Programul include 4 spectacole-incursiune în perioada 10-14 mai. Evenimentul de închidere are loc la Ateneul Român, cu participarea extraordinară a actriței Alexandrina Halic
Cea de-a 7-a ediție a Hoinar Festival începe mâine și va reuni la București, în perioada 10 – 14 mai, 15 artiști de talie internațională care vor susține 4 spectacole-incursiune, pe scenele Teatrului ACT și Ateneului Român.
Premiera națională a unui recital de lied cu scenariu dramaturgic, poveștile copilăriei pe muzică de pian, adaptări ale unor opere clasice și dezbateri cu invitați speciali, compun programul ediției de anul acesta, a cărei temă centrală este însuși conceptul de Carnaval, numele concertului cameral care închide festivalul marți, 14 mai, la Ateneul Român.
„Anul acesta am reușit să reunim lucrări muzicale pe care le-am avut în minte de mult timp. Unele dintre ele în primă audiție în România (Songs of the Clown), altele poate prea puțin interpretate (Vocea umană). Pe măsură ce am pus piesele de puzzle cap la cap, am întrezărit așa-zisul șlagăr muzical: Carnavalul Animalelor. Și tot așa și conceptul umbrelă: avem clovni, avem basme, avem măști și povești. Cum să îi spunem altfel oare?”, a declarat Daria Tudor, coordnatoarea Festivalului.
Carnaval propune un concert-experiență ambițios, care reunește pe scenă 11 muzicieni și o actriță, având în centru o paradă de personaje foarte variate, fiecare cu o poveste și un mesaj specific pentru public. Spectacolul descrie un arc între tinerețe și bătrânețe, construit pe ritmurile sonatelor lui Brahms, a muzicii pentru două piane compusă de Saint-Saëns, dar și a uneia dintre cele mai cunoscute lucrări semnate de el, emblemă a repertoriului clasic – Carnavalul animalelor. Experiența va fi completată de texte ilustrative ale unor autori ca Ion Pillat, Mihai Eminescu sau George Topârceanu, interpretate de legendara actriță Alexandrina Halic.
Alexandra Halic se află pe scena teatrului românesc de mai bine de 62 de ani, interpretând în tot acest timp roluri dintre cele mai variate – de la Omulețul de sticlă din Inimă rece de Wilhelm Hauff la legendarele versiuni ale nemuritorului Pinocchio, pe care le-a construit atât pe scene românești, cât și în turnee în Italia, Japonia și Grecia. Alexandrina Halic a jucat sub îndrumarea unor regizori precum Radu Apostol, Ion Cojar sau Cornel Todea și a semnat numeroase apariții în spectacolele Teatrului Național Radiofonic. Vocea inconfundabilă a Alexandrinei Halic a ajuns de-a lungul anilor un punct de reper al radiofoniei românești, prin emisiuni ca „Noapte bună, copii” sau „Povestea de seară”. Activitatea sa a fost recunoscută prin distincții precum Premiul UNITER pentru întreaga activitate și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în Grad de Cavaler.
Cei 11 muzicieni care vor construi universul fascinant al Carnavalului sonor sunt: Andrei Ioniță („violoncelist de o măiestrie și o imaginație muzicală superbe și devotat muzicii timpului nostru” – Gramophone), Daria Tudor (pianistă cu o carieră cu adevărat internațională, remarcându-se în apariții în cadrul unor festivaluri precum Kissinger Sommer – Bad Kissingen, Festivalul Internațional George Enescu – București, Encuentro de Musica din Santander și ca solistă a numeroase orchestre simfonice din Belgia, Italia și România), Anna Hashimoto (clarinetist principal invitat în orchestre de renume din Marea Britanie și Orchestra de Cameră din Japonia, membru fondator al cvintetului Atéa), Florian Mitrea (pianist dublu laureat la Competițiile Internaționale de Pian de la Glasgow, Hamamatsu și München – ARD și descris de renumita pianistă Martha Argerich ca fiind „cu adevărat un tânăr pianist extraordinar”), Valentin Șerban (unul dintre cei mai apreciați violoniști români, câștigător al secțiunii Vioară la Concursul Internațional George Enescu 2020-2021), Elisabeta Nedelciu (violonistă stabilită la Berlin, unde colaborează cu ansambluri precum Neue Philharmonie și Operngruppe), Alexandru Spînu (violonist, student la Univesität der Künste Berlin, discipolul violistului Răzvan Popovici), Vlad Silaev (contrabasist membru al orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu din București, colaborator al unor ansambluri simfonice printre care Camerata Regală, Orchestra Simfonică București și Orchestra Metropolitană București), Ioana Balașa (flautistă în orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu din București, parte din proiectul de muzică otomană veche Battements de L’Orient, co-fondatoare a ansamblului Limite), Ilinca Lorenț (membră a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii George Enescu din București, dar și a Orchestrei Române de Tineret, colaboratoare a partidei de percuție a Operei Naționale București) și Bogdan Constantin (percuționist, membru în Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu din București, colaborator cu numeroase ansambluri, printre care Camerata Regală, Orchestra Simfonică București, Traffic Strings și Romanian Brass).
Celelalte evenimente din program au loc toate pe scena Teatrului ACT și pictează un tablou complet și complex al obiectivelor Hoinar: un recital de lied, încadrat de lecturi și proiecții video – Songs of the Clown (10 mai, 19:30), un spectacol dedicat copiilor cu vârste între 6 – 12 ani – A fost odată un pian (11 mai, ora 11:00) și o adaptare muzical-dramatică a piesei Vocea umană, scrisă de Jean Cocteau, urmată de o dezbatere cu invitați speciali (12 mai, ora 19:30).
Misiunea ediției cu numărul 7 nu se încheie odată cu evenimentul din 14 mai, ci include și o serie de reprezentații ale spectacolului A fost odată un pian, în 3 școli din capitală, în zilele de 16 și 17 mai. Fiecare reprezentație va fi urmată de un dialog deschis între copii, învățătorii lor și artiști despre percepția asupra concertului și despre cum emoțiile și poveștile pot fi exprimate prin intermediul muzicii clasice.
„Hoinar a fost încă de la începuturi un proiect educațional. Iar la această ediție, prin parteneriatele cu 3 școli bucureștene, reușim să intrăm în sala de clasă, să ajungem direct la grupul nostru țintă, copiii, și să le dezvăluim puțin din minunata comoară a muzicii. Sunt emoționat că vom aduce un pian cu coadă într-o școală unde unii copii n-au văzut un pian adevărat niciodată. Spectacolul urmărește să-i îmbie pe cei mici către marea muzică prin poveștile pe care le descrie – copilul urmărește proiecția cu text și imagine, în timp ce ascultă muzica pianului live, oferită de mâinile a trei pianiști performeri cu cariere în plină desfășurare. Muzica potențează emoția precum face o coloană sonoră în cadrul unui film. Avem nevoie de acest gen de educație muzicală vie, adaptată la circumstanțele modernității. În ziua în care copiii sunt din ce în ce mai atrași către ecrane, în special cele ale telefonului mobil, trebuie să actualizăm felul în care facem educație artistică, iar noi le propunem o experiență care să-i atragă spre muzică mai mult decât un concert convențional, unde sunt așezați pe un scaun și puși să asculte o simfonie.”, a declarat Florian Mitrea, fondatorul Hoinar Festival.
Aflat deja la cea de-a 7-a ediție, festivalul continuă să propună o abordare inovatoare a muzicii clasice, ocolind etichetele rigide și natura sa abstractă care o fac mai puțin accesibilă publicului decât alte forme de artă precum teatrul sau cinematografia. De asemenea, își păstrează misiunea constantă de a sublinia importanța pianului, ediția de anul acesta aducând în prim-plan o abordare inedită a sa.
***
Fondat în 2016 de pianistul de origine română Florian Mitrea și organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, Festivalul Hoinar reunește atât o componentă educativă, cât și o componentă festivalieră de concerte, recitaluri și spectacole unice în România, propunându-și să aducă în lumină nu doar un repertoriu de muzică clasică special, în interpretări originale, ci și unii dintre cei mai promițători artiști români ce desfășoară cariere internaționale, care merită descoperiți și de publicul din România.
***
Hoinar Festival este organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, în co-producție cu Teatrul ACT și Filarmonica „George Enescu”.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
