cei mai importanți regizori și dramaturgi contemporani, deținător al premiului Olivier pentru „Cel mai bun regizor“, fiind cel mai tânăr câștigător din istoria premiilor, pentru această categorie. Icke este recunoscut, în special, pentru maniera neconvențională în care redescoperă textele clasice pentru publicul de azi. La fel se întâmplă și în Oedip, piesă în care tragedia lui Sofocle este curajos reinterpretată într-o versiune proaspătă și modernă, care păstrează temele esențiale: cunoașterea de sine, adevăr, vină, destin, liber arbitru și aroganța de a crede că știm tot și de a promite ceea ce nu știm.

„Toată lumea face greșeli din când în când. Toată lumea se abate de la plan. Dar ce facem când greșelile noastre au mai fost făcute? Dacă greșelile noastre sunt chiar planul? Ce se întâmplă dacă acele greșeli nu mai pot fi îndreptate? Care este soarta noastră? Suntem doar actorii dintr-un scenariu care a fost deja scris? De către părinții noștri? De către zei? De către propriile noastre trupuri? Cum putem vedea în noi înșine suficient pentru a ne opri înainte să fie prea târziu? Cum ne putem cunoaște vreodată destul?“

Robert ICKE

Toate temele explorate cu îndrăzneală și originalitate de Icke se regăsesc în premiera Bulandra, într-o viziune de secol XXI, în care oamenii se cred noii zei. Regizorul de teatru și operă, profesorul și creatorul de teatru Andrei Șerban, personalitate marcantă a scenelor internaționale, care a montat în zeci de țări, revine astfel la Teatrul Bulandra cu acest spectacol-eveniment, în care chestionează, cu emoție, curiozitate și inventivitate relația omului cu propriul său destin. În spectacolul regizat de Andrei Șerban, după adaptarea lui Icke, Oedip este un politician cu ambiții de putere, care așteaptă rezultatele alegerilor, decisive pentru cariera și familia lui. Dar și pentru țară, de votul crucial atârnând soarta unei întregi națiuni. Însă, prin tensiunea iscată de drame de familie, scandaluri mediatice și măști care cad, presiunea crește și emoțiile se amplifică.

Din distribuția spectacolului fac parte atât artiști consacrați, cât și tineri actori, foarte talentați, aflați la debutul lor pe scena Teatrului Bulandra: Vlad Zamfirescu (Oedip), Cerasela Iosifescu (Iocasta), Andi Vasluianu (Creon), Manuela Ciucur (Merope), Ana Ioana Macaria (Tiresias), Adrian Ciobanu (Corin), Lucian Ifrim (Șoferul), Andrada Corlat / Ilinca Neacșu / Teodora Crișan (Antigona / Lycas), Matei Constantin / Tiberius Zavelea (Eteocle), Radu Ștefan Bănică / Eduard Chimac (Polinike).

Echipa spectacolului este completată de video proiecție Radu Daniel, lighting design Cristi Niculescu, lumini Florin Manu, sound design Andrei AmarieiVlad Stan, asistent regie Matei Constantin, sufleor Mădălina Ignat, regie tehnică Alina Manu și Mihaela Oance.

„Adaptarea lui Robert Icke, deși transpusă în lumea politică a zilei de azi, nu trădează capodopera lui Sofocle. Personajele sunt contemporane, devin accesibile și în același timp esența universală a piesei vibrează în noi. Acest Oedip, diferit de alte adaptări de piese antice, care riscă să derapeze de la piesa inițială, încât nu o mai recunoști, la început te ia prin surprindere, te face să te pierzi în situații neașteptate, ca la final să te regăsești în dilema identității, pe care fiecare o retrăim în teatru ca pentru prima oară. Deși ne aflăm într-o cu totul altă eră decât a grecilor antici, vreau să cred că durerea cu care Iocasta și Oedip își confruntă adevărul e aceeași azi, ca atunci. Și sper ca lumina pe care Oedip o vede doar când orbește ne va atinge și pe noi. Catharsis înseamnă să ieșim din teatru altfel decât am intrat: mai deschiși spre bunătate.“

Andrei ȘERBAN

Ultimele articole