Facebook
Acasă Timp liber Recenzii carti bune Pagină 17

Recenzii carti bune

Ultimele

Iubirea nebuna – Reintoarcerea la arta interbelica

Adriana Gionea
-
0
Iubirea nebuna – Reintoarcerea la arta interbelica

Andre Breton este unul dintre zeii celor fascinaţi de arta interbelică, mai ales de Suprarealism. Alături de Nadja, Iubirea nebună este una dintre cărţile sale cult. Vei descoperi un amestec de amintiri îmbibate de stranietate, impresii despre cartierele boeme ale Parisului sau despre peisajele din Tenerife, care incită imaginarul unui suprarealist. Nu lipsesc nici explorările freudiene ale inconştientului.

Iubirea nebună deviază căutarea sufletului-pereche spre lumea celor ce nu pot respira fără artă. Pentru Andre Breton, arta şi iubirea pătimaşă au în comun o cheie gata să deschidă uşi către părţi ale sinelui neexplorate până atunci. În lumina difuză din spatele acestor uşi, întâlnirile cu persoana iubită, coincidenţele şi declaraţiile incandescente ajung să semene cu seducţia dublată de misterul ce înconjoară o pictură suprarealistă.

Andre Breton a fost unul dintre părinţii Suprarealismului. Ideile despre artă i-au influenţat şi modul în care a scris despre iubire. Asemenea unei picturi, sculpturi, poezii sau fotografii suprarealiste, iubirea supremă este doar cea în stare să flirteze sofisticat şi exuberant cu sfidarea logicii plate, cu bizarul, cu libertatea supremă şi cu partea necunoscută a psihicului.

Iubirea nebună este genul de carte despre care îţi vine greu să povesteşti. Nu o poţi încadra uşor într-o categorie. Îmbină intimitatea unui roman introspectiv-neconvenţional. Se apropie foarte mult de stilul unui eseu despre artă şi anumite pagini reflectă apetitul generaţiei sale pentru experimentul avangardist deghizat într-o scriitură ce nu pare să respecte vreo regulă.

Datorită stilului hibrid, Iubirea nebună devine un deliciu pentru cei atraşi de avangarda anilor ’20 şi ’30. Este amintit si acel Paris cucerit de Bunuel, de artiştii rebeli, de fotografii precum Brassai şi Man Ray şi de psihanaliza lui Freud.

Mulţi ar considera Iubirea nebună o lectură precum un labirint în care sensurile sunt înşelătoare. Când apar clar şi dătătoare de revelaţii, când se evaporă într-o ambiguitate perfectă. Nu respectă o logica predefinită. Cartea este mai degrabă precum o pictură sau fotografie suprarealistă, în care obiectele şi anumite scene banale sunt aduse împreună pentru a contesta până la urma tocmai banalul şi nevoia de a da un sens imaginii pe care o vezi.

De unde vine această obsesie a lui Andre Breton de a sabota nevoia de coerenţă şi de sens a cititorului său? De ce amestecă (aparent) haotic fragmente de amintiri despre marile sale iubiri, despre dialogurile cu artiştii Parisului şi despre călătoriile în Spania? Ei bine, asemenea celor din generaţia lui, Andre Breton a vrut să pună la îndoială convenţiile. A vrut să conteste ideile despre modul în care este perceput şi transmis mesajul unei opere de artă şi mai ales relaţia dintre lumea subiectivă şi realitate.

Un alt element definitoriu pentru arta epocii lui Breton este legătura cu psihanaliza. Arta generaţiei lui Breton a fost cucerită de Suprarealism. De fapt, Breton devenise un lider al suprarealiştilor, impunându-şi concepţiile în cercurile frecventate de artişti precum Salvador Dali. Iar Suprarealismul pleda obsesiv pentru arta abandonată visului, inconştientului, de unde şi legătura cu psihanaliza lui Freud. Noua artă nu trebuia înţeleasă prin lumina raţiunii, ci printr-o scufundare în inconştient.

Deşi pare un puzzle ce dă o imagine voalată, pe măsură ce te adânceşti în lectură, amintirile, fragmentele şi impresiile haotice încep să capate sens. Îţi dai seama că trimiterile aparent haotice spre anumite opere de artă sunt folosite pentru a explica mai bine lumea subiectivă a lui Andre Breton. Astfel, paginile cărţii vor deveni o voluptate pentru cei familiarizaţi cu eseurile prin care Freud descoperea o legătură între secretele abisale şi obsesia cuiva pentru o anumită operă de artă.

În contextul acestei legături a omului cu arta avangardistă este plasată şi pledoaria lui Breton pentru binefacerile iubirii. Asemenea unei opere de artă suprarealistă, iubirea este însoţită de aura misterului, a inexplicabilului.

Iubirea văzută de Andre Breton modifică frapant modul de a percepe realitatea. Peisajele, impresiile din timpul călătoriilor şi viziunea asupra lumii devin stranii. Iubirea mai este şi  o sursă de inspiraţie. De fapt, majoritatea paginilor seamănă cu poezia în proză, în care se trece de la observaţia lucidă la exaltare. Indragostitul ce distorsionează creativ sau profetic imaginile realităţii. Peisajele vulcanice din Tenerife, unicitatea grădinii botanice din Orotava şi cartierul halelor din Paris devin pânze pe care sunt pictate proiecţiile din mintea îndrăgostitului Andre Breton, acel îndrăgostit acaparat de Suprarealism.

Citeşte şi 13 romane de dragoste apărute în ultimii ani, pe care să nu le ratezi

13 romane de dragoste aparute in ultimii ani, pe care sa nu le ratezi

 

17 carti de citit pentru septembrie 2019

Adriana Gionea
-
0
17 carti de citit pentru septembrie 2019

Pentru mulţi, vacanţa începe în septembrie, aşadar am inclus în selecţia noastră multe poveşti care invită la călătorii. Vei călători prin Veneţia, Japonia, Londra, Bucureştiul interbelic, Zanzibar, Istanbul şi Rio de Janeiro.

Bohemian Rhapsody

 

Freddie Mercury nu încetează să ne fascineze. Jurnalista Lesley-Ann Jones, apropiată a formaţiei Queen, a scris una dintre cele mai apreciate biografii ale acestuia. Ea a călătorit de la Londra în Zanzibar şi India pentru a înţelege mai bine lumea solistului devenit un zeu.

Bohemian Rhapsody poate fi cumpărată de aici.

Oraşul în mantie purpurie

 

Rio de Janeiro devine unul dintre personajele romanului Oraşul în mantie purpurie. În acest oraş unic se redescoperă pe sine şi îşi construieşte măşti o femeie din Turcia. Ameţitorul oraş brazilian îi oferă libertăţi la care nici nu s-ar fi gândit înainte.

Romanul Orasul in mantie purpurie poate fi cumpărat de aici.

 

Septembrie poate aştepta

 

Enigmele detectiviste, personalităţile feminine captivante şi pline de secrete, spionajul şi efervescenta Londră devin ingredientele romanului Septembrie poate aştepta. Autoarea Susana Fortes creează o poveste cu miez de thriller psihologic. Este povestea unei o scriitoare promiţătoare din Londra anilor ’50, care dispare fără urmă. După 60 de ani, dispariţia ei stârneşte curiozitatea unei tinere studente din Spania, a cărei teză de doctorat are ca subiect romanul neterminat al acestei scriitoare londoneze.

 

Reţeaua Alice

 

Tot un thriller cu femei misterioase este şi Reţeaua Alice. Una dintre acestea este şi o studentă americană fugită de acasă pentru a nu fi obligată să renunţe la sarcină. Ea va ajunge în Europa şi va încerca să afle ce s-a întâmplat cu verişoara disparută în Franţa ocupată de nazişti.

Rețeaua Alice poate fi cumpărată de aici.

Măsura omului

 

Dacă preferi amestecul dintre un roman istoric şi un crime thriller vei căuta în librării şi Măsura omului. Acţiunea te poartă între Milano şi Florenţa secolului al XV-lea. Pictori, cărturari şi nobili sunt prinşi în anchetarea unei crime înconjurate de mistere.

Romanul Măsura omului poate fi achiziționat de aici.

Dorinţă

 

Cei îndrăgostiţi de Veneţia sunt invitaţi să citească noul roman al lui Mathias Enard. În Dorinţă vor descoperi o Veneţie cameleonică. Este Veneţia aventurierilor, a curtezanelor, a pictorilor, a mirodeniilor aduse de peste mări şi ţări, a palatelor opulente cu dantelării în piatră, a teatrului şi a seducţiei. Acţiunea se petrece în epoca lui Casanova. Personajele centrale sunt un artist şi tânără orfană înzestrată cu glas angelic.

 

Paravanul-Iad şi alte povestiri

 

Ryunosuke Akutakawa este unul dintre cei mai mari autori japonezi. Poţi citi douăzeci de proze scurte semnate de el, incluse în volumul Paravanul-Iad şi alte povestiri. Stranii şi fascinante, aceste povestiri traversează epocile importante pentru istoria Japoniei. Vei traversa Japonia medievală, Japonia epocii Meiji sau Japonia aflată sub influenţa Chinei.

Paravanul-Iad şi alte povestiri poate fi achiziționat de aici.

Femeia la 1000 °C

 

Umorul acid, autoironia şi istoria secolului trecut se întâlnesc în povestea unei femei care simte că se apropie finalul vieţii. Numele ei este Herra şi trăieşte în Islanda. A fost o femeie nonconformistă, a iubit, a urât, a scandalizat, a înşelat şi a dezamăgit. Romanul pleacă de la povestea reală a celei care a fost nepoata unui preşedinte islandez, însă ficţiunea preia controlul.

Poți cumpăra acest roman de aici.

Ochii galbeni ai crocodililor

 

Ochii galbeni ai crocodililor este un nou bestseller mondial. În centrul romanului este Josephine, o femeie nevoită să-şi crească singură copiii după ce soţul ei fuge cu amanta pentru a-şi deschide o fermă de crocodili în Kenya. Sora lui Josephine, Iris, îi propune o afacere. Josephine se va folosi de talentul ei de istoric pentru a scrie un roman de succes. Ea va rămâne cu banii rezultaţi din vânzări în timp ce lui Iris îi va reveni faima, romanul fiind publicat pe numele ei.

 

Eugenia

Romanul Eugenia te va invita să redescoperi universul interior al lui Mihail Sebastian. Autorul Lionel Duroy s-a inspirat din celebrul jurnal ce reflectă o Românie tulbure, scris de Mihail Sebastian între 1935 şi 1944. Sciitorul şi-a imaginat cum ar fi trăit Mihail Sebastian o nouă poveste de iubire şi ce ar fi scris dacă viaţa lui nu ar fi fost întreruptă brutal de un camion sovietic.

 

Cartea neagră

 

Istanbulul magic al lui Orhan Pamuk revine în atenţia cititorilor datorită republicării unui roman esenţial – Cartea neagră. Vei descoperi un Istanbul multristratificat, plin de poveşti din care se nasc alte şi alte poveşti.

Poți să o cumperi de aici.

Oceanul vieţii

Unul dintrei cei mai mari biologi marini, Callum Roberts, dezvăluie noi detalii despre lumea acvatică şi despre legătura omului cu aceasta. Oceanul vietii subliniază încă o dată modul în care influenţăm şi ne lăsăm influenţaţi de oceanul planetar. Cartea lui este o călătorie, dar şi un semnal de alarmă.

Poate fi achiziționată de aici.

Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton

 

În 1914, Ernest Shackleton se pregătea să cucerească inaccesibila Antarctică. După luni de zile de luptă cu apele polare, nava lui devine prizoniera unei insule de gheaţă. Încercările sale de a-şi salva echipajul au născut o adevărată legendă.

O poți cumpăra de aici.

 

Alo? Albert Einstein la telefon

 

Povestea de viaţă a lui Albert Einstein este spusă de R.J.Gadney din perspectiva unei mari prietenii. Alo? Albert Einstein la telefon este un roman plin de farmec despre conversaţiile purtate de marele fizician al secolului XX cu Mimi, o adolescentă care l-a sunat chiar de ziua lui. Relaţiile umane, amintirile şi meditaţia asupra efectelor avute de bomba atomică, devin subiectele conversaţiei.

O poți cumpăra de aici, în limba engleză.

 

Candido

 

Amatorii de proză scurtă autohtonă pot alege Candido. Vor găsi 24 de povestiri în care autorul Doru Preda abordează teme precum iubirile pierdute, dorinţele vinovate şi urmările secretelor în existenţa de zi cu zi.

 

Adio, lucruri!

 

Virtuţile stilului minimalist sunt prezentate de un japonez pe nume Fumio Sasaki în Adio, lucruri! Experienţa personală şi filosofia de viaţă se îmbină în acest volum simpatic. Fie că îţi va schimba sau nu existenţa, cartea Adio, lucruri! te va face măcar să îţi (re)analizezi stilul de viaţă şi priorităţile.

O poți cumpăra de aici în limba engleză.

 

Cum să trăieşti în stil japonez

Dacă te fascinează Japonia, vei dori să citeşti şi volumul, Cum să trăieşti în stil japonez. Tainele Japoniei îţi sunt dezvăluite printr-un caleidoscop de informaţii legate de civilizaţie, istorie, viaţa în metropole, sărbători, familie şi respectul faţă de natură. O poți cumpăra de aici, în limba engleză.

 

 

Baietii si alte povestiri – Primele scrieri ale lui Mario Vargas Llosa

Adriana Gionea
-
2
Baietii si alte povestiri – Primele scrieri ale lui Mario Vargas Llosa

Se spune despre fascinantul Peru că ar fi un mozaic de culturi şi influenţe. Că trecerea de la o cultură la alta este precum trecerea de la o formă de relief la cealaltă: surprinzătoare şi abruptă, năucitoare. În primele sale proze, Mario Vargas Llosa redă frământările acestui Peru mozaicat. Vei descoperi un Peru din perspectiva încercărilor timpurii de construire a unei identităţi masculine victorioase.

În volumul Băieţii şi alte povestiri, toţi puştii se aruncă lacomi în valurile pline de ispite şi de cruzime ale pubertăţii şi ale adolescenţei. Protagoniştii – impulsivi, sfidători, teribilişti, furioşi (dar şi temători) – vin din întregul Peru. Unii locuiesc în Lima cartierelor burgheze cochete de pe malul mării. Alţii, în zone rurale ce păstrează urmele populaţiei precolumbiene. Însă toţi sunt uniţi de acea sete de a simţi şi trăi fără pic de restricţii, chiar şi cu preţul apropierii de autodistrugere.

Nimic din ce alcătuieşte universul afectiv din zorii masculinităţii nu le este străin acestor personaje. Bravează. Se bat. Provoacă. Se iau la întrecere pentru fata dorită. Răscumpără sângeros onoarea unei surori mincioase. Ridică solidaritatea la rangul suprem al importanţei sale. Fac excese. Visează la confirmarea virilităţii, consolidată de cuceriri. Totuşi, Mario Vargas Llosa presară şi o notă de originalitate. Această originalitate nu este prea vizibilă, dar o simţi respirând în fiecare pasaj.

O fi exotismul arhaic, de multe ori asociat ţării unde se petrece acţiunea. O fi ritmul povestirilor, ce oscilează între dezvăluirea exuberantă a zvâcnirilor adolescentine şi misterul ce înconjoară motivele fiecărui personaj în parte. Sau o fi pur şi simplu modul în care îşi surprinde personajele: între privirea precum un microscop rece şi necruţător şi nevoia de a le ocroti pe unele dintre ele. Cert este că Mario Vargas Llosa reuşeşte să îţi dea impresia că străbaţi o lume unică, deşi ai mai tot citit despre ea în alte romane de căpătâi ale literaturii universale.

Povestirile au dinamismul psihologic şi încărcătura simbolică atribuite unui film de artă. Vezi scenele necenzurate şi nu mai puţin alegorice ale unui film cu mesaj universal. Totodată este credibil ancorat în frământările unei anumite generaţii.

Scriitorul peruan seamănă cu genul de regizor care ştie când să întrerupă o desfăşurare alertă pentru a se concentra asupra unui anumit gest sau mimică din timpul unei încăierări sau a unui dialog furtunos. Are personaje vii, precoce, şocante şi expresive. Sunt uşor de încadrat într-o anumită categorie, dar apoi devin din ce în ce mai greu de etichetat. Surprind pe măsură ce le permit emoţiilor să explodeze, să le schimbe traiectoria.

Interesul faţă de personajele cărţii este întreţinut de acţiunile imprevizibile ale acestora şi de trăirile pe care le stârnesc în rândul cititorilor. Simţi şi admiratie, şi dezgust. Şi nevoia de a le ocroti, dar şi de a le abandona în clocotul propriilor emoţii greu de gestionat.

Băieţii şi alte povestiri anunţa marile teme din romanele-cult ale lui Mario Vargas Llosa. Aici sunt mugurii preocupării intense pentru metamorfozele identităţii masculine influenţate de schimbările ţării natale. Aceste povestiri au prevestit o carieră literară ce avea să atragă atenţia lumii întregi asupra unei părţi din America Latină mereu suprinzătoare, care atrage şi copleşeşte.

Citeşte şi Istoria lui Mayta – O călătorie într-un Peru multistratificat

Istoria lui Mayta – O calatorie intr-un Peru multistratificat

 

 

Necunoscuta din Tanger – Un thriller de vacanta inselator

Adriana Gionea
-
0
Necunoscuta din Tanger – Un thriller de vacanta inselator

Necunoscuta din Tanger este un crime thriller plasat în decorul Marocului cosmopolit din anii ‘50. Promite, aşadar, o lectură irezistibilă pentru dependenţii de suspans, enigme, jocuri psihologice şi mai ales de călătorii în oraşe labirintice.

Debutul autoarei Christine Mangan a fost comparat cu deja clasicele romane scrise de Patricia Highsmith, Agatha Christie şi Gillian Flynn. Unii şi l-au imaginat pe Hitchcock realizând un film într-un oraş maghrebian. De fapt, Necunoscuta din Tanger jonglează cu aceste influenţe, pe care le plasează seducător într-un oraş în fierbere.

Acţiunea romanului se petrece în acea perioadă în care Marocul îşi dorea independenţa. În anii ’50, Tangerul devenise ultimul bastion al influenţei europene din Maroc. Faima lui era un magnet pentru călătorii visători, pentru intelectualii occidentali nonconformişti şi pentru interlopii de pretudindeni. Cu fiecare se arăta generos, dar şi feroce.

În legendarul oraş ajunge şi Alice împreună cu soţul ei, John. Dar lui Alice Tangerul nu îi prieşte. Nu simte pentru el fascinaţia occidentalilor şi a lui John, care este ademenit de o frumuseţe locală.

Pe cât de incitant era pentru cei dornici de a căuta aventuri, pe atât de înspăimântător era Tangerul pentru Alice. Însă oraşul îşi dezvăluie adevăratele capcane abia când exuberanta Lucy, cea mai bună prietenă a lui Alice, ajune aici.

Alice şi Lucy au fost apropiate în anii studenţiei, fiind apoi legate de un secret dureros. Acest secret devine copleşitor şi ia o turnură aberantă într-un Tanger plin de escroci şi de spioni. Între versatila prietenă şi Alice se instalează brusc neîncrederea. Lucy are propriile planuri. Ea bulveresează fără scrupule existenţa lui Alice şi a lui John, soţul infidel şi arogant a lui Alice.

Necunoscuta din Tanger are potenţialul unui roman de la care ar putea pleca scenariul unui film alert. Paginile se derulează precum scenele în care un oraş istoric este un personaj crucial. Atmosfera Tangerului devine fundalul ideal pentru un thriller în care personajele par să îşi piardă minţile. Fascinaţia şi teama de cădere într-o prăpastie a derutei se învecineaza epuizant pentru psihicul străinului.

Acţiunea se intensifică pe măsură ce Lucy dezvăluie secretele celui devenit soţul lui Alice. Îl urmăreşte pe străzile ameţitoare, până când acesta dispare. Dispariţia lui John retrezeşte amintiri dureroase legate de primul logodnic al lui Alice.

Cutreierând străzile Tangerului, Lucy întâlneşte un localnic enigmatic, înconjurat de o aură de pericol. Introducând acest personaj masculin deopotrivă atrăgător şi întunecat, Christine Mangan îi aduce un omagiu lui Paul Bowles. Asemenea lui Paul Bowles, autoarei îi place să lege vraja exotică a Tangerului de acele dorinţe ascunse ale occidentalilor. De fapt, Tangerul, cu străzile sale întortocheate, reprezintă o altă lume. Aici tot ce este interzis devine posibil. Este lumea îndepărtată, unde legile sunt anulate, cel puţin în mintea occidentalului aflat departe de casă.

Vei aprecia mai ales modul în care Tangerul colonial este reprezentat: între fascinatie şi haos, între măreţie şi reputaţia sordidă. Furnicarul de pe străzilor înguste şi contextului istoric au făcut din vechiul oraş marocan un cuib pentru şarlatani şi aventurieri. O şarlatană pare a fi şi una dintre protagoniste. Gesturile ei vor deveni elementul care poate răsturna mesajele oferite de indicii şi verdictele cu privire la autorul crimei.

Ai spune despre Necunoscuta din Tanger că deţine ingredientele din clasica reţetă pentru un thriller de vară sau care te face să te gândesti la o vară continuă. Are un decor exotic. Atmosfera toridă permite scufundarea în lumea jocurilor psihologice năucitoare. Personajele au câte un secret ce alimentează misterul până la final. Totuşi, pe măsură ce te vei apropia de final vei descoperi că miza este deviată imprevizibil. Dorinţa de a descoperi criminalul este eclipsată de nevoia de a înţelege ce se întâmplă în mintea personajelor.

Cea de-a doua miză este legată de elucidarea altui mister: adevărul despre legătura de prietenie dintre Alice şi Lucy. Ele sunt două personaje opuse, mereu surprinzătoare. Fiecare capitol (scris la persoana I) prezintă alternativ şi derutant varianta fiecăreia asupra evenimentelor. Ai impresia că ajungi să citeşti două jurnale, în care mărturisirile se contrazic. Aşadar, dezvăluirile fiecărui personaj feminin îţi va răsturna percepţia asupra celuilalt.

Succesul acestui roman se bazează pe sincronizarea celor două planuri ale acţiunii. O parte a evenimentelor se învârte în jurul dispariţiei lui John, soţul lui Alice. Cealaltă parte face parte din planul relaţiei pline de secrete şi intenţii ascunse dintre Alice şi Lucy. Una dintre ele îşi va dezvălui o latură sinistră, ce anunţă pericolul.

Necunoscuta din Tanger este genul de roman în care pericolul năucitor ia o turnură aparent delirantă. Ai impresia ca un păpuşar nevăzut se joacă nemilos cu minţile personajelor. Îţi vei aminti astfel de filmele lui Hitchcock, în care maleficul se deghiza în halucinant.

Citeşte şi Femeia din Orient Express – Agantha Christie în ipostaza călătoarei luate prin surprindere

Les trios dames de la Kasbah – O declaraţie de iubire pentru Algeria

Femeia din Orient Express – Agatha Christie in ipostaza calatoarei luate prin surprindere

Les trois dames de la Kasbah – O declaratie de iubire pentru Algeria

 

Dincolo de limita aceasta biletul isi pierde valabilitatea – Ultima statie a masculinitatii

Adriana Gionea
-
0
Dincolo de limita aceasta biletul isi pierde valabilitatea – Ultima statie a masculinitatii

Dacă s-ar face un top despre cele mai sincere (şi incomode) romane care explorează masculinitatea, Dincolo de limita aceasta biletul îşi pierde valabilitatea ar ocupa un loc de invidiat. Este nu doar irezistibil de ofertant prin tema aleasă, dar te mai ia şi prin surprindere precum un thriller cu accente abisale.

Romain Gary a scris o poveste în care sexualitatea ameninţată ia forma unei explorări care te ţine cu sufletul la gură datorită unei tensiuni dătătoare de suspans. Este vorba despre acel suspans provenit din obsesiile care ameninţă că vor surpa existenţa unui bărbat sigur pe el.

Jacques Rainier, personajul central, era întruchiparea succesului absolut. El părea că le avea pe toate. Îşi oferise inclusiv şansa de a trăi o ultimă iubire năucitoare alături de o femeie venită de peste mări şi ţări, la care visează de obicei mulţi occidentali.

Încă de la primele pagini suntem aruncaţi într-o lume a bărbaţilor de succes. Însă ne dăm repede seama că nu despre succes este vorba, ci despre teama de pierdere a lui. O pierdere pe toate planurile ce alcătuiesc mitul virilităţii: sexual, social, financiar. Alături de personajul central, un afacerist trecut de prima tinereţe, dar care nu şi-a pierdut şarmul, asistăm la nişte dialoguri de o francheţe dezinhibantă despre temerile şi angoasele masculine. Toate ne sunt devoalate când impetuos-necruţător, când ironic-sofisticat, dar mereu cu aceeaşi intensitate alertă.

În decorul unui hotel amenajat într-un palazzo veneţian celebru, vei asista la nişte dialoguri despre sexualitate, putere, consum, dorinţă compulsivă, femei şi crepusculul potenţei. Replicile personajelor masculine ar merita un loc privilegiat în muzeul sincerităţii. Din şocant de sincerele dezvăluiri nu lipsesc vulnerabilitatea şi umorul. Se trece năucitor de la autoironia rafinată la exhibarea clinică sau la cea vecină cu bravada celui gol pe dinăuntru.

În Veneţia celor ce îşi trăiesc ultimele zvâcniri pasionale te va întâmpina un dialog între doi oameni de afaceri. Unul se teme că nu va fi în stare de ultima sforţare pentru acapararea pieţei europene. Celălalt, devenit şi personajul central, se teme de insuccesul viril în relaţia cu o femeie mai tânără decât el cu trei decenii.

Subiectul romanului nu este unul nou. Un bărbat se teme că nu-i va face faţă iubitei mai tinere, în timp ce virilitatea este atacată şi pe flancul potenţei financiare. Totuşi, partea captivantă începe acolo unde alţi scriitori ar fi făcut abuz de clişee vulgare. Această evitare a clişeelor se datorează talentului dovedit de Romain Gary, care l-ar fi făcut invidios şi pe Hitchcock. Romain Gary dovedeşte astfel o rară abilitate de a transforma impasul existenţial şi temerile personajelor în labirinturi psihologice de unde răsar umbre ameninţătoare şi fantome ale trecutului.

Prin labirintul propriei minţi rătăceşte şi Jacques Rainier după instalarea fricii în faţa eşecului. Fost combatant al Rezistenţei în anii ‘40 şi devenit apoi un afacerist de succes, acesta se află în faţa inevitabilului: degradarea fizică. Obsedat de noua lui cucerire -Laura, o braziliancă îndrăgostită nebuneşte de el -, Jacques alege căi bizare de recuperare a vigorii din tinereţe. Astfel, el începe un periplu pin Paris, un Paris al marginalilor, de unde îşi trage sevele idealul său de masculinitate arhaice.

La un moment dat, în scenă intră şi două personaje obscure. Ele vor avea un rol vital în dozarea tensiunii irezistibile pentru cei dependenţi de romanul psihologic. Este vorba despre un hoţ având trupul unui toreador şi o vânzătoare de placeri, o veterană a deliciilor interzise.

Jacques îşi imaginează nişte idei absurde pentru salvarea virilităţii. El plănuieşte să le pună în practică apelând la tânărul delincvent şi la experimentata matroană de bordel. Cele două personaje amintesc de un thriller noir. Un thriller  în care obsesiile de natură erotică forţează nu doar graniţa dintre ordine şi haos, ci şi dintre civilizat şi barbar.

Romanul are mai multe planuri, legate de ele de cuvântul declin. Nu este doar un declin al virilităţii, ci mai ales de natură socială. Există un plan al relaţiei de cuplu. Există un plan al relaţiei cu puterea. Mai există şi un plan simbolic. Aici apar mesajele nihilist-apocaliptice legate de posibila dispariţie a culturii şi forţei europene (acţiunea se petrece în deceniul ce a urmat pierderii coloniilor). Declinul are astfel mii de feţe, care îţi vor schimba perspectiva asupra dramei şi compexităţii romanului.

Cu forţa pătrunzătoare a unui psihanalist, dar fără a diseca pentru a vătăma enigmele, Romain Gary urmăreşte proiecţia unei drame individuale asupra societăţii europene. Personajul său masculin proiectează apocalipsa propriei virilităţi asupra imaginii unei Europe neputincioase. Doar că nu vei citi un şir de reflecţii epuizante. Paginile vor fi mai degrabă o desfăşurare precum o farsă a evenimentelor declanşate de obsesie.

Romain Gary face din obsesia pentru vigoarea sexuală o plonjare în lacul fantasmelor. Jacques apelează la fantasmele condamnate de societatea civilizată. El şi le asumă abia când în viaţa lui îşi face apariţia un tânăr andaluz dubios, întruchipând virilitatea intimidantă. Acest tânăr vine de la periferie. Întâlnirea cu el pare un ritual de trecere a lui Jacques spre haosul din propriul psihic.

Jacques simte că imigrantul cu tendinţe obscure ar putea fi atât biletul său către damnare, cât şi spre vindecare. Fără să vrea, andaluzul cu alură de toreador îl invită să se lase condus de pulsiunile violente. Trezeşte astfel impulsurile prin care unii bărbaţi încearcă să îşi resusciteze încrederea în propria virilitate. Totodată, Jacques descoperă cheia eliberării, prin transformarea acestui personaj dubios într-un alter-ego ce are încă vigoarea nediluată.

Întâlnirea cu personajul marginal va duce la reapariţia unei femei decăzute, având un alt rol decisiv în trecutul lui Jacques. Ea îi va oferi o soluţie neaşteptată. Îl înţelege pe Jacques mai bine decât s-ar crede. Are la rândul ei un plan absurd. Jacques nu se mai teme. Ar face totul pentru ieşi din marele impas adus de trecerea anilor în existenţa unui bărbat dependent de propria forţă.

Personajele reflectă lejeritatea prin care se trece de la gând la carnalul gata de a i se sustrage tocmai profunzimii. De la superficial la luciditate. De la ordine la haosul creat de pulsiunile erotice. Astfel, romanul va fi apreciat mai ales de fanii unor scriitori precum Stefan Zweig sau Arthur Schnitzler.

Cei pasionaţi de lectură vor avea impresia că au trecut o punte între deceniile trecute şi prezent. Vor descoperi ecouri din autorii anilor interbelici, influenţaţi de psihanaliză. Decorul veneţian le va aminti unor cititori de personajul masculin al lui Hemingway din romanul Across the River and into the Trees. Citind pasajele în care angoasele personale sunt legate de viziunea sumbră asupra Europei slăbite şi acaparate de regulile afaceriştilor lacomi, ce îi ignoră trecutul civilizaţia, alţii se vor întreba dacă nu cumva Michel Houellebecq s-a gândit şi la acest roman înainte de a scrie Serotonină.

Poți cumpăra Dincolo de limita aceasta biletul îşi pierde valabilitatea de aici.

 

Citeşte şi Tentaţia de a fi fericit – Amintiri imprevizibile despre frumuseţea existenţei umane

Tentatia de a fi fericit – Amintiri imprevizibile despre frumusetea convingatoare a existentei umane

 

Les trois dames de la Kasbah – O declaratie de iubire pentru Algeria

Adriana Gionea
-
0
Les trois dames de la Kasbah – O declaratie de iubire pentru Algeria

Povestirile din acest volum au fost scrise pentru cei dornici de a găsi o evadare în ţinuturi calde, fie chiar şi una imaginară.

Les trois dames de la Kasbah şi cealaltă povestire – Suleїma – devin lectura perfectă pentru verile în care nu poţi fugi din oraşul amorţit de canicula absorbită de betoane, deşi eşti lovit mai mult ca niciodată de un straniu dor după locuri fabuloase, în care n-ai mai fost. Citind proza lui Pierre Loti, vei fi transpus imediat într-o lume cu veri nesfârşite petrecute voluptuos pe străduţe înguste care dilată imaginaţia. Te vei simţi la rândul tău asemenea unui personaj rătăcit pe străzi labirintice ameţitoare, ce te invită să ghiceşti poveştile celor ascunşi în grădina interioară cu umbre înmiresmate din spatele unei uşi masive dintr-un oraş magrebian.

Pierre Loti pare să fi găsit reţeta care trece lejer testul timpului: pasaje ce invită la reverii trândave care te fac să ieşi din spaţiul şi din timpul tău, descrieri sinestezice de atmosferă, poveşti ce hrănesc o nostalgie lăsată în urmă de iubiri trăite pe alte continente şi acel echilibru între pitoresc şi realitatea deposedată de himere. De fapt, citind aceste două povestiri, vei descoperi un pitoresc înşelător. Pitorescul nu este decât un pretext pentru a te ademeni să descoperi partea nevăzută din spatele exotismului torid ce a reuşit să convingă mulţi călători să se aventureze în Africa de Nord.

Acţiunea celor două povestiri se petrece în Algeria colonizată. O Algerie irezistibilă, uneori şireată, alteori generoasă cu aventurierii, nemiloasă cu visătorii, pe care îi lasă mai întâi să uite de raţiune, consumându-i lacom deliciile, mai mult sau mai puţin interzise. Pierre Loti este la rândul său îndrăgostit până la obsesie de această Algerie. Vede o Algerie a splendorii şi a viciului putred, a dorinţei şi a marasmului şi, mai presus de toate, a femeilor…zeificate, decăzute, stăpâne, stăpânite, venerate, cumpărate, neînţelese, care îşi deschid porţile ignorând pudoarea străveche, pentru a elibera deopotrivă plăceri şi pedepse carnale nebănuite de aventurierii europeni mult prea siguri pe ei.

După cum intuieşti şi din titlu, acest volum (care prezintă două dintre cele patru proze scurte publicate de Pierre Loti în volumul Fleurs d’ennui) este un omagiu adus femeii şi feminităţii din depărtări. Este vorba despre o feminitate pe care memoria o leagă de nostalgia trezită de Algeria, un paradis al contrastelor, greu de scos din minte. Pentru a te ademeni şi pe tine în acest ţinut, Pierre Loti foloseşte un amestec de mister, voluptate şi porniri sumbre.

Cele două povestiri sunt precum nişte siluete ce stârnesc atât curiozitatea irezistibilă, cât şi teama atunci când se preling precum nişte umbre pe străzile inundate de noaptea magrebiană. Prin stilul său, Pierre Loti întăreşte opinia celor pentru care poveştile din ţinuturile îndepărtate sunt precum acele parfumuri opulente, care dau dependenţă printr-o întâlnire curajoasă dintre ingredientele aparent imposibil de armonizat.

Primele pagini ar putea fi acuzate de promovarea unui exotism ireal, artificial precum cel din tablourile secolului XIX. Scrierile despre Orient ale lui Pierre Loti au apărut în perioada în care atelierele pictorilor europeni deveneau spaţiul unde erau improvizate scene de harem ori fantasme pline de personaje feminine ce trăgeau languros din câte o narghilea precum un şarpe al păcatului. Într-adevăr, multe pagini trimit spre tablourile ce invită la un voyeurism al cărui obiect sunt personajele feminine adăpostite într-o curte interioară cu plante luxuriante şi faianţă pictată. Tot într-o curte interioară stau adăpostite şi cele trei personaje din povestirea ce dă titlul volumului – o mamă şi cele două fiice ale sale. În fiecare zi, ele se împodobesc, îşi pun cele mai scumpe veşminte şi bijuterii, apoi se machiază provocator, de parcă ar primi oaspeţi privilegiaţi. După ritualul zilnic al împodobirii seducătoare, acestea lenevesc pe terasa casei grandioase de parcă ar fi într-o expectativă nesfârşită precum amiaza unei zile cotropite de arşiţă.

Asemenea un povestitor imprevizibil, Pierre Loti face o trecere bruscă de la scenele desprinse parcă dintr-un tablou al lui Delacroix sau al lui Ingres pentru a introduce personajele masculine ce ajung în curtea aparent inaccesibilă a celor trei personaje feminine. Apariţia marinarilor europeni devine pretextul pentru o trecere de la imaginea atemporală a oraşului arab la prezentul unde graniţa dintre cosmopolit, pervertirea colonialismului şi pestriţ este volatilă precum esenţele răspândite în casele orientale.

Alături de personajele masculine te plimbi năuc pe străzile întortocheate, acolo unde oraşul-furnicar şi deşertul nemărginit, simbol al necunoscutului, se întâlnesc, şi acolo unde noaptea se vinde picant însă rămâne inaccesibilă. Descrierea oraşului prin ochii marinarilor are un efect cinematografic imersiv. O vor aprecia mai ales cei dornici de a se pierde într-un oraş vechi dar care le promite un nou început sau măcar iluzia unei regenerări sufleteşti, prin descoperirea unui loc asociat misterului şi freneziei vecine cu transa.

Când vei ajunge la cea de-a doua povestire, vei admira talentul lui Pierre Loti de a face trecerea de la spaţiul urban exotic, deopotrivă modern-cosmopolit şi blocat în propriul trecut, la peisajele sălbatice ale Africii de Nord, ce mai invită încă la meditaţia neîntinată de gândurile contaminate de lăcomia simţurilor. Povestea obsesiei unui european pentru o adolescentă ce ajunge să îşi vândă farmecele este o pendulare între Algeria colonizată şi Algeria neîmblânzită. Spre deosebire de cealaltă povestire, în care anumite scene amintesc de misterul năpădit de senzualitate dintr-o nuvelă de Mircea Eliade, cu prezentul prelins în atemporalul plin de ambiguitate, în Suleїma realitatea socială îşi cere drepturile.

În ciuda exotismului accesibil, cele două povestiri se ramifică în multiple interpretări sofisticate. Le poţi citi în cheia nevoii de a evada într-un spaţiu asociat fantasticului, unde timpul este cameleonic. Le poţi considera o reflecţie asupra importanţei pe care îl are scrisul pentru conservarea amintirilor. Le poţi considera o meditaţie răvăşitoare asupra efemerului şi al rolului salvator pe care îl are senzualitatea în revigorarea dorinţei de a străbate lumea şi nu în ultimul rând o încercare de a înţelege nesfârşita pendulare a fiinţei umane între confortul statorniciei şi nevoia de a călători, anulând până la urmă tocmai ceritudinea găsirii acelui ceva de la care a pornit dorinţa de a cutreiera lumea.

Citeşte şi Căsătorie de plăcere – Un Maroc al poveştilor greu de uitat

Ocolul Africii în 10 filme

Casatorie de placere – Un Maroc al povestilor greu de uitat

Ocolul Africii în 10 filme

20 de carti pentru august (2019)

Adriana Gionea
-
0
20 de carti pentru august (2019)

Înainte de a-şi face bagajele pentru vacanţa la care au tot visat, cititorii intră în librăria preferată pentru a-şi alege cel mai bun însoţitor: cartea. Unii preferă lecturile uşoare, care să îi relaxeze prin întâmplări fericite şi personaje luminoase. Alţii, în schimb, vor să recupereze timpul pierdut şi aleg nişte cărţi despre care au tot auzit păreri ispititoare, chiar dacă lectura bună include şi o dramă pe măsură, ce la va transforma vacanţa într-o solicitantă meditaţie asupra naturii umane. Sperăm să te inspire lista noastră.

 

Acolo unde cântă racii

 

Acolo unde cântă racii a devenit noua revelaţie la nivel mondial. Vei descoperi o poveste în care misterul, realismul magic şi pledoaria pentru empatie se întâlnesc răvăşitor. Delia Owens creează o eroină poreclită Fata Mlaştinii. Numele ei adevărat – Kya Clark – va fi descoperit abia când va fi bănuită de moartea unui tânăr chipeş din comunitatea de care aceasta s-a izolat.

 

Vorbea cu patrupedele, cu păsările şi cu peştii

 

Dacă te fascinează lumea necuvântătoarelor, poţi alege o carte prin care li se dă glas. Un vizionar în studiul animalelor, Konrad Lorenz a vurt să le dea o replică autorilor de basme şi de poveşti care îşi imaginau cum ar vorbi şi ar gândi animalele. În cartea Vorbea cu patrupedele, cu păsările şi cu peştii vei întâlni personaje adorabile precum gâsca Martina, guraliva cioară Hansl ori stăncuţa Tşoc.

 

Povestea unei familii perfecte

 

Oraşul meridional situat între pitoresc şi brutalitate devine fundalul unei prietenii care se va transforma într-o iubire intensă. Protagoniştii acestei iubiri sunt o rebelă având un aer oriental, care locuia în cartierul vechi al oraşului Bari din Italia, şi băiatul unei familii peste care pluteau legende întunecate şi de care fata nu avea voie să se apropie. Despre Povestea unei familii perfecte s-a spus că aminteşte de filmele neorealiştilor.

 

Dragostea târzie a doamnei Ali

Tot despre o prietenie care se transformă într-o iubire este vorba şi în romanul Dragostea târzie a doamnei Ali. Protagoniştii sunt un maior dintr-un cochet orăşel britanic şi o văduvă pakistaneză, proprietara unui magazin local. Deşi este o poveste firească pentru Europa devenită un mozaic de culturi, vecinii conservatori ai maiorului nu văd cu ochi buni această relaţie.

 

Ceea ce nu poate fi ascuns

 

În cazul în care vrei să citeşti o poveste despre dragoste şi regăsire, ai putea încerca romanul intitulat Ceea ce nu poate fi ascuns. Autoarea unui alt roman de succes – Oamenii fericiţi citesc şi beau cafea – prezintă încercarea unei femei de a relua o veche legătură amoroasă încheiată în urmă cu mulţi ani. Numele ei este Reine, are o firmă de comunicare şi un băiat adolescent. Prin intermediul unui bărbat de care se simte atrasă, Reine ajunge să îl reîntâlnească pe cel ce a părăsit-o cândva pentru o altă femeie.

 

Arhitectura fericirii

Alain de Botton li se adresează de această dată celor dornici de a trasa o legătură între psihologie, arhitectură şi design interior. Plecând iniţial de la afirmaţia Fumuseţea este promisiunea fericirii, a lui Stendhal, Alain de Botton doreşte să ne invite la explorarea modului în care spaţiul locuit ne influenţează starea de spirit. Arhitectura fericirii caută răspunsul la una dintre întrebările omului urban: Cum poate contribui o clădire sau o casă la starea noastră de bine?

 

Einstein – Viata si universul sau

 

Cum a funcţionat mintea lui Einstein? Ce l-a transformat într-un geniu? Vei afla citind una dintre cele mai bune biografii dedicate acestuia, bazată pe documente recent descoperite.

 

Bărbatul care se credea Riemann

 

Bărbatul care se credea Riemann este unul dintre cele mai lăudate debuturi din literatura italiană. Stefania Piazzino îmbină romanul psihologic şi pasiunea pentru ştiinţă în povestea unui bărbat care pretinde că este de fapt un celebru matematician pe nume Riemann.

 

Homeric

 

Prin romanele Manuscrisul fanariot şi Mâţa Vinerii, scriitoarea Doina Ruşti ne-a astâmpărat foamea de poveşti inspirate din alte secole. Homeric, noul volum al acesteia, promite încă un tribut adus cititorului dependent de poveştile abundente.

 

Noi contra voastră

Autorul celebrului roman Un bărbat pe nume Ove şi-a consolidat popularitatea datorită unor poveşti ce au în prim-plan şi nişte personaje ajunse la vârsta adolescenţei. Noul său roman tradus în limba română, intitulat Noi contra voastră, abordează subiecte precum loialitatea, prietenia şi acceptarea în contextul salvării unei echipe de hochei locale. Fanii echipei îi vor ţine piept unui politician care doreşte să îşi salveze reputaţia folosindu-se de jucători, în timp ce adulţii dezbinaţi vor învăţa lecţia toleranţei după ce se va descoperi că antrenoarea echipei şi căpitanul sunt gay.

 

Mesagerii ploii

 

Mesagerii ploii nu este doar unul dintre cele mai bune romane scrise de Ismail Kadare. Este un roman esenţial pentru înţelegerea Balcanilor. Acţiunea se petrece în secolul al XV-lea, când albanezii refuză să îşi predea cetatea otomanilor pentru a le fi cruţate vieţile. Evenimentul istoric de referinţă pentru identitatea Albaniei este descris prin imagini cinematografice.

 

Proiectul Lazarus

 

O altă invitaţie la explorarea istoriei din Balcani este şi romanul Proiectul Lazarus. Autorul Aleksandar Hemon, descoperit de mulţi prin volumul de proză scurtă Iubire şi obstacole, leagă destinul unui evreu refugiat în Chicago de al unui scriitor bosniac. Scriitorul bosniac va începe o investigaţie pentru a desluşi misterul legat de tânărul evreu pe nume Lazarus, acuzat (pe nedrept, se pare) de intenţii anarhiste chiar de şeful poliţiei din Chicago. Proiectul Lazarus promite o lectură captivantă pentru cei dornici de a înţelege o istorie întortocheată.   

 

Îngropăm ce nu putem lua

              

În China lui Mao, copiii erau încurajaţi să-şi denunţe persoanele dragi, deoarece loialitatea faţă de Partid era mai importantă decât iubirea. Îngropăm ce nu putem lua explorează drama unei familii chineze după unul dintre copii îşi denunţă bunica furioasă pe Mao, când aceasta distruge portretul dictatorului folosind un ciocan.

 

Povestiri

 

Fanii lui Nabokov pot alege un volum care include povestirile acestuia. În cele 22 de proze scurte, ei vor descoperi un Nabokov legat de ţara pe care a lăsat-o în urmă – Rusia, dar şi plin de curiozitate faţă de alte spaţii culturale.

 

Furtul. O poveste de iubire

 

Pictura, impostura şi obsesia a doi fraţi pentru o femeie fatală ce se prezintă drept un expert în domeniul artei se îmbină în Furtul. O poveste de iubire. Romanul te va purta din Australia până în Tokio şi New York. În centrul romanului se află Michael, un pictor căzut în dizgraţie, a cărui viaţă este dată peste cap de şarmanta Marlene, care ascunde şi alte calităţi în afara celor folosite în analiza tablourilor.

 

In the Mood for Love

In the Mood for Love este o antologie dedicată prozei erotice româneşti actuale scrise de femei. Selecţia leagă erotismul de teme precum identitatea feminină, libertatea de exprimare, stereotipuri, teama de abandon şi presiunea exercitată de mecanismele sociale.

 

Foame. Memoriile corpului (meu)

 

Relaţia dintre feminitate şi corp este explorată într-una dintre cele mai apreciate cărţi recente, care abordează acest subiect. Având note autobiografice puternice, volumul Foame. Memoriile corpului (meu) este plin de pasaje dedicate încercării de a găsi un echilibru între aspiraţiile personale şi realitate. Vei mai descoperi şi o călătorie psihologică din copilărie, adolescenţă şi maturitate, făcută de Roxane Gay pentru a se înţelege mai bine şi pentru a le pune întrebări incomode, însă necesare, cititorilor săi.

 

Domnişoara Else. Între vise

 

Arthur Schnitzler este unul dintre cei mai buni autori de proză psihologică, devenind celebru în Viena lui Freud. Cele două nuvele având intensitatea unor microromane, incluse în volumul Domnişoara Else. Între vise, reflectă îmbinarea dintre fanteziile sumbre şi erotismul intens. Nuvela Între vise a stat la baza filmului Eyes Wide Shut, cu Nicole Kidman şi Tom Cruise în rolurile principale. În Domnişoara Else o propunere sexuală bizară duce la o decizie fatală, iar în proza Între vise ajungi să plonjezi în ispitele nocturne ale Vienei mai puţin cunoscute.

 

Cartea neisprăvirii

 

Cei interesati de literatura română contemporană pot alege şi Cartea neisprăvirii. S-ar putea să fie atraşi mai ales de prezentarea oferită chiar de autorul T.O.Bobe: O carte nu-i altceva decât o înşiruire de cuvinte, de paragrafe, de întâmplări din vieţile altora, fie ei adevăraţi, în carne şi oase, fie închipuiţi, iar cuvintele şi paragrafele şi oamenii ăştia sau zebrele sau pinguinii nu fac altceva decât să pozeze, să înregistreze ceva ce există undeva în stimatul cititor şi depinde de el dacă e acasă sau nu pentru o carte sau alta, depinde de el dacă-i deschide uşa şi o lasă să-i înregistreze sau nu consumul de energie electrică, depinde de el dacă în timp ce citeşte i se zbârleşte părul pe mâini dintr-o cauză sau din alta ori dacă îşi zice ia mai lasă-mă, frate, cu prostiile astea ori dacă îşi aduce aminte de mirosul pielii bunicii atunci când se apleca pe deasupra lui să mai îndese bucăţica de caşcaval în marginea mămăligii ori dacă citind îşi proiectează un viitor fericit cu femeia sau cu bărbatul cu care în urmă cu trei zile a împărţit o conservă de ton în ulei şi o bere.

 

Uau

 

Dan Sociu a devenit unul dintre cei mai citiţi şi apreciaţi autori români contemporani. În Uau, admiratorii acestuia şi cei dornici de a-l cunoaşte vor descoperi un amestec seducător de proză şi poezie. Volumul te îmbie şi prin ilustraţiile realizate de Ioana Drogeanu.

Le sumo qui ne pouvait pas grossir – Intalnirea salvatoare

Adriana Gionea
-
0
Le sumo qui ne pouvait pas grossir – Intalnirea salvatoare

Japonia şi cultura ei devin sursele de inspiraţie pentru genul de roman prin care Eric-Emmanuel Schmitt şi-a câştigat atâţia fani în lumea întreagă. În micul roman Le sumo qui ne pouvait pas grossir autorul păstrează aceleaşi elemente care îi transformă poveştile dramatice într-mesaj reconfortant. Aceste elemente sunt: promisiunea de a-şi salva personajul central dintr-un blocaj existenţial, care îi sabotează potenţialul şi capacitatea de a deveni conştient de propria frumuseţe interioară precum şi dorinţa firească de a se deschide spre ceilalţi, şi talentul de a valida nevoia cititorului fidel de a-şi păstra încrederea în bunătatea umană.

Personajul central din acest roman este opusul unui sumo. Este slab, incredibil de slab, şi mai ales indisciplinat. De fapt, adolescentul Jun este opusul idealului japonez. Trăieşte în locurile murdare din Tokio, nu are o viaţă stabilă, nu se conformează regulilor sociale şi nu este nici pe departe manierat, nici măcar cu persoane de vârsta bunicilor (o adevărată impietate în Extremul Orient). Tocmai un bărbat ce i-ar fi putut fi bunic va fi cel ce îl va salva şi îl va readuce pe calea cea bună, spunându-i insistent că de fapt vede un om corpolent în el, chiar dacă Jun este doar piele şi os.

Cum ajunsese Jun pe calea greşită? Vei afla pe măsură ce te vei apropia de finalul romanului, dintr-un dialog tensionat între el şi bărbatul salvator. La început nu vei afla decât amănunte vagi despre Jun. El este un adolescent fugit de acasă, ce alege viaţa unui homeless. Hălăduieşte prin Tokio, supravieţuind cum poate. Refuză încercările mamei sale de a se apropia de el şi tot repetă că are alergie…la oameni, la tot ce îl înconjoară, izolându-se în locurile insalubre, frecventate de obicei de marginalii eşuaţi în marile oraşe, care dorm pe unde apucă.

Salvatorul lui Jun îi ghiceşte potenţialul ascuns. Dar cine este de fapt acest salvator? Nimeni altul decât bărbatul ce deţine una dintre şcolile ce a dat campioni la sumo. El îi oferă lui Jun un bilet la o competiţie de lupte.

La început, Jun este ostil în relaţia cu antrenorul ce deţine şcoala de sumo. El joacă perfect rolul adolescentului obraznic şi nesuferit, care sfidează, jigneşte şi respinge într-un mod teribilist, pentru a-şi masca fragilitatea. Însă antrenorul nu se dă bătut în meciul cu ostilitatea lui Jun, propunându-i adolescentului să devină un luptător de sumo.

Vei descoperi, prin ochii personajului central, o parte din lumea unui luptător de sumo. Vei simţi repulsia celui neiniţiat, privind trupurile considerate dezgustătoare, care se luptă într-un mod ce nu poate fi asociat cu preocuparea japonezului pentru graţie, subtilitate şi echilibru. Şi tot la fel ca Jun vei fi surprins de concluziile menite să cam spulbere nişte mituri despre sumo.

Prin alegerea unui personaj ce descoperă lumea arhaică a luptătorilor de sumo, Eric-Emmanuel Schmitt reia tema invitaţiei la descoperirea celuilalt, la acceptarea diferenţelor. Jun renunţă la prejudecăţile faţă de luptătorii de sumo, încercând să le descopere valorile şi lumea emoţională. Asemenea tuturor personajelor alese de Schmitt în romanele cu mesaj luminios, Jun ajunge să transforme ceea ce descoperă într-o metaforă devenită apoi o veritabilă filosofie de viaţă. Nu vor lipsi nici trimiterile spre Shintoism ori spre Budismul Zen.

Citeşte şi 10 cărţi interesante găsite în librăria franceză Kyralina

10 carti interesante gasite in libraria franceza Kyralina

Un lup atarna in cais, cu capul in jos – China dintre timpuri

Adriana Gionea
-
0
Un lup atarna in cais, cu capul in jos – China dintre timpuri

Mo Yan este considerat un ambasador al realismului magic în China. Povestirile traduse până acum în limba română întâresc această impresie a criticilor. Realitatea se prelungeşte în mitul dublat de superstiţiile atemporale, iar mitul este o parte firească din vieţile personajelor întâlnite în cele şaptesprezece povestiri din volumul Un lup atârna în cais, cu capul în jos.

În universul lui Mo Yan, o partidă de pescuit se termină cu apariţia unei femei de o frumuseţe nepământeană, evenimentele cotidiene se transformă în varianta exotică a poveştilor cu fantome din literatura occidentală, dramele pot avea un final plin de umor, fie el şi unul amar sau necruţător (o ultimă armă a celui căruia i se ia totul), realitatea ia forma unei satire continue, având accente absurde, şi nedreptatea este contracarată de revanşa cu accente halucinante. Multe dintre întâmplări sunt relatate într-o notă năstruşnică (până şi cele apăsătoare) şi prin lentila unei imense compasiuni pentru oamenii apăsaţi de istoria prezentului devenit de nerecunoscut.

Personajele alese de Mo Yan fac parte din lumea unei Chine rurale obligate să respecte noile reguli impuse de revoluţionarii lui Mao. Totuşi, în locul unui realism apăsător, Mo Yan preferă sincronizarea captivantă dintre umorul satiric, absurdul cu prelungiri alegorice şi legendele străbunilor. Autorul distins cu Premiul Nobel surprinde astfel contextul social şi istoric, precum şi resursele emoţionale (uneori) suprarealiste ale personajelor sale, care se încăpăţânează să reziste în faţa alienrii socialiste propuse de apostolii zeloşi ai lui Mao. Datorită acestui amestec dintre umor şi realismul magic, povestirile sale devin suportabile şi îşi eliberează tâlcurile mult mai pătrunzător în conştiinţa unui cititor dornic de a explora şi alte culturi.

Asemenea oricărui povestitor priceput în a-şi prinde cititorul în mreje, Mo Yan alege un personaj simpatic şi pişicher, prin ai cărui ochi să îţi arate o întreagă lume, una pestriţă, plină de contraste şi de personaje ce fac din propria fragilitate un bizar joc al supravieţuirii cu accente hilare. Pentru Mo Yan, centrul lumii este ţinutul natal. De aici îşi ia sevele pentru istorii de viaţă uimitoare inspirate din legende şi mai ales portretele de care te ataşezi sau care te revoltă asemenea unei caricaturi în care se răsfrânge tot răul unei epoci.

În toate cele 17 povestiri triumfă până la urmă pofta de viaţă a chinezului simplu, dar având un imaginar întortocheat. Sunt foarte multe pasaje care te invită la râs, deşi mai toate situaţiile prezentate sunt abia ieşite dintr-un hău al disperării date de neputinţă şi de abrutizare. Râsul este mai tot timpul stârnit de stilul în care Mo Yan prezintă faptele, însă fără a face haz de necaz precum un observator superficial. Comicul său este în spiritul autorilor chinezi actuali capabili de a folosi umorul pe post de bisturiu, precum Yu Hua. Comicul nu acoperă efectele devastatoare ale schimbărilor politice gata să ia cu asalt lumea personajelor sale, ci îi dă nuanţe mai sofisticate, mai pline de sensuri ce trimit la China atemporală.

Citeşte şi Femeia cu buchetul de flori şi alte povestiri – China mai crede în satiră

Cei trei regi – O carte esenţială pentru înţelegerea Chinei

Femeia cu buchetul de flori si alte povestiri– China mai crede in satira obtinuta din realismul irealului

Cei trei regi – O carte esentiala pentru intelegerea Chinei

 

Mila 23 – Umanitatea din Delta

Adriana Gionea
-
0
Mila 23 – Umanitatea din Delta

Vei iubi şi mai mult Delta Dunării după ce vei citi Mila 23. Nu datorită imaginilor ce o transformă într-un paradis la care visează cei prinşi între betoanele marilor oraşe (deşi nu lipsesc mirificele imagini poetice amintind de cadrele unui film de artă), ci mai mult datorită oamenilor, care nu sunt perfecţi, însă dau dovadă, ori de câte ori pot, de umor, de anduranţa nemaîntâlnită şi de acea ospitalitate dumnezeiască a fiinţei copleşite de viaţă, care nu are aproape nimic, dar care îţi oferă necondiţionat ajutorul salvator la capătul unei lungi călătorii epuizante.

De călătorii epuizante avusese parte şi naratorul din cartea lui Dan Ivan în perioada în care a fost medic în legendarul sat Mila 23. El străbătea Dunărea îngheţată pentru alinarea sufletelor din satele izolate sau când trebuia să ducă o luptă supraomenească nedreaptă cu lipsurile din perioada comunistă, făcându-şi meseria izbăvitoare pentru oamenii abandonaţi de autorităţi. Cartea nu emană însă apatia şi tristeţea de un cenuşiu angoasant, ci o poftă exuberantă de a spune poveşti pline de culoare, de a schiţa portrete expresive şi de a rememora episoade savuroase, în care umorul şi drama sunt amestecate precum în filosofia de viaţă a lipoveanului de lângă apă. Tocmai datorită acestor poveşti inspirate de umanitatea dintre ape te vei înfrupta din paginile acestei cărţi de parcă ai fi un gurmand experimentat ce anticipează ospăţul oferit de o captură pescarească de proporţii suprarealiste.

Vei fi atras de această carte mai ales datorită abilităţii autorului de a stăpâni un ritm vital pentru o povestire, necesar prinderii cititorului în plasa lui, şi de a crea scene fremătătoare. Adesea, ai impresia că vezi scenele unui film în care mişcările eficiente ale camerei şi intenţiile regizorului pendulează între candoare şi duritatea realismului necruţător, între speranţa reprezentată de existenţa celuilalt şi disperarea neputinţei de a-l ajuta, între compasiune şi concluzia muşcătoare.

Multe dintre scene au calităţile unor cadre fotografice a căror frumuseţe se bazează pe contrastul dintre perfecţiunea ireală a peisajelor sălbatice şi chipul brăzdat de urmele vieţii grele duse de oamenii care se luptă aprig tocmai cu această natură devenită un paradis, unul întrerupt pentru cei ce se încumetă să trăiască o viaţă înconjuraţi de ea. La fel de mult vei aprecia şi modul în care Dan Ivan îmbină reuşit dinamismul unor povestiri peste care pluteşte şi un aer mitic asemenea pâclei din zorii unei zile de sfârşit de toamnă în Delta, realismul unui documentar ce leagă dramele unei comunităţi de contextul social-politic, denunţul precum un semnal de alarmă în care se transformă diagnosticul unui medic, împins de vocaţie să lupte alături de oamenii locului, şi picturalitatea obtinuţă fără ispita calofiliei şi a pitorescului de tip butaforie.

Demitizarea vieţii idilice din Deltă nu este urmată de revărsarea sufocantă a unor imagini apăsătoare despre agonia oamenilor învinşi de viaţă. Stilul autorului împrumută ceva din spiritul unui lipovean ce nu capitulează în faţa izolării şi a naturii ostile din timpul iernii vitrege. Este un stil ce reflectă vigilenţa aceluia ce nu se mulţumeşte cu hrănirea unor iluzii despre un paradis în care doar vieţuitoarele se mai simt împăcate cu propria existenţă, dar care nu ezită să cheme în paginile sale frumuseţea capricioasă a Deltei. Respiră în paginile acestui roman acel tip de frumuseţe care se tot strecoară încăpăţânată printre lipsuri precum o ambarcaţiune care îşi face loc spărgând bucăţile de gheaţă ce transformau canalele Dunării în peisaje nelumeşti.

Mila 23 le va plăcea mai ales celor dornici de a citi un roman cu scene vii, în care alternează ritmul alert cu descrieri trândave ce invită la mirarea în faţa diversităţii umane şi a pasajelor. Dan Ivan revarsă abundent acele detalii pline de revelaţii despre un loc asociat paradisului populat de oameni din alte culturi, adesea înconjuraţi de un nimb cvasi-mitic, aşa cum sunt lipovenii. Nu vor fi dezamăgiţi nici amatorii de proză scurtă, deoarece romanul ar putea fi considerat un mozaic de povestiri acaparante. Dan Ivan deţine toate ingredientele pe care le cunoaşte orice autor de miniaturi priceput: portrete pline de contradicţii, poveşti de viaţă memorabile şi tipologii consistente, reprezentative pentru întreaga umanitate a unui loc, atent drămuite în câteva rânduri, şi acea răsturnare finală din fraza care schimbă aşteptările de la începutul povestirii. De fapt, citind această carte vei ajunge să te întrebi dacă nu cumva următoarea carte a lui Dan Ivan va fi o colecţie de proze scurte.

Citeşte şi Amintiri despre apă – Dunărea şi magicul ei realism

Amintiri despre apa – Dunarea si magicul ei realism

 

Vezi mai multe

Ultimele articole

© Copyright Postmodern 2026