Facebook
Acasă Timp liber Recenzii carti bune Pagină 31

Recenzii carti bune

Ultimele

Favorita – China unei concubine legendare

Adriana Gionea
-
0
Favorita – China unei concubine legendare

Mitul femeii seducătoare, care a dominat viaţa unui conducător influent, şi fastul de la curtea imperială chineză se întâlnesc într-un roman istoric scris de unul dintre cei mai buni autori japonezi.

Favorita demonstrează de ce Yasushi Inoue a dat cele mai multe romane ecranizate din istoria literaturii japoneze. Informaţiile bazate pe o documentare consistentă se transformă într-un spectacol vizual abundent, prin care viaţa de la curtea imperială este prezentată într-un mod captivant pentru cititor. Vei asista la banchete cu dansuri pline de culoare, transformate în reprezentaţii grandinoase cu sute de artişti. Vor defila prin faţa ta siluete şi portrete feminine devenite picturi vii datorită ţinutelor şi accesoriilor preţioase. Dar adevăratul spectacol este oferit de toată acea ţesătură complicată de intrigi şi rivalităţi pentru acapararea puterii şi de ceremonialul sofisticat datorită căruia fiecare gest se transformă într-un ritual alambicat.

Din fericire, Yasuhi Inoue şi-a păstrat interesul pentru cultură şi pentru autenicitatea căptuşită de rafinament. Acest interes l-a împiedicat să transforme povestea adulatei concubine Yang Guifei într-un roman cu detalii demne de filmele hollywoodiene ce transformă istoria unei ţări orientale într-un kitsch exotic. Scenele din Favorita seamănă mai debrabă cu acele picturi chineze la care visează orice pasionat de Orient. Aşa cum a reuşit şi în romanul despre una dintre cele mai influente femei din istoria Japoniei – Nobila doamnă din Yodo – scriitorul Yasushi Inoue a făcut din ascensiunea şi decăderea unei concubine influente o cronică pictată în culori vii. Romanul său aminteşte de faimoasele paravane orientale de mari dimensiuni, în care se întâlnesc scenele de intimitate cu forfota din jurul unui palat oriental.

Yasushi Inoue este conştient de atracţia cititorilor faţă de palatele Chinei medievale şi de faima concubinelor în a căror legendă se împletesc inteligenţa, arsenalul de seducţie inventiv şi cruzimea fără margini. De aceea este generos în detaliile despre arhitectura palatelor impresionante şi despre trucurile de manipulare folosite de controversatele concubine ale Chinei. Vei afla mai multe despre faimoasele concubine abile ce au transformat slăbiciunea erotică a suveranului încorsetat de povara ceremonialurilor într-o poveste de dragoste emblematică pentru o anumită perioadă. Citind Favorita vei descoperi o astfel de iubire legendară, înfiripată între o concubină şi temutul împărat chinez, pe fundalul uneia dintre cele mai înfloritoare epoci – dinastia Tang.

Acţiunea romanului se petrece în secolul al VIII-lea, într-o perioadă considerată a prosperităţii, armoniei şi înfloririi artelor. Totuşi, curtea imperială din timpul dinastiei Tang fusese zguduită de actele pline de cruzime ale unor concubine intrigante, ce au vrut să acapareze puterea, şi ale curtenilor sau eunucilor parveniţi, deveniţi aliaţii acestora. În această lume a splendorii exorbitante, în care băile împărăteşti erau din jad, iar încăperile dădeau pe afară de atâtea pietre scumpe, nimereşte Yang Guifei, transformată într-un ideal de frumuseţe pentru chinezii din generaţiile următoare.

Înainte de a fi concubina preferată a împăratului Xuanzong, Yang Guifei fusese consoarta unuia dintre prinţi. Frumuseţea ei l-a ademenit pe atotputernicul Xuanzong, încât a dat ordin să fie adusă în gineceul său. Deşi avea mii de rivale, ea a reuşit să devină indispensabilă, împiedicându-l pe împărat să-şi manifeste interesul şi pentru alte frumuseţi.

Yasushi Inoue acordă o mare importanţă modului în care Yang Guifei a devenit favorita împăratului, însă dă peste cap aşteptările cititorilor. Nu vei găsi descrieri erotice picante şi extravagante, care să întărească miturile despre senzualitatea ieşită din comun a femeii cu ochi migdalaţi. Yang Guifei a descoperit o altă cale de a se apropia de împărat: aceea de a-i afla temerile ascunse, angoasele şi vulnerabilităţile. Astfel, a transformat clipele petrecute alături de el într-un pansament sufletesc.

Yang Guifei a devenit influentă deoarece a descoperit rapid o contradicţie legată de viaţa la Curte. Deşi împăratul era venerat asemenea unui zeu, având supuşi ce se temeau de el deoarece avea drept de viaţă şi de moarte asupra lor, acest om  atotputernic era la rândul său prizonierul unor cutume ce îi limitau libertatea şi deciziile. Îşi putea îndeplini orice dorinţă, inclusiv de a o avea pe consoarta fiului său, însă era închis într-o colivie de aur. Viaţa în palatul imperial se desfăşura după un ceremonial rigid, stabilit cu mult înainte de naşterea lui. Teama de uzurpatori, de coaliţii fatale şi de comploturile puse la cale de rivalii şi de comandanţii de oşti deveniţi trădători peste noapte îi dădeau coşmaruri noapte de noapte. În prima ei noapte petrecută alături de împărat, Yang Guifei a descoperit coşmarurile acestuia, dar şi influenţa avută de marele eunuc, la rândul său un maestru al manipulării.

Vei aprecia acest roman nu numai datorită scenelor ce abundă în detalii estetice legate de cultura şi de viaţa cotidiană din China dinastiei Tang, ci şi datorită observaţiilor psihologice legate de consolidarea statutului de concubină preferată. Yasushi Inoue ştie cum să intre în psihicul ambelor personaje pentru a te face să înţelegi modul în care simţeau şi gândeau oamenii din altă epocă şi din altă cultură. Îţi vor da de gândit numeroasele pasaje în care scriitorul japonez îndrăgostit de China descrie modul în care o femeie cu simţul observaţiei se poate infiltra în cercurile puterii. Descrie cu multă atenţie talentul lui Yang Guifei de a se folosi de breşa creată între puterea absolută afişată ostentativ de împărat în relaţie cu subordonaţii şi temerile dezvăluite doar în momentele de intimitate, alături de concubina preferată şi de cel devenit eunucul sau de încredere. Această breşă între virilitatea despotică şi temerile ce scot la suprafaţă copilul speriat din adultul dominator devine poarta de intrare a lui Yang Guifei în galeria concubinelor ce aveau să eclipseze peste ani până şi faima de care se bucură  de obicei marii împăraţi.

Deşi femeie fiind era considerată inferioară, ignorantă şi vulnerabilă, nimic altceva decât un obiect al plăcerii, dispensabil odată cu apariţia altei tinere atrăgătoare, Yang Guifei a depăşit, datorită legendelor, notorietatea împăratului pe care trupul ei trebuia să-l deservească. Nimbul creat de operele marilor poeţi şi de legendele puse pe seama unei femei influente a devenit din ce în ce mai strălucitor de-a lungul secolelor. Asemenea marilor concubine, Yang Guifei atrage şi respinge. Este admirată datorită capacităţii de a supravieţui într-un cuib de intrigi şi crime înfiorătoare, dar şi detestată, fiind acuzată de manipulare şi uneltiri.

Yasushi Inoue transformă povestea de iubire dintre împărat şi concubina preferată într-un tablou năucitor pentru cititorul occidental. Este un tablou al Chinei de altădată, ce are mai multe centre de interes. Unul dintre ele este dinamica relaţiei dintre cei doi protagonişti. Alt centru de interes este relaţia împăratului cu nobilii şi comandanţii aprigi care luptau împotriva barbarilor de la frontierele îndepartate, ce ameninţau stabilitatea dinastiei prin invazii sau jafuri. Totuşi, pasajele care vor capta atenţia cititorului sunt cele în care descoperi cum îşi consolidează Yang Guifei statutul. Ea se foloseşte de sfaturule eunucului şi de întrevederile măgulitoare cu marii comandanţi pentru a evita capcanele intinse de rivale sau de nobilii clevetitori ce nu văd cu ochi buni infleunţa unei femei asupra împăratului.

Un adept al documentarii minuţioase, autorul japonez descrie mecanismele ascensiunii la curtea imperială şi trucurile politice prin care o femeie ajunsă în dormitorul suveranului îşi poate consolida statutul. Vei fi uimit de contradicţiile, alianţele, tabuurile şi ritualurile ce defineau modul prin care împăratul se raporta la cei ajunşi în funcţii înalte sau la cei acuzaţi de trădare. În acest roman, curtea imperială încetează a mai fi (doar) un loc al desfătării şi al risipei de bogăţii adeuse din toată lumea, devenind scena unui spectacol alcătuit din ritualuri şi întrevederi banale transformate în ceremonialuri elaborate. O scenă a comploturilor şi a nenumăratelor alianţe, pe care se desfăşoară un spectacol al suspiciunii ce atrăgea condamnarea la moarte. Pe aceasta scenă, calităţile feminine erau considerate efemere, dar odată şlefuite, puteau face dintr-o banală concubină un obiect al obsesiei îndelungate.

Dincolo de povestea de iubire legendară, Favorita este o poartă de intrare în China de altădată, dar şi o reflecţie asupra vulnerabilităţii în faţa maleficului trezit în fiecare personaj odată ajuns deţinătorul unei puteri nelimitate. Vei descoperi o lume în care gândurile şi dorinţele pline de cruzime sunt justificate prin conservarea propriei vieţi într-un cuibar plin de intrigi şi de rivali ascunşi.

Citeşte şi Nobila doamnă din Yodo – În spatele oricărui luptător stă o femeie care iese la timp din castel

Femeia cu buchetul de flori şi alte povestiri – Satiră şi realism magic

Nobila doamna din Yodo – In spatele oricarui luptator sta o femeie care iese la timp din castel

Femeia cu buchetul de flori si alte povestiri– China mai crede in satira obtinuta din realismul irealului

 

 

8 carti pe care sa le citesti in noiembrie

Adriana Gionea
-
0
8 carti pe care sa le citesti in noiembrie

Intriga detectivistă construită într-unul dintre cele mai bune romane africane, cărţi premiate, poveşti complicate despre oamenii ce trăiesc în acelaşi bloc, o iubire din Paris, noi dezvăluiri despre Pablo Escobar şi personaje uimitoare se regăsesc în lecturile aduse de noiembrie.

 

Contează pe mine

Editura Polirom

Poveştile de iubire ale Parisului nu încetează să fascineze. Despre o astfel de iubire poţi citi şi în Contează pe mine, considerat unul dintre cele mai bune romane franţuzeşti ale anului 2016. Protagoniştii acestei idile imaginate de Serge Joncour sunt Aurore, o celebră stilistă, şi Ludovic, un fermier ce s-a reconvertit profesional, acceptând să devină recuperator. Deşi trăiesc în acelaşi imobil, cei doi nu ar fi interacţionat dacă nu ar fi intervenit nişte corbi faţă de care Aurore simte o teamă puternică. Ludovic o ajută să treacă peste această frică. Prietenia dintre ei se va transforma într-o legătură mult mai puternică, menită să reflecte ciocnirea dintre lumea personală şi mediul urban, dar şi conflictul dintre mentalitatea orăşeanului şi a francezului venit din mediul rural.

 

 Trei etaje

Editura Humanitas Fiction

Tot despre nişte personaje care locuiesc în acelaşi imobil este vorba şi în romanul unuia dintre cei mai buni autori israelieni contemporani, Eshkol Nevo. De data aceasta, acţiunea se petrece într-un bloc destinat înaltei societăţi din Tel Aviv. Blocul este locuit de trei familii ale căror vieţi se întrepătrund, scoţând la suprafaţă mecanisme psihologice sofisticate. Având studii de psihologie, autorul va folosi romanul Trei etaje pentru a reinterpreta, într-o manieră inedită, o celebra teorie freudiană.

 

Cântec lin

 Editura Pandora M

Considerat unul dintre cele mai şocante romane apărute în ultimii ani, Cântec lin îţi oferă ocazia de a intra în mintea unor personaje a căror întâlnire le schimbă radical existenţele. Este vorba despre Myriam, o mamă preocupată de cariera ei, şi Louise, bona angajată de aceasta. Louise va deveni indispensabilă pentru familie, până în momentul în care Myriam face o descoperire cumplită. Romanul i-a adus autoarei Leila Slimani marele Premiu Goncourt în 2016.

 

Petale de sânge

Editura Polirom

Petale de sânge a devenit un roman emblematic pentru literatura africană contemporană. Autorul kenyan Ngũgĩ wa Thiong’o transformă enigma legată de moartea proprietarului unei fabrici de bere într-o călătorie trepidantă prin ţara natală. Cartea este un portret colectiv al Kenyei din anii de după câştigarea independenţei. Vei descoperi o lume plină de contraste prin ochii celor patru bărbaţi consideraţi suspecţi de crimă. Investigaţia scoate la suprafaţă detalii înşelătoare, adâncind misterul din jurul crimei pe măsură ce imaginea unei ţări în derivă devine din ce în ce mai clară. Acest roman a stârnit furia autorităţilor după impactul avut asupra cititorilor, deoarece a demascat problemele generate de corupţie.

 

Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar

Editura Litera

Există personalităţi malefice despre care se vor scrie multe cărţi. Regele drogurilor, Pablo Escobar, este una dintre ele. În această carte, povestea lui este spusă de fosta iubită, devenită martorul-cheie al unor procese ce au zguduit universul traficantului de temut. O cheamă Virginia Vallejo şi este considerată un ideal de frumuseţe în Columbia, ţara pe care a părăsit-o în secret după ce a început şirul dezvăluirilor ce ameninţau reputaţia unor politicieni şi oameni din justiţie care au fost complicii lui Escobar. De la povestea de dragoste dintre regina frumuseţii şi zeul afacerilor murdare se ajunge la detalii înfricoşătoare despre reţeaua de corupţie şi influenţă creată de Pablo Escobar. Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar este o lectură ce poate concura cu serialele de mare audienţă despre o personalitate controversată. Are intrigi tenebroase, jocuri de putere, trădări şi dezvăluiri explozive despre cercurile în care se iau deciziile ce afectează întreaga lume. Cartea a fost ecranizată anul acesta (Loving Pablo), avându-i pe Javier Bardem şi Penelope Cruz în rolurile principale.

 

Cronica unui negustor de sânge

Editura Humanitas Fiction

Din tulburătoarea Columbie ajungi în China absurdului ce îşi face simţită prezenţa după venirea la putere a lui Mao. Yu Hua, cunoscut de cititori mai ales datorită romanului În viaţă, a creat un personaj capabil de a transforma evenimentele apăsătoare în poveşti captivante. Vei descoperi în Cronica unui negustor de sânge povestea stranie a unui muncitor de la o fabrică de mătase, care va face multe sacrificii pentru a fi alături de una dintre cele mai frumoase femei din oraş. În spatele poveştii se ascunde o satiră nemiloasă la adresa opresiunii. Romanul a fost ecranizat, în 2015, de regizorul sud-coreean Ha Jung-woo.

 

 Povestiri şi miniaturi

Editura Univers

Îţi era dor de literatura din Rusia? Atunci poţi alege volumul Povestiri şi miniaturi, ce reuneşte scrierile lui Alexandr Soljeniţîn din anii ’60. Rusia, cu dramele, tradiţiile, rezistenţa locuitorilor şi poveştile anonimilor devine personajul central din prozele scurte ale unuia dintre cei mai vânaţi scriitori anti-comunişti.

 

Accident la teleportare

Editura Pandora M

Dacă preferi un roman în care să întâlneşti genul acela de personaj ce poate călători dintr-o epocă în alta, îţi recomandăm Accident la teleportare, nominalizat la Man Booker Prize în 2012. Scriitorul Ned Beauman transformă rătăcirile erotice ale personajului său într-un periplu amuzant şi bizar. Eroul romanului, Egon Loeser, se bucură de tot ce are de oferit Interbelicul mai sofisticat în materie de sexualitate. Din teatrele experimentale ale Berlinului anilor ’30 ajunge în barurile pariziene unde absintul este rege, apoi în laboratoarele de fizică din Los Angeles. Când nu este preocupat de latura erotică a existenţei, Egon încearcă să rezolve o enigmă din biografia unei personalităţi pe care o admiră. Această personalitate este Adriano Lavicini, cel mai mare scenograf al secolului al XVII-lea, bănuit că ar fi facut un pact cu Diavolul.

Citeşte şi 13 romane de dragoste apărute în ultimii ani

Cărţi despre Ele, scrise de Ei

13 romane de dragoste aparute in ultimii ani, pe care sa nu le ratezi

Carti despre Ele, scrise de Ei

Muza – Povestile tabloului misterios

Adriana Gionea
-
1
Muza – Povestile tabloului misterios

Muza îţi oferă un film în proză. Este un film pe care să îl povesteşti cu precauţie la o ieşire cu prietenii care încă nu l-au văzut, deoarece n-ai vrea să fii acuzat de spoiler. Răsturnările de situaţie te obligă să păşeşti cu mare grijă pe terenul minat al enigmelor ce se ascund în spatele personajelor, mai ales atunci când nu vrei să risipeşti voluptatea oferită de fiecare indiciu în parte.

Jessie Burton ar fi putut crea un sceanariu menit să te ţină cu sufletul la gură. Poate condimenta abundent relaţia dintre iubirea explozivă şi artă folosind mistere, rivalităţi şi prietenii între personaje feminine captivante, pasiuni devastatoare în vreme de război civil, furturi de identitate şi dispariţii misterioase urmate de reveniri spectaculoase într-o altă epocă. Exista o frază în roman ce descrie perfect acest amestec de mister, emoţii puternice şi pasiunea pentru artă: Tabloul a plantat nişte bombe cu efect întârziat, care-au tot explodat – uneori cu blândeţe, alteori cu o forţă perturbatoare – de-a lungul deceniilor scurse.

Romanul Muza are două mari calităţi apreciate de cei ce adoră poveştile alambicate precum un puzzle ale cărui piese au fost împrăştiate pe unde nici nu ţi-ar fi dat prin cap. Prima reflectă abilitatea scriitoarei de a reda acele tipologii umane care atrag încurcăturile cu desfăşurări ce scapă de sub control, datorită unor existenţe tumultuoase. Însă autoarea evită reţetele facile, obligându-şi cititorul să se debaraseze de prejudecăţile ce se pot naşte din supraexpunerea unor astfel de tipologii umane în romanele considerate adesea comerciale.

A doua calitate rezidă în dozarea misterului. Jessie Burton face în aşa fel încât să îţi dea impresia că te afli într-o casă unde poţi deschide în sfârşit uşa interzisă pentru a găsi de fapt o altă uşă. Unui mister îi răspunde prin alt mister, amplificând plăcerea lecturii. În cazul acestui roman, uşa intrzisă duce spre adevărata paternitate – a unui tablou, considerat o capodoperă a suprarealismului spaniol, şi a băiatului ce a moştenit această pictură. Vei fi impresionat nu doar de legendele şi de poveştile ţesute în spatele picturii, ci şi de pasajele uluitoare ce o descriu. Jessie Burton ştie atât de bine să picteze un tablou avangardist cu ajutorul cuvintelor, încât îi va face pe cei ce iubesc arta suprarealistă să încerce să afle dacă Isaac Robles, presupusul autor al picturii, a existat cu adevărat.

Dar cine este acest Isaac Robles care dă peste cap vieţile personajelor femine? Se poate spune despre el că este un pictor andaluz avangardist, ce le-ar fi putut da clasă unor vizionari precum Dali, Picasso, Miro sau Oscar Domínguez, dar care a sfârşit-o prea devreme, precum Federico Garcia Lorca – adică ucis de adepţii lui Franco. Unul dintre cele mai bune tablouri ale sale este redescoperit de specialiştii unui faimos muzeu londonez. La acest muzeu sunt angajate Odelle, una dintre protagoniste, dar şi protectoarea ei, Marjorie Quick, despre care Odelle bănuieşte că ştie mult mai multe despre acest pictor decât şi-ar dori să afle cei din jur. Tabloul va duce la un schimb de secrete între tânăra debusolată pe nume Odelle şi Marjorie, şefa ei unsă cu toate alifiile şi înzestrată cu şarmul unei emancipate din perioada interbelică.

Sosită din Caraibe pentru a-şi îndeplini visul de a deveni scriitoare, Odelle ajunge să îşi câştige traiul din joburi mărunte, până când Marjorie o ia sub aripa ei protectoare, ajutând-o să înfrunte mai usor rasismul din anii ’60. Dar viaţa se dovedeşte a fi cea mai bună sursă de inspiraţie când în viaţa lui Odelle îşi face loc un tânăr atrăgător. Acesta vrea să vândă un tablou semnat de Isaac Robles, idealistul de stânga ucis în Războiul Civil din Spania anilor ’30. Tabloul este singurul lucru de preţ rămas după moartea mamei lui.

Pe măsură ce angajaţii muzeului pentru care lucrează Odelle şi Marjorie vor să devoaleze simbolurile picturii ce îmbină subiecte renascentiste şi tehnici demne de pictura suprarealistă de cea mai bună calitate, încep să iasă la suprafaţă poveştile oamenilor ce l-au inspirat pe artist. Astfel, din ploioasa Londră te trezeşti sub soarele ce scaldă zilele petrecute la moşia unei ducese andaluze, care şi-a închiriat conacul unui dealer de artă. Acest dealer era însurat cu o femeie bogată şi labilă emoţional şi avea o fată adolescentă ce îşi dorea să devină pictoriţă. Printre miresmele plantaţiilor de portocali şi de măslini din apropierea oraşului Malaga, se înfiripă atât o relaţie de iubire între pictorul Isaac Robles, pe atunci un revoluţionar al claselor oropsite de latifundiari, şi Olive, fiica dealerului de artă ce o cunoştea pe însăşi Peggy Guggenheim, devenită protectoarea noilor artişti nonconformişti din perioada interbelică.

Aflată în umbra unei mame ce acaparează întreaga atenţie a celor din jur pentru a uita de nefericirea ce o copleseşte, şi neînţeleasă de tatăl căruia îi este teamă să îi arate picturile sale, Olive se refugiază în aventura cu Isaac Robles. Olive se simte atrasă de el încă din ziua în care acesta a venit alături de sora lui, Teresa, pentru a se angaja la casa închiriată de parinţii lui Olive. Spre deosebire de Olive, Isaac şi Teresa proveneau din clasa de jos a societăţii. Ca fii nerecunoscuţi ai unui om influent, ei sunt nevoiţi să accepte slujbele prost plătite, oferite de străinii boemi, care închiriau reşedinţele nobiliare din Andaluzia, până la izbucnirea sângerosului Război Civil. Deşi nu prea are timp de pictat, fiind implicat în revoluţia ce dorea să răstoarne societatea tradiţionalistă, Isaac va accepta să îi facă portretul mamei lui Olive, seducătoarea Sarah. Dar Olive ajunge să îi acapareze atenţia, transformându-l în idealul bărbatului dorit, care să îi ofere iniţierea erotică, însoţită de prima iubire. În lumea lui Olive, Isaac ajuge să fie declanşatorul unor emoţii puternice. Aceste emoţii o vor inspira să creeze nişte picturi uimitoare, pe care le arată noii sale prietene, Teresa, nimeni alta decât sora lui Isaac.

Mai puţin visătoare decât Olive, Teresa are planuri legate de tablou. Planurile ei vor declanşa nişte evenimente dramatice, iar legătura ascunsă dintre Olive şi Isaac va duce la nişte gesturi necugetate. Efectele acţiunilor impetuoase vor deveni cheia secretului ce stă în spatele faimoasei picturi dispărute în Spania anilor ’30 şi reapărute în Londra, peste trei decenii. Încercând să descifreze misterul din jurul tabloului, Odelle va descoperi o poveste mult mai densă decât îşi imaginase. Cititorul pasionat de artă şi de poveştile cu multe secrete va trăi alături de ea uluirea provocată de apariţia unui indiciu nou, care îi va schimba percepţia asupra fiecărui personaj în parte, chiar şi asupra celor banale.

Muza seamănă cu tablourile a căror interpretare poate fi schimbată cu 360 de grade atunci când un critic nonconformist ia o lupă şi reanalizează simbolul unui detaliu pierdut în fundal. Şi în acest roman vieţile personajelor centrale sunt date peste cap de cele aparent simple, pe care le vei considera fade şi lipsite de viitor. De fapt, simbolurile din pictura suprarealistă atribuită lui Isaac prevestesc evenimentele ce răvăşesc vieţile personajelor, iar schimbările dramatice din realitate sunt expuse alegoric în compoziţia halucinantă.

Aparent, Muza este genul de roman despre care ai fi tentat să spui că poate fi trecut pe lista lecturilor uşoare, care îţi umplu valizele pentru o vacanţă însorită. Dar în spatele unor personaje ce promit suculenţa unui scenariu hollywoodian de mare succes poţi descoperi nişte detalii care incită la discuţii serioase despre legătura dintre artă şi biografia unui artist sau despre cum implicarea într-o cauză socială influenţează consistenţa unei opere de artă.

Dincolo de intriga cu tentă detectivistă, cartea lui Jessie Burton invită la reflecţii legate de importanţa experienţelor tulburătoare în şlefuirea unui artist, despre neîncrederea în calităţile unui artist de gen feminin, despre modul în care prejudecăţile de gen influenţează percepţia asupra unei picturi. Aceste reflecţii te poartă într-o lume a complicităţii feminine ce luptă împotriva unei societăţi ce şi-a păstrat rigiditatea, indiferent de progresul afişat. O lume în care iluziile şi minciunile pot fi o metodă bizară de conservare a lucidităţii, dar mai ales a libertăţii creatoare.

Citeşte şi Fata cu fragi – Admiratoarele lui Edvard Munch, între extaz, patimă şi damnare

Amintirea dragostei – Orgie şi artă în povestea unei pictoriţe din Parisul interbelic

Poporul cărţii – Cât de palpitantă poate deveni căutarea unui manuscris

Fata cu fragi – Admiratoarele lui Edvard Munch, intre extaz, patima si damnare

Amintirea dragostei – Orgie si arta in povestea unei pictorite uitate din Parisul interbelic

Poporul cartii – Cat de palpitanta poate deveni cautarea unui manuscris

 

Arta corpului – Femeia consolata de un strain ciudat

Adriana Gionea
-
0
Arta corpului – Femeia consolata de un strain ciudat

Arta corpului este un roman care preia mitul străinului venit pe neaşteptate în viaţa unei femei, pentru a o vindeca de tristeţea provocată de pierderea bărbatului iubit. Dar fiind vorba despre un roman scris de un maestru al realităţii ce ia o turnură halucinantă, nu vei găsi o poveste siropoasă, ci una mai mult decât ieşită din comun.

Bărbatul misterios din roman întruchipează stranietatea pură, acea stranietate pe care unii ar pune-o pe seama unei labilităţi emoţionale ce scapă oricărui diagnostic precis. De fapt, stranietatea guvernează întreaga lume a personajelor, ce pare desprinsă dintr-un film psihologic bizar, premiat la marile festivaluri.

Don DeLillo îţi permite o scufundare lentă în lumea ciudată a romanului său. Mai întâi fixează reperele geografice, demne de o atmosferă din altă lume. Îşi plasează personajele într-o cabană de lux, construită pe o coastă izolată a oceanului. Locatarii sunt şi ei nişte oameni speciali, ce pot fi încadraţi în categoria artiştilor cu aplecări avangardiste şi abordări neobişnuite ale creativităţii. Ea, pe nume Lauren, este un body artist, adică un artist ce face din corpul său o exponată vie, pentru a exprima cu ajutorul posturilor stările abisale, în stilul Marinei Abramovic. El, Rey, este un regizor premiat la Cannes, apreciat datorită filmelor neconvenţionale. În cazul său, nu doar filmele sunt ieşite din comun, ci întregul comportament, aşa cum lasă de înţeles fosta lui soţie, ce-l prezintă drept un geniu seducător, dar şi nimicitor pentru psihicul celor atrase de el.

Adevărata stranietate îşi face loc după sinuciderea lui Rey. La câteva zile după moartea acestuia, Lauren, ultima lui soţie, mult mai tânără decât el, descoperă un locatar străin într-una dintre încăperi. Corpul locatarului reflectă o vârstă încertă, aflată între copilărie şi maturitate, o vârstă care, în cazul lui, pare îngheţată în timp. Străinul comunică prin replici incoerente, de parcă ar fi un extraterestru care abia învaţă graiul pământenilor. Dar nu modul în care se exprimă o şochează pe Lauren, ci faptul că străinul imită perfect vocea şi replicile soţului ei, din ultimele zile petrecute de acesta alături de ea, înainte de a se sinucide.

Lauren este la început stupefiată, apoi începe să se ataşeze de străinul cu înfăţişare şi vorbire ciudate. Decide să îşi prelungească şederea în casa izolată. Încearcă să afle mai multe despre el şi îl roagă să imite vocea lui Rey, marea ei iubire, dispărută brutal. Ai avea impresia că vrea să-l transforme pe străin în fantoma soţului ori într-un medium ce poate comunica uşor cu lumea de dincolo. Însă Don DeLillo îşi obligă personajele să înceapă o relaţie greu de încadrat şi de explicat logic, deoarece străinul nu poate duce la bun sfârşit un dialog prin care să răspundă coerent la întrebările din ce în ce mai insistente puse de Lauren.

Arta corpului este un roman care va fi apreciat în special de cei captivaţi de acel insolit degajat de arta contemporană (vor avea parte de nişte descrieri ingenioase ale unui performance avangardist). Îi va impresiona şi pe cei familiarizaţi cu stilul romanelor în care acţiunea este înlocuită de jocurile din mintea personajelor. Iar Don DeLillo a dovedit că poate fi un autor cât se poate de sofisticat atunci când îl ajută pe cititor să plonjeze în mintea personajelor sale cu o viaţă interioară bogată, dar care aleg să întreţină, de cele mai multe ori, nişte relaţii aride cu mediul exterior, numit de alţii realitate.

Pentru cititorii dornici de a vedea o desfăşurare spectaculoasă a relaţiei dintre artista văduvă şi intrusul excentric, acest roman va fi unul monoton, tern şi dezamăgitor. Se vor pierde în trecerea bruscă de la persoana a III-a la persoana a II-a în planul narativ, care poate genera confuzie. Unora li se va părea un roman ce aminteşte de operele de artă abstracte, care invită la trăiri bulversante, intraductibile în cuvinte. Alţii îl vor considera o traspunere în ficţiune a unor concepte greu de exprimat, legate de limbaj şi de percepţia subiectivă a timpului.

Pe cât de captivaţi vor fi cei seduşi de romanele psihologice în care universul interior al personajelor excentrice absoarbe realitatea exterioară, pe atât de nedumeriţi s-ar putea să fie cei ce nu vor aprecia deloc modul în care Don DeLillo foloseşte pagini întregi pentru a transforma dialogurile sumare dintre cei doi protagonişti într-o reflecţie asupra modului în care ne raportăm la celălalt folosind un cod stabilit în comun. Totuşi, fanii lui Don DeLillo vor fi satisfăcuţi. Ei vor găsi aceeaşi breşă în real prin care pot intra evenimentele şi personajele considerate bizare, dar care devin simbolul unei pledoarii pline de originalitate pentru nevoia de unicitate, de renunţare la omogenizarea devenită sinonimul normalităţii.

Citeşte şi The Double Lover (L’amant double) – Fantezii cu gemeni într-un thriller psihanalitic

The Space In Between: Marina Abramovic and Brazil – Ritualurile vindecării într-un performance stupefiant

Aloys – Cum să fii inventiv când scoţi un singuratic din carapacea izolării

L’amant double (The Double Lover) – Fantezii cu gemeni intr-un thriller psihanalitic

The Space In Between: Marina Abramovic and Brazil – Ritualurile vindecarii intr-un performance stupefiant

Aloys – Cum sa fii inventiv cand scoti un singuratic din carapacea izolarii

12 carti noi aduse de octombrie in librarie

Adriana Gionea
-
0
12 carti noi aduse de octombrie in librarie

Poveşti din Mozambic şi din China (medievală şi contemporană). Istorii halucinante ce-ţi dau fiori, aduse din Argentina. Două femei unite de un tablou misterios. Tainele unei familii americane. Un roman scris de cel aflat în spatele serialului Downton Abbey. O istorie amoroasă a umanităţii. Toate se regăsesc în recomandările de lectură pentru luna octombrie.

 

Confesiunile leoaicei – Mia Couto

Editura Polirom, 2017

Cărţile scrise de Mia Couto sunt o călătorie plină de suspans în Mozambic. Unul dintre cele mai bune romane ale acestuia – Confesiunile leoaicei – te poartă într-o lume africană unde mitul şi realitatea coexistă. Acţiunea se petrece într-un sat din nordul Mozambicului. Aici, locuitorii trăiesc sub teroarea leilor care se apropie din ce în ce mai mult de case. Poveştile halucinante ale satului îţi sunt relatate de Marimar, una dintre locuitoare, şi de vânătorul care trebuie să alunge leii.

Literatura portugheză din spaţiul african a devenit foarte apreciată de cititori şi critici, judecând mai ales după notorietatea unor autori precum Jose Eduardo Agualusa şi Mia Couto. S-ar putea ca numele scriitorului născut în Mozambic, Mia Couto, să-ţi sune cunoscut datorită romanului Veranda cu frangipani.

 

 E-un rege nebun în Danemarca

Editura Humanitas Fiction, 2017

Parafrazând, în titlu, o replică din Hamlet, Dario Fo scrie o satiră despre vremurile noastre, deghizată într-un roman istoric. Acţiunea romanului se petrece la curtea daneză, în secolul al XVIII-lea, al Iluminismului, dar şi al marilor libertini. În acest decor se desfăşoară povestea de iubire dintre Caroline Mathilde şi regele Christian al VII-lea, care decide să iniţieze nişte reforme considerate scandaloase în acea perioadă: interzicerea torturii, abolirea legării de glie şi a privilegiilor deţinute de nobili. Apogeul deciziilor excentrice îl constituie libertatea presei.

Totuşi, acest rege iluminat a suferit din cauza stigmatului căzut asupra celor având probleme psihice. Dar laureatul Premiului Nobel pentru Literatură face din acest rege un vizionar ca nimeni altul. Dario Fo susţinea că a fi nebun nu este neapărat un rău, ba uneori nebunii se dovedesc mai buni. E-un rege nebun în Danemarca vine să îmbogăţească într-un mod tragicomic galeria de personaje istorice pline de mesaje satirice, după romanul dedicat Lucreziei Borgia – Fiica papei.

 

 Belgravia

Editura Nemira, 2017

Fanii serialului Downton Abbey au parte de o surpriză. Creatorul serialului, Julian Fellowes, a scris un nou roman ce readuce în prezent atmosfera unui film de epocă plin de intrigi, secrete de familie şi decoruri elegante. Belgravia te va introduce în culisele aristocraţiei britanice de la 1800. În această perioadă are loc balul fastuos al ducesei de Richmond, care va fi amintit drept unul cu final tragic. Balul este organizat chiar înaintea bătăliei de la Waterloo, iar o parte dintre participanţi vor ajunge din luxoasele saloane pe câmpul de bătălie. După 25 de ani, în centrul atenţiei ajunge familia Sophiei Trenchard, care se va muta în zona rezidenţială denumită şi Belgravia.

 

 Acasă

Editura Litera, 2017

Acasă este un roman despre legăturile dintr-o familie, zdruncinate după ce fiul rătăcitor, pe nume Jack, se întoarce. Vei regăsi lumea tipică orăşelelor americane, a căror linişte ascunde multe secrete. Aceste secrete vor fi răscolite de un personaj masculin rebel, gata pentru a contesta din nou principiile unui tată conservator. Doar că sfidătorul Jack este doar o umbră a celui ce a fost cândva. După mai bine de douăzeci de ani de absenţă, Jack începe să vadă cu alţi ochi disensiunile apărute între el şi tată, apropiindu-se mai mult de sora lui, la rândul ei întoarsă acasă după relaţii eşuate.

Romanul lui Marilynne Robinson este considerat unul dintre cele mai bune, scrise în ultimii ani, despre universul familiei americane aflate între conservatorism şi nevoia de schimbare. A fost distins cu Orange Prize în 2009 şi finalist al National Book Award, în 2008.

 

Ce-am pierdut în foc

Editura Art, 2017

Povestirile din volumul Ce-am pierdut în foc te vor ajuta să o descoperi pe una dintre cele mai bune scriitoare argentiniene. Mariana Enriquez creează imaginea unei lumi populate de femei confruntate cu evenimente în care dramele iau o turnură suprarealistă. Nu lipsesc elementele sordide, gotice şi macabre, prin care autoarea vrea să reinterpreteze nişte evenimente reale, despre care a citit în presă. Realismul magic va căpăta în prozele sale aspecte înfricoşătoare, prin care autoarea vrea să îşi şocheze cititorul până la zguduirea conştiinţei. Nu degeaba criticii au considerat povestirile ei un amestec între Poe, Stephen King şi Julio Cortazar.

 

Muza

Editura Humanitas Fiction, 2017

Romanul scris de Jessie Burton promite un amestec între suspans, mister şi poveşti de viaţă fascinante. Personajele principale sunt două femei – o pictoriţă debutantă ce a trăit în Spania anilor ’30 şi o imigrantă din Caraibe, dornică de a deveni scriitoare în Londra anilor ’60. Cele două protagoniste sunt legate de un tablou enigmatic, redescoperit peste ani. Muza este lectură potrivită atunci când îţi doreşti o carte despre nişte personaje feminine emancipate, ce vin din perioade ce au schimbat lumea.

 

 Fata care citea în metrou

Editura Nemira, 2017

Romanul Fata care citea în metrou invită la genul de lectură pentru suflet, cu oameni frumoşi, evenimente surprinzătoare şi acel Paris la care visăm deseori. În centrul romanului  scris de una dintre cele mai citite autoare franceze (Christine Feret-Fleury) se află Juliette. Ea merge cu metroul în fiecare zi, la aceeaşi oră, spre job. Metroul îi dă ocazia de a vedea oameni citind. Imaginea acestora o captivează şi îi stârneşte interesul faţă de cărţi. Într-o zi, decizia de a coborâ cu două staţii înainte de locul unde lucrează îi schimbă viaţa.

 

 Iubire cu “i” mic

Editura Humanitas Fiction, 2017

Tot un roman pentru suflet este şi Iubire cu “i” mic. Este scris de un popular autor catalan, Francesc Miralles, cunoscut datorită unui duet literar cu faimoasa Care Santos, duet ce a dus la scrierea bestseller-ului Cel mai frumos loc din lume e chiar aici. Vei descoperi în noua carte tradusă –  Iubire cu “i” mic – o îmbinare între un roman inspiraţional şi o comedie romantică despre ieşirea din singuratate cu ajutorul unui prieten din lumea necuvântătoarelor. În cazul profesorului universitar Samuel, acest prieten este pisica Mishima. O pisică a nimănui, Mishima îi intră în casă, unde îşi face de cap prin lumea lui ticsită de cărţi şi de multe discuri, apoi îl obligă să se apropie de oameni cu vieţi interesante. Printre aceştia sunt o mare iubire din trecut, regăsită cu ajutorul pisicii, dar şi vecinii hazlii.

 

 O undiţă pentru bunicul meu

Editura Polirom, 2017

O undiţă pentru bunicul meu este o colecţie de povestiri ce surprinde viaţa cotidiană din China. Iubiri tulburate de frici, o întâmplare cu efecte neaşteptate, evenimente supranaturale şi amintiri din copilărie se amestecă bizar în lumea unuia dintre cei mai apreciaţi scriitori chinezi.

Volumul poate fi considerat o revelaţie pentru cei interesaţi de operele scriitorilor asiatici. După ce Mo Yan a câştigat premiul Nobel, cititorii şi-au îndpretat atenţia spre literatura chineză, dorind să afle mai multe despre autorii contemporani. Dar înaintea lui Mo Yan, a mai existat un scriitor chinez pe lista celor distinşi cu Nobel. Este vorba despre Gao Xingjian. Lui i-a fost decernat Nobelul în 2000. Spre deosebire de Mo Yan, Gao Xingjian a preferat calea exilului, transformând Parisul în a doua sa casă, unde este cunoscut şi în calitate de pictor.

 

 O istorie intimă a omenirii

Editura Nermira, 2017

Trăirile umane şi modul în care manifestarea lor au fost şlefuită de trecerea secolelor sunt analizate îndrăzneţ în cartea lui Theodore Zeldin, considerat unul dintre cei mai apreciaţi autori francezi. O istorie intimă a omenirii promite să ofere noi detalii care să nuanţeze întrebări vechi de când lumea. Sunt întrebările ce privesc relaţiile de cuplu, teama de singurătate sau diferenţele dintre bărbaţi şi femei. Vei regăsi o istorie a omenirii povestită altfel, cu mai multă savoare şi culoare.

 

Arta corpului

Editura Polirom, 2017

Noul roman al lui Don DeLillo (tradus în limba română) te ademeneşte printr-o poveste de iubire stranie. Protagoniştii sunt Lauren, un body artist, şi un vizitator ce pare a fi la jumătatea drumului dintre copil şi bărbat. Acesta îşi face simţită prezenţa în vila artistei, aflată într-o zonă de coastă aproape pustie. Apariţia misteriosului străin îi va alina suferinţa după sinuciderea soţului, apoi va schimba relaţia pe care Lauren o are cu arta ei.

 

Favorita

Editura Humanitas Fiction, 2017

Yasushi Inoue ştie cum să readucă în prezent nişte personaje feminine care au influenţat viaţa conducătorilor din Japonia sau China. După captivantul personaj feminin din Japonia medievală, întâlnit în romanul Nobila doamnă din Yodo, cititorii o vor cunoaşte pe concubina preferată a împăratului chinez Xuanzong, din epoca dinastiei Tang (considerată una de aur în istoria Chinei). Este vorba despre faimoasa Yang Guifei, devenită un ideal de frumuseţe în cultura chineză. Romanul Favorita îi este dedicat ei. Acţiunea se întinde pe o perioadă de 16 ani, cât a durat relaţia de iubire ce i-a inspirat pe artiştii dinastiei Tang, dar i-a îngrijorat pe apropiaţii împăratului, care se temeau de puterea unei femei asupra conducătorului.

Favorita este un roman care te va introduce în universul extravagant al curţii imperiale din timpul dinastiei Tang. Vei cunoaşte personalităţile unei perioade în care artele au înflorit sub privirea a doi dintre cei mai mari poeţi orientali – Li Tai-Pe (Li Po) şi Du Fu. Yasushi Inoue a scris un roman despre frumuseţea şi efemerul ce plutesc deasupra unei iubiri pătimaşe, din cercurile puterii. O iubire trăită de preferata împăratului sub amenintţarea fricii de a sfârşi tragic, din cauza intrigilor ce urmăreau eliminarea brutală a concubinelor influente.

Citeşte şi articolul 7 cărţi noi pentru începutul toamnei

10 cărţi interesante găsite în librăria Kyralina

7 carti noi pentru inceputul toamnei

10 carti interesante gasite in libraria franceza Kyralina

 

Inceteaza cu minciunile tale – Prima iubire se poate salva prin scris

Adriana Gionea
-
0
Inceteaza cu minciunile tale – Prima iubire se poate salva prin scris

Philippe Besson are toate şansele de a deveni scriitorul preferat al celor pentru care paginile unei cărţi rămân singura cale de a mai recupera amintirile despre marile iubiri destrămate. A dovedit-o cel mai bine într-un alt roman tradus în limba română – Rătăcitori prin Lisabona. Doar că-n noul roman tradus – Încetează cu minciunile tale – marea iubire nu poate fi asumată în perioada în care este trăită, adolescenţa. Nici măcar declarată faţă de prietenii apropiaţi. Această iubre este considerată un tabu periculos, ce poate duce la pedeapsa maximă într-o lume ordonată: excluderea.

Autorul, devenit narator, şi iubitul său, Thomas, decid să înăbuşe, în public, orice amănunt ce ar putea da de înţeles că ei sunt mai mult decât simpli colegi ai unui liceu provincial. Ostilitatea celor din jur riscă să fie pe măsura trăirilor intense ce îi unesc. Aşadar, scufundă în clandestinitate ceea ce pare imposibil de ascuns: acea primă iubire din adolescenţă, sălbatică şi zguduitoare la nivelul conştiinţei. Iar iubirea din acest roman avea toate şansele pentru a evolua precum o tornadă, atât pentru cei doi, cât şi pentru mica localitate unde trăiau. Ar fi putut deveni acea furtună ce adună în trecerea ei iluzii sparte zgomotos, frici din care se nasc reacţii ostentative sau euforia ce trece dincolo de limitele intimităţii când se ia la trântă cu dezaprobarea celorlalţi. Însă cei doi reuşesc să tacă în public, deşi întâlnirile au acel amestec strident dintre vertijul erotic, exuberanţa posedării fructului interzis şi o senzualitate melancolică asociata unei iubiri ce nu poate fi trăită liber.

Cea mai mare nedreptate care i se poate face acestui roman este catalogarea lui drept unul de nişă, înţeles doar de persoanele gay sau de cei lipsiţi de prejudecăţi în faţa alterităţii. Fiecare pagină îţi demonstrează că ai în faţă unul dintre cele mai sensibile şi bine scrise romane despre orice iubire din perioada adolescenţei, ce trece dincolo de împărţirea oamenilor în heterosexuali şi gay. Modul în care îşi trăiesc povestea scurtă de iubire cei doi protagonişti este unul universal.

Naraţiunea la persoana I, ce transformă romanul într-un omagiu confesiv adus celui ce nu mai este, oglindeşte impresiile, gândurile şi trăirile foarte multor oameni ce au trecut prin adolescenţă. O vârstă în care dorinţa de a încălca norme rigide se mai învecina, uneori, cu teama de inadecvare, de reacţiile colective. De fapt, povestea dintre cei doi liceeni – unul care avea toată viaţa înainte şi care alege să devină scriitor, celălalt, pe nume Thomas, care a preferat să-şi nege sinele, să rămână captiv într-o aşezare tradiţionalistă pentru a se îngriji de ferma părinţilor – este una despre oscilaţia dintre propriile sentimente, care se cer a fi recunoscute în procesul de formare a unei identităţi, şi mascarea lor de dragul aprecierii colective, a integrării, vitale în perioada adolescenţei. Titlul romanului capătă una dintre cele mai dureroase conotaţii, pe măsură ce te apropii de sfârşit. Sunt nişte conotaţii oferite de toate efectele dure ale fricii de a deveni cine eşti de fapt, de a fi tu însuţi şi de a a-ţi asuma firescul înţeles drept nevoia de tandreţe, indiferent de persoană aleasa pentru a o întruchipa.

Chiar dacă ai în faţă o dramă ce pare să vizeze doar o anumită comunitate, una marginalizată, elementele ce duc la amplificarea ei vorbesc despre noi toţi, aşa cum suntem sau am fost în perioada maturizării. Intoleranţa colectivă în raport cu dorinţele individuale, teama de propriile trăiri, ezitarea în a recunoaşte atracţia faţă de o persoană ce poate fi respinsă de grup sau de mediul social pot fi întâlnite în multe iubiri adolescentine, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor. În câte filme sau cărţi nu am întâlnit poveşti în care lui îi e teamă să recunoască atracţia pentru ea deoarece nu face parte din liga lui, sau în care ea face totul pentru a masca sentimentele faţă de băiatul ironizat de grupul ei de prietene.

Romanul lui Philippe Besson te cucereşte încă de la primele pagini, aşa cum o fac romanele despre iubirile adolescentine ce au urmări pe termen lung. Dar o face într-un mod neaşteptat. Nu găseşti în romanul său acea adolescenţă gălăgioasă, plină de reacţii vijelioase, ce mătură totul în cale, mai ales când intervin detalii cu potenţial scandalos la nivelul unei comunităţi restrânse. Farmecul romanului se ascunde în plăcerea furată, care încalcă regulile pe cât de frenetic, pe atât de discret. Regăseşti voluptatea unei iubiri ce împarte realitatea în două: realitatea trăită separat de fiecare protagonist împreuna cu toţi ceilalţi, la petreceri, în familie, în sala de clasă ori pe holurile liceului, şi realitatea personală, împărtăşită doar cu persoana ce devine sursa trăirilor interzise. Această scindare devine subiectul multor pagini pe care le vrei aprecia datorită consistenţei psihologice a observaţiilor.

Pe lângă obstacolul reprezentat de tabu, în roman mai apare unul, care leagă personajele de lumea tuturor cititorilor. Este obstacolul ce amplifică orice iubire desfăşurată sub ameninţarea timpului şi a drumurilor ce se vor despărţi. Thomas, iubitul naratorului, ştia că examenul de Bac este sabia lui Damocles. Că până la urmă el va rămâne la ferma părinţilor, iar partenerul său va pleca. De fapt, naratorul este singurul ce are şansa plecării dintr-un loc tern pentru oamenii cu planuri de viaţă. Thomas este atras de viitorul scriitor tocmai datorită statutului de adolescent ce va reuşi în viaţă după terminarea liceului, iar statutul invidiat are forţa unui afrodiziac în sporirea atracţiei. Acest detaliu va învălui relaţia în aura irezistibilă a iubirii ce rămâne intactă peste ani tocmai pentru că a stat, la un moment dat, sub semnul efemerului. Exista o voluptate datorată unui timp neprietenos cu adolescenţii cărora această vârstă le dă impresia că devine apogeul intensităţii afective, dincolo de care îi aşteaptă plafonarea conformismului impus de responsabilităţile omului matur.

Romanul mai are o calitate: aceea de a-ţi prezenta un adolescent care nu se teme să recunoască faţă de el însuşi trăirile inflamabile în ochii celorlalţi. Varianta din adolescenţă a lui Philippe Besson te va face să-ţi spui că ţi-ar fi plăcut să-l fi avut pe scriitor în grupul de prieteni din liceu. Are curajul dublat de profunzime. Refuză conformismul de dragul popularităţii. Nu se ia după turma intolerantă ce-i bănuia orientarea sexuală. Nu crede în prejudecăţile ce vizează definiţia păcatului suprem. Şi, mai presus de toate, nu se teme să-şi exploreze sentimentele ce-i pot atrage blamul colectiv. De fapt, adolescentul care va deveni scriitor şi va spune povestea lui Thomas nu va denunţa niciodată teama fostului iubit, care s-a prefăcut în relaţiile sociale, optând să rămână în comunitatea închisă a locului natal, pentru a-şi întemeia o familie tradiţională.

Frica lui Thomas nu se transformă în laşitate. Nu este dispreţuită în amintirile derulate în acest roman. Iubirea din adolescenţă se păstrează nealterată şi devine fertilă pentru cariera de scriitor. De aceea poţi considera acest roman una dintre cele mai frumoase revizitări ale adolescenţei, acea adolescenţă care invită la profunzime, la dialoguri îndelungate cu sine, la împăcarea cu toate contradicţiile fiinţei umane.

Citeşte şi Celălalt pe care-l adoram – Bărbatul care putea avea totul

Celalalt pe care-l adoram – Barbatul care putea avea totul

 

Celalalt pe care-l adoram – Barbatul care putea avea totul

Adriana Gionea
-
0
Celalalt pe care-l adoram – Barbatul care putea avea totul

În romanul Celălalt pe care-l adoram vei descoperi unul dintre cele mai seducătoare personaje masculine. Îl cheamă Thomas Bulot şi întruchipează idealul ce străbate fanteziile multor femei pasionate de artă, ce adoră amestecul dintre inteligenţă şi dezinhibarea erotică.

Thomas este un bărbat carismatic la care visează o femeie emancipată a timpului nostru. Este şarmant şi capabil de a purta discuţii interminabile despre literatură şi cinematografie. Un rătăcitor al zonelor boeme şi un amant ce încalcă sofisticat tabuurile. După terminarea unei relaţii, poate deveni confidentul perfect şi cel mai bun prieten.

Fiind genul de intelectual rebel şi lipsit de inhibiţii, se mai poate spune despre el că este şi un Casanova al campusurilor universitare. Studenţii sunt şi ei seduşi de Thomas. Pentru ei, devine proful ideal. Acel prof ce deţine un bagaj erudit nelimitat, atent şi cu studioşii mai sobri, dar permisiv şi cu nonconformiştii, cărora le dă voie să fumeze un joint alături de el în timp ce discută despre filosofie, muzică simfomică, jazz sau despre filmele cult ale marilor cineaşti. Atunci când nu frecventează biblioteca, devine vedeta petrecerilor electrizante.

Ai fi acuzat-o pe Catherine Cusset de naivitate deoarece a inventat un astfel de personaj, care le are pe toate: şi farmec, şi erudiţie, şi tandreţe şi pe deasupra a mai găsit şi marele secret al uniunii dintre sexualitate şi intelect, dintre carne şi spirit. Dar afli repede că Thomas Bulot a existat în realitate. I-a fost iubit, apoi un foarte bun prieten acestei autoare devenite naratoarea ce scrie despre el la persoana a II-a singular. Şi mai afli un amănunt răvăşitor, devoalat în primele pagini, dar care nu te va face să încetezi lectura: Thomas a dispărut exact când avea atâtea de oferit celor din jur, în urma unui act sinucigaş.

Romanul nu caută răspunsul la întrebarea legată de motivele sinuciderii. Catherine Cusset nu-i aduce un omagiu unui om fragil. Demersul ei literar are ca scop tocmai alungarea din memoria colectivă a imaginii unui sinucigaş. Această sinucidere nu trebuie să-l eclipseze pe acel Thomas Bulot irezistibil şi exuberant, ce ar fi putut să devină unul dintre cei mai apreciaţi şi magnetici intelectuali de renume internaţional. Thomas merită să rămână în memoria tuturor aşa cum era: un însetat de viaţă, de artă şi de senzualitate. Nu trebuie compătimit, ci readus în minte ori de câte ori asculţi melodiile Ninei Simone, vezi un film-cult sau citeşti un autor controversat.

În ciuda morţii lui şocante pentru cei din jur, lectura degajă energia unei călătorii pe mai multe continente, asezonată cu petreceri efervescente, hoinăreli, aventuri erotice şi multe lecturi bune. Poţi compara viaţa lui Thomas Bulot cu periplul în timpul căruia viaţa pare să ofere cele mai frumoase lucruri. O viaţă trăită în prezentul tinereţii pline de promisiuni din partea unui viitor ce se pretinde a fi unul generos pentru un tânăr dependent de cunoaştere şi care stârneşte interesul unor femei la fel de inteligente şi dezinvolte, venite din toată lumea.

Poţi spune că Thomas este iubit de zei. Gustă ce are viaţa mai frumos de oferit. Chiar şi momentele de criză se sfârşesc în petreceri ce i se prelungesc într-o melancolie languroasă. Dar căderea din paradis vrea să-şi joace rolul amânat. După ani de aşteptare în umbra euforiei, prăbuşirea se dezlănţuie. Este bruscă. Se petrece într-un ritm la fel de alert precum urcarea până la raiul extazului. Se manifestă prin deziluzii şi prin momente de tristeţe sfâşietoare, care pândesc în viaţa oricărui om neînţeles. Iar Thomas era neînţelesul prin excelente, a cărui viaţă devine la un moment dat o continuă pendulare între un extaz voluptuos şi agonia depresiei severe.

Finalul este anunţat de primele eşecuri academice. În ciuda unei pasiuni ieşite din comun pentru cunoaştere, dublată de carismă, şi a unei culturi generale impresionante, lui Thomas nu i s-a permis accesul în marile universităţi, ca profesor. A fost eliminat de la catedră în urma jocurilor de culise gata să-i favorizeze pe mediocrii al căror singur merit a fost acela de a nu-i pune în umbra pe colegii mai vechi. Iar aceste eşecuri academice au amplificat efectele unei vieţi dezordonate care pentru o persoană bipolară ca Thomas pot fi majore.

În loc să-ţi trezească mila, Thomas îţi stârneşte mai dragrabă invidia. Ţi-ai fi dorit să fii ca el, să călătoreşti, să porţi cu nonşalanţă conversaţii în prezenţa unor mari personalităţi din lumea artei, pe care le admiri. Să ai aceeaşi dezinhibare în care se ghiceşte un amestec năucitor ce face dintr-o persoană studioasă una cuceritoare chiar şi pentru cei ce se tem de aşa-zişii tocilari. Ţi-ai fi dorit să-ţi fie prof, bun prieten şi ghid la trecerea de la adolescenţă la studenţie. Această trecere prelungită oferă adevărata plăcere a lecturii, deoarece, în cazul lui Thomas, năucitoarea tranziţie s-a desfăşurat pe fundalul unei epoci în care un intelectual era şi un spirit libertin ce nu-şi refuză nici o plăcere vinovată la ieşirea dintr-o bibliotecă sau din campus.

Thomas Bulot avea magnetismul unui parizian demn de un film memorabil. Un film în care dezmăţul, revolta şi discuţiile profunde i-ar fi oferit spectatorului nişte scene efervescente şi o coloană sonoră pe măsură. Un film despre nebunii frumoşi ai Parisului, ce trăiesc fiecare moment cu voluptate carnală, dar şi cu profunzimea ideilor. Dar Thomas Bulot îţi arată partea nevăzuta a unui alt spaţiu. El a trăit în anii în care intelectualii francezi erau atraşi de mirajul Americii. Părăseşte aşadar Parisul şi te face să descoperi cât de intensă poate fi viaţa unui student eurpoean în campusurile universităţilor americane. De la jocurile politice din culisele selecţiei pentru posturile de profesor te aruncă direct în fecunda şi scandaloasă viaţă a studenţilor din New York sau Portland, Oregon (acolo unde petrecerea de final de an devenea un cocktail cu sex, marijuana şi exibiţionism, chiar în grădinile universităţii, de zici că s-au înfrăţit participanţii de la banchetele romane, de la bacanalele grecilor şi de la petrecerile hippioţilor.

Această carte îţi va plăcea şi datorită accesului oferit la partea neştiută a universităţilor americane. Vei afla detalii inedite şi despre nişte universităţi mai puţin cunoscute de europeni, dar şi despre oportunităţile oferite de oraşele din apropierea lor. Informaţiile sunt preţioase mai ales datorită răsturnării unor mituri. Vei citi despre teatrele avangardiste din capitala mormonilor şi despre cinematografele în care se difuzează filme de artă sau experimentale din Richmond, Virginia, unde există cel mai mare eveniment dedicat filmului francez din America. Nu întâmplător cartea lui Catherine Cusset a fost preferata studenţilor francofoni din întreaga lume pentru marele Premiu Goncourt. Le oferă celor aflaţi în căutarea unui drum acel personaj în care să se regăsească, pe care să-l admire, apoi pe care să-l salveze, măcar imaginar.

Indiferent de reacţiile pe care le va trezi gestul final, protagonistul romanului Celălalt pe care-l adoram va ramane în memoria ta aşa cum şi-a dorit Catherine Cusset: un om ce iese din mulţime printr-o minte sclipitoare şi genul de umor molipsitor. Un om care te învaţă cum să te bucuri de viaţă, de acea viaţă care se măsoară în clipele răpite unui timp alert. Sunt nişte clipe în care bucuria de fiecare zi pătrunde prin artă. Existenţa lui, aşa cum a prezentat-o scriitoarea ce i-a fost şi bună prietenă, îţi redă încrederea în posibilitatea de a întâlni oameni frumoşi, care să te inspire, dar îţi lasă acelaşi gust amar simţit de fiecare dată când ajungi să descoperi povestea unui om sufocat de regulile adaptării la patul lui Procust.

 Citeşte şi 15 cărţi de beletristică noi, pe care să nu le ratezi

15 carti de beletristica noi – pe care sa nu le ratezi

 

10 carti interesante gasite in libraria franceza Kyralina

Adriana Gionea
-
0
10 carti interesante gasite in libraria franceza Kyralina

Pe strada Biserica Amzei nr.10, într-o casă interbelică, poţi găsi raiul celor îndrăgostiţi de limba franceză. Aici se află Kyralina, una dintre librăriile preferate ale celor împătimiţi de lectură. De cum auzi sunetul clopoţelului prin care se anunţă intrarea unui nou cititor în librărie, începi să te simţi de parcă ai fi la Paris – micul şi marele Paris. Regăseşti acea tihnă chic a librăriei amenajate într-o locuinţă cochetă de altădată. Fiecare încăpere inundată de lumină ascunde comori din mai multe domenii, de la beletristică, psihologie, filosofie, sociologie, autobiografii şi istoria artei la cărţi pentru copii şi adolescenţi. Vei putea răsfoi multe cărţi noi apărute în Franţa, printre care şi titlurile de pe lista scurtă a marilor premii literare. Aşadar, vizitând librăria, vei putea vorbi de la egal la egal cu amicii francezi despre starea literaturii contemporane din ţara lor.

foto: pagina de Facebook a librariei Kyralina

În cazul în care nu găseşti o anumită carte în stocul librăriei, o poti comanda. Librarii amabili şi calzi sunt dornici de a te ajuta să ai cartea dorită. Preţurile variază între 10 şi 150 de lei. Ediţiile de buzunar ale romanelor apărute recent nu prea depăşesc 35-45 de lei. De asemenea, în fiecare an – iarna şi vara – librăria are o câte o săptămână de reduceri. În această săptămână vei descoperi titluri interesante al căror preţuri sunt reduse cu 30% – 50%. Îţi vei putea face şi un card de fidelitate, care îţi va oferi alte reduceri (la fiecare volum cumpărat, în afara perioadei de reduceri).

Poţi consulta şi lista de 10 cărţi alese de noi. Te vor purta în ţări îndepărtate sau în epoci pline de personaje cu poveşti seducătoare.

 

 Les dix enfants que madame Ming n’a jamais eus

Cărţile scrise de Eric-Emmanuel Schmitt îţi redau încrederea în bunătatea fiinţelor umane, iar Les dix enfants que madame Ming n’a jamais eus nu face excepţie. Întâlnirea celor doi protagonişti – un bărbat din Vest şi o femeie din China – se transformă într-o lectură de care te îndrăgosteşti. Vei descoperi povestea plină de tandreţe a unui bărbat aflat în plină criză existenţială după câteva relaţii de cuplu eşuate. Ajuns în China, în interes de serviciu, el o va întâlni pe doamna Ming, angajată la hotelul unde se cazează. Pentru a-i alina singurătatea, doamna Ming îi va spune poveşti despre fiecare dintre cei zece copii ai săi. Bărbatul occidental o consideră la început o mincinoasă, deoarece, în China pe care o ştie el, oamenilor le este interzis prin lege să aibă mai mulţi copii, pentru a opri suprapopularea. Plăcerea lecturii îţi va fi întreţinută, până la final, tocmai de această pendulare a bărbatului între suspiciunea faţă de sinceritatea femeii din China şi dovezile ambigue oferite de această mamă cu talent de povestitoare.

Les dix enfants que madame Ming n’a jamais eus are toate ingredientele ce transformă cărţile scrise de Eric-Emmanuel Schmitt într-un bestseller: o protagonistă plină de enigme, minciuni ce duc la un final neaşteptat şi mesajul optimist din spatele unor situaţii de viaţă dramatice.

Citeşte şi recenzia.

 

Chaque femme est un roman

Parte ficţiune, parte confesiune ghidusă, cartea lui Alexandre Jardin este greu de trecut cu vederea datorită titlului ademenitor. În această carte, autorul devenit narator povesteşte despre femeile ce l-au inspirat de-a lungul vieţii. Te vei întâlni cu nişte ipostaze feminine descrise în episoade pline de senzualitate şi nostalgie. Fiecare atrage printr-o poveste sau printr-o personalitate demnă de un roman pe care să nu-l mai laşi din mână.

Chaque femme est un roman redefineşte feminitatea în raport cu scrisul. Vocea naratorului din carte prezintă femeia drept o fereastră spre nonconformism. Retrospectiva prezenţelor feminine din trecut devine o declaraţie de iubire pentru cele ce-i învaţă pe bărbaţi – din ipostaza de mame sau de amante – să accepte dezordinea afectivă ca pe un dar. Cea mai bună lecţie predată de o femeie pentru scrierea unui roman este asumarea trăirilor şi acceptarea că viaţa nu este croită după reguli şi tipare, ci înseamnă alungarea temerilor faţă de imprevizibil.

 

Dernier voyage a Buenos Aires

Romanul scris de Louis-Bernard Robitaille îţi aminteşte de prima iubire, care schimbă modul de a privi lumea. Pentru Jefferson, un american ajuns la Paris datorită visului de a deveni un mare scriitor, prima iubire a fost o femeie misterioasă. Au trăit o poveste intensă, pe fundalul celebrelor cafenele din cartierele boeme la care visăm cu toţii, apoi ea a dispărut fără urmă din viaţa lui.

Peste mulţi ani, când Jefferson află că suferă de o boală gravă, decide să lase în urmă Parisul şi să plece într-o călătorie la Buenos Aires. Aici va căuta urmele femeii devenite marea lui iubire. Dernier voyage a Buenos Aires este povestea unui periplu vindecător, dar şi tulburător. În primele pagini descoperi şi povestea fascinantului Paris din anii ’60, aşa cum l-a cunoscut protagonistul în anii studenţiei. Venise din Statele Unite pentru a se pierde în Parisul visat, precum boemii din fotografiile lui Doisneau şi Bresson, ori precum rebelii din filmele Nouvelle Vague.

 

Le voyage d’Octavio

Tot despre un rătăcitor a cărui viaţă este schimbată de o femeie este vorba şi în romanul Le voyage d’Octavio. Doar că pentru Octavio, protagonistul lui Miguel Bonnefoy, prima femeie de care se îndrăgosteşte este şi prima lui profesoară…de alfabetizare. Până să o întâlnească pe Venezuela (femeia ce are acelaşi nume cu al ţării din care provine Octavio), protagonistul nu putea să descifreze un text scris. Întâlnirea cu Venezuela îl invită în două călătorii. Una duce spre lumea cuvântului scris, iar cealaltă spre adâncul ţării natale, ce poartă numele femeii iubite. Călătoria în inima ţării este una menită să-l vindece de suferinţa despărţirii de această femeie, după un jaf nereuşit a cărui ţintă a fost chiar apartamentul ei.

Romanul parizianului cu origini sud-americane a fost considerat o adevărată revelaţie literară în Franţa. Impresionează printr-un personaj ce îţi trezeşte simpatia încă de la primele rânduri şi prin unele scene în care îşi face apariţia realismul magic (strâns legat de universul sud-american).

Citeşte şi recenzia.

 

La blouse roumaine

România este prezentă în multe romane scrise de Catherine Cusset. Însă nu acea Românie apărută în ştirile despre hoţi, traficanţi şi cerşetori. Având un partener de viaţă român, scriitoarea franceză dezvăluie o Românie plină de sensibilitate şi de senzualitate, cu personaje încântătoare şi ademenitoare. Un astfel de personaj este şi Al, amantul protagonistei din La blouse roumaine (titlul face trimitere la celebrul tablou al lui Matisse, datorită căruia a devenit faimoasă ia autohtonă). El va perturba stabilitatea unui mariaj de zece ani şi o va arunca pe Alice, personajul central, într-un joc amoros plin de riscuri.

 

Dans le jardin de l’ogre

Infidelitatea feminină şi nimfomania sunt de fapt personajele romanului incandescent Dans le jardin de l’ogre. Ele vor căpăta nişte sensuri diferite în lumea lui Adele, protagonista inventată de Leila Slimani. În viaţa lui Adele, o jurnalistă ce pare să aibă familia perfectă, nimfomania este mai degrabă un simbol al nesupunerii faţă de ipocrizia înaltei societăţi decât o boală. Aventurile pasagere sunt bine ascunse, până în ziua în care soţul ei are un accident. Di fericire, el scapă cu viaţă, dar căsnicia lor bazată pe minciuni este avariată, obligându-i pe amândoi să ia nişte decizii surprinzătoare.

Despre scriitoarea Leila Slimani vei mai auzi. În 2016 a primit unul dintre cele mai importante premii literare – Premiul Goncourt. Romanul prin care şi-a câştigat notorietatea – Dans le jardin de l’ogre – îţi rămâne în minte nu neapărat prin scenele fierbinţi, cât prin interpretarea curajoasă oferită infidelităţii şi ninfomaniei. Acţiunile aparent necugetate ale personajului central dinamitează miturile femeii împlinite, cu statut înalt în lumea bună a societăţii franceze.

Citeşte şi recenzia.

 

Des inconnues

Cei fascinaţi de Paris îl vor (re)descoperi prin ochii a trei femei. Ele sunt personajele nuvelelor incluse în volumul Des inconnues. Sunt femei ce provin din lumi diferite, cu aspiraţii incompatibile şi existenţe paralele, însă unite prin dorinţa de a începe o viaţă nouă într-un Paris al emancipării. Una dintre ele este o tânără abia ieşită din adolescenţă, care ajunge la Paris după ce este respinsă la o selecţie de manechine pentru magazinul de lux din oraşul natal. Întâlnirea cu o straină unsă cu toate alifiile o va ademeni în lumea boemei rafinate. Al doilea personaj feminin este o tânără abandonată de mama ei într-un internat. Sătulă de normele rigide şi de educaţia oferită de maici, fuge. Încercând să afle adevărul despre trecutul controversat al tatălui, învăluit în mister, se trezeşte în situaţii-limită în drumul spre mult-visata libertate pariziană. Al treilea personaj este o londoneză. Ea cunoaşte Parisul după ce decide să accepte oferta unor prieteni de a avea grijă de apartamentul lor.

Fiecare dintre cele trei personaje feminine caută o lume în care să îşi regăsească libertatea. Parisul devine acea lume în care se pot ascunde, pentru a nu fi ajunse din urmă de un trecut sufocant. Este un Paris fotografic, al fugarilor visători. Acest Paris te face să iubeşti cărţile scrise de Patrick Modiano, laureatul Premiului Nobel în 2014.

Citeşte şi recenzia.

 

Cartier-Bresson. L’œil du siecle

Henri Cartier-Bresson este cunocut drept unul dintre cei mai importanţi fotografi. A devenit celebru datorită imaginilor ce surprindeau farmecul vieţi cotidiene din Paris. De fapt, Parisul a intrat în visurile multor străini tocmai datorită fotografiilor sale cuceritoare. Viaţa lui şi relaţia cu Parisul sunt analizate de scriitorul şi jurnalistul Pierre Assouline în Cartier-Bresson. L’œil du siecle. Vei descoperi o poveste demnă de un serial de mare audienţă, deoarece Bresson a trăit intens un secol tumultuos. A fost în mijlocul războaielor şi al revoltelor şi a devenit martorul expansiunii unor metropole importante după cel de-al Doilea Război Mondial.

Bresson a fost considerat ochiul prin care mulţi au privit schimbările secolului XX. I-a cunoscut pe Gandhi şi pe marii artişti avangardisti, de la pictori, sculptori şi autori la cineaşti faimosi. Evenimentele din viaţa sa curg astfel încât să ai impresia că vezi un film ce redă evenimente despre care se va vorbi cu mult interes şi peste sute de ani.

 

Congo Inc., le testament de Bismarck

Ai tot auzit despre globalizare şi despre efectele colonialismului în ţările africane. Dar modul în care sunt privite în acest roman este unul care te surprinde prin originalitate. Congo Inc., le testament de Bismarck este o călătorie într-o realitate mai putin cunoscută. În loc să te înspăimânte încât să renunţi la roman, te va face din ce în ce mai curios datorită unui personaj central diferit de ceea ce te-ai fi aşteptat să găseşti într-o astfel de carte.

În centrul acestui roman este un pigmeu inventiv, cu visuri de antreprenor. Deşi este nepotul unui şef de trib, el nu dă doi bani pe moştenirea şi valorile străbunilor. Îşi părăseşte aşezarea din junglă pentru a deveni cineva la oraş, iar acest oraş este capitala statului Congo. Nu este un pigmeu ce poate fi considerat înapoiat. Ştie să utilizeze un computer şi este la curent cu oportunităţile oferite de globalizare. Ajuns în Kinsasha, va face slalom printre capcane şi locuitorii cu poveşti halucinante. Unii îi vor deveni prieteni, alţii îşi vor arăta ostilitatea faţă de aşa-zisul sălbatic venit din junglă, râzând în hohote de planurile lui de afaceri.

Congo Inc., le testament de Bismarck este un roman satiric prin care scriitorul In Koli Jean Bofane demontează rând pe rând stereotpurile din mintea cititorului. Deşi pleacă de la o imagine comună a unei Africi sărace, devastate de războaie civile, modul în care se derulează acţiunea este imprevizibil.

Citeşte şi recenzia.

 

Evariste

Viata unui matematician poate semăna cu a unui rock star descoperit la o vârstă fragedă. Poate fi trepidantă şi dezordonată, plină de excese de tot felul. Asta demonstrează cartea lui Francois-Henri Deserable.

Evariste îţi oferă plăcerea asociată unei lecturi despre viaţa unui aventurier inteligent, care a trăit intens fiecare clipă. Romanul este inspirat de biografia unui personaj real – un matematician precoce, ucis într-un duel. Este vorba despre matematicianul Evariste Galois, considerat un geniu al epocii sale şi care, la vârsta majoratului, a revoluţionat ştiinţa, dar odată atinsa promiţătoarea vârstă de 20 de ani, pasiunea şi înflăcărarea îi aduceau sfârşitul.

Evariste a devenit unul dintre cele mai vândute romane în Franţa. Autorul său, un fost hocheist, este considerat o vedetă a noii generaţii de scriitori. A fost premiat încă de la debutul prin volumul de povestiri despre Revoluţia Franceză – Tu montreras ma tête au people.

Citeşte şi articolul 7 cărţi noi pentru începutul toamnei

13 romane de dragoste apărute în ultimii ani, pe care să nu le ratezi

7 carti noi pentru inceputul toamnei

13 romane de dragoste aparute in ultimii ani, pe care sa nu le ratezi

 

7 carti noi pentru inceputul toamnei

Adriana Gionea
-
0
7 carti noi pentru inceputul toamnei

Pentru mulţi dintre noi toamna este anotimpul apariţiilor editoriale ce anunţă cornul abundenţei de oferte de la târgurile de carte. Romanele unor autori despre care nu ai auzit, despre care ştii că au fost incluşi pe lista scurtă a marilor premii sau despre care ai citit în revistele internaţionale te ademenesc în librăriile preferate. Îţi recomand 7 romane ce te poartă din Istanbul până-n Chile, din Paris sau Londra până-n Africa de Sud.

 

Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi

Se spune că trebuie să vezi măcar o dată în viaţă Istanbulul la începutul toamnei. Pe Michelangelo însă l-a fermecat în primăvara anului 1506, când a părăsit Roma fără voia Papei, nimerind astfel în inima Imperiului Otoman. Mathias Enard, laureatul Goncourt, şi l-a imaginat pe Michelangelo acceptând oferta sultanului de a construi un pod gigantic prin care să unească malurile capitalei otomane. De fapt, închipuit este un cunvânt interpretabil, la fel cum sunt şi documentele ce atestă sau infirmă acest episod neştiut din biografia zeului renascentist.

Parcă nici nu mai contează dacă a fost o realitate istorică prezenţa lui Michelangelo la curtea sultanului, într-o perioadă în care Apusul catolic se temea de expansiunea Semilunei. Povestea călătoriei sale prin Istanbul te face să uiţi de certitudini documentare şi de verificări ale autenticităţii. Îţi va fi suficientă atmosfera în care vraja Istanbulului, ce invită la visare, se întâlneşte cu nişte personaje stranii, ce vor să arunce un pic de senzualitate poetică peste lumea geniului considerat un taciturn ursuz cu viaţă austeră. Vei fi impresionat de modul în care Mathias Enard introduce un personaj androgin ce avea să aminteasca de sibila din frescele Capelei Sixtine pentru a jongla cu zvonurile privind orientarea sexuală a lui Michelangelo. Vei mai descoperi pe lângă personajele evanescente precum o fantezie orientală, un protector din umbră – un poet ce a existat în realitate, venit din Pristina şi devenit favoritul sultanului.

Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi este un roman precum un vis plin de poezie, mister, melancolie ce se prelinge senzual, ademenire, fascinaţie şi întâlniri clandestine cu alteritatea deloc plină de stereotipuri ce ţin de reprezentarea facilă a exotismului din lumea musulmană (Mathias Enard are studii legate de cultura arabă şi musulmană). Vei descoperi o lectură perfectă pentru zilele în care vara se prelungeşte blând în toamnă şi te face să îţi imaginezi că te afli pe malul Bosforului.

Poţi citi şi recenzia.

 

 Sfârşitul

Voluptatea nostalgiei pe care uneori o asociem cu zilele de la începutul toamnei îi face pe unii dintre noi să îşi ia aparatul de fotografiat şi să cutreiere oraşul, revizitând locurile încărcate de amintiri. Personajul central din Sfârşitul, romanul unuia dintre cei mai apreciaţi scriitori maghiari (Attila Bartis), îşi incepe cariera internaţională ca fotograf dedicat artei tot într-un periplu citadin. El descoperă, într-un parc, un cuplu. Îi imortalizează momentele intime incandescente. Dar pentru el, fotografia este mai mult un refugiu într-o Ungarie aflată sub dictatură şi în singurătatea dintr-o familie destrămată. Vei descoperi astfel o poveste despre pasiune, erotism, disperare şi iubiri mai mult sau mai puţin efemere.

 

 Apple Tree Yard

Toamna aminteşte şi de începutul anului academic. Protagoniştii romanului cu aventuri, infidelităţi, crime şi suspans – Apple Tree Yard – vin din lumea cunoaşterii. Ea este o geneticiană de renume, el, un mare cercetător. O relaţie de cuplu bazată pe afinităţi intelectuale ai putea spune, însă destrămată de forţa devastatoare a trăirilor ce fac knockout raţiunea. Ea îl trădează cu un bărbat carismatic, iar legătura extraconjugală se va prelungi cu acuzaţia de crimă. Sigur vei mai auzi de romanul scris de Louise Doughty, o apreciată scriitoare de romane cu mistere şi crime, datorită ecranizării marca BBC, sub forma unui thriller în patru episoade.

 

 Celălalt pe care-l adoram

Ficţiunea şi experienţele personale se îmbină într-un roman dedicat unui bărbat care a fascinat-o pe scriitoarea Catherine Cusset. Thomas Bulot, protagonistul romanului Celălalt pe care-l adoram, este un bărbat de care s-ar îndrăgosti orice femeie pasionată de artă. Este un parizian şarmant, pentru care literatura, erotismul şi jazz-ul sunt adevăratul menage a trois. Finalul tragic al acestuia a rămas o enigmă pentru personajul feminin ce îi derulează viaţa într-un roman scris la persoana a II-a singular. Romanul poate fi considerat o declaraţie de iubire şi o încercare de a înţelege contradicţiile fiinţei umane sofisticate. Celălalt pe care-l adoram a fost nominalizat la cele mai importante distincţii literare franceze şi a fost alegerea studenţilor francofoni din România pentru Premiul Goncourt, în 2016.

 

 Suflete în noapte

Toamna îţi vine să te cuibăreşti alături de o carte bună, alungând neplăcutele seri mult prea reci prin candoarea unor personaje. Astfel de personaje pline de căldură sunt şi cele care formează cuplul din romanul scris de Kent Haruf– Suflete în noapte. Se întâlnesc pe ascuns în lungile seri pline de singurătate, deşi nu au nimic de ascuns. Ambii sunt văduvi şi au rămas cu adevărat singuri după ce toţi copiii lor au crescut şi au lăsat în urmă orăşelul de câmpie pentru a-şi face un rost în altă parte. Din vecini distanţi ei devin prieteni, apoi dragostea se înfiripă, trecând peste clasicile prejudecăţi ale unui oraş mult prea mic pentru a păstra secretele ce ţin de intimitatea securizantă a fiecăruia. Lectura nu îţi poate lua mai mult de una-două seri, dar s-ar putea să-ţi rămână în minte pentru toată viaţa.

 

 Femeia vieţii mele

Dacă nu îţi poţi imagina un anotimp fără literatura sud-americană şi vrei să descoperi noi autori contemporani, s-ar putea să fii curios în legătură cu noua revelaţie din Chile – Carla Guelfenbein. Romanele importante i-au fost traduse în limba română la Editura Litera. Cel tradus recent se numeşte Femeia vieţii mele. Acţiunea se petrece în Londra anilor ’80, oraşul cosmopolit prin excelenţă. Aici se întâlnesc un student britanic la Ştiinţe Politice, un tânăr exilat chilian şi o balerină fugită împreună cu mama ei din ghearele lui Pinochet, după ce tatăl a devenit unul dintre acei dispăruţi care vor bântui memoria colectivă a sud-americanilor multă vreme de la înlăturarea dictaturilor militare. Ei formează un triunghi amoros care le va schimba traiectoria în timpul căutărilor identitare aflate mereu între viaţa tihnită şi eroismul plin de riscuri.

 

 Iertare

În cazul în care preferi acele romane ce invită la discuţii despre umanitate şi inumanitate, s-ar putea să te intereseze şi Iertare. Cartea lui Patrick Flanery aduce împreună doi străini care descoperă pe parcurs că s-au mai întâlnit cândva, în alte împrejurări. Ea este o scriitoare ajunsă la apusul unei existenţe marcate de rasismul din Africa de Sud. El este un tânăr jurnalist ce vrea să-i scrie biografia. La rândul ei, scriitoarea lucrează la biografia fictivă a fiicei dispărute cu mulţi ani în urmă, după ce a fost acuzată de terorism. Interacţiunea dintre scriitoare şi jurnalist dezvăluie tragediile şi visurile unei ţări în care unii au fost complicii răului pentru a fi consideraţi dezirabili din punct de vedere social, iar ceilalţi s-au opus, riscând să fie incluşi în categoria anarhiştilor periculoşi.

Citeşte şi 3 cărţi dedicate visătorilor din cafenele

13 romane de dragoste apărute în ultimii ani, pe care să nu le ratezi

3 carti dedicate visatorilor din cafenele

13 romane de dragoste aparute in ultimii ani, pe care sa nu le ratezi

Femeia inventata – O adori sau o detesti

Adriana Gionea
-
0
Femeia inventata – O adori sau o detesti

Femeia inventată nu te captivează (doar) printr-o temă veche de când lumea – teama obsedantă a femeii de a nu mai fi considerată dezirabilă după o anumită vârstă – pusă într-un context actual: societatea acaparată de reţelele de socializare şi avantajul oferit de acestea în construirea unei identităţi false. Romanul scris de una dintre cele mai citite şi îndrăzneţe autoare franceze – Camille Laurens – ajunge să ţi se bage pe sub piele mai ales datorită personajului feminin.

Claire, protagonista romanului, devine memorabilă prin varietatea impresiilor şi trăirilor oglindite de cititor. Te năuceşte prin stările ce exprimă o dorinţă sexuală capabilă să provoace o furtună în propriul psihic. Te amuză prin deciziile ei impetuoase, dacă eşti cinic. Te invită la compasiune exploatându-ţi calităţile empatice. Te scârbeşte prin gesturile şi acţiunile disperate, prin care încearcă să posede un partener mult mai tânăr. Te uimeşte prin francheţea autoanalizei. Te atrage prin inventivitate şi prin concluziile sofisticate despre lupta inegală dintre femei şi bărbaţi în (re)cucerirea tinereţii veşnice prin erotism. Pe cât de rapid îi poate seduce pe anumiţi bărbaţi prin argumentele ce fac din ea o femeie vulnerabilă înzestrată cu un mare potenţial sexual pus la dispoziţia amantului, pe atât de repede îi poate speria pe cei ce se tem de întâlnirea cu o astfel de femeie în viaţa reală, uşor de luat drept o psihopată carismatică.

Subiectul cărţii – obsesiile unei femei ce şi-a fabricat o identitate virtuală falsă pentru a-l ademeni pe bărbatul dorit – este unul suculent şi ofertant. Atrage prin ancorarea dramei feminine în realitatea zilelor noastre şi prin amestecul dintre minciunile întortocheate şi potenţialul exploziv sau imprevizibil al urmărilor. Dar este totodată un subiect care poate respinge şi păcăli un cititor, făcându-l să evite romanul din cauza acestui subiect mult prea analizat într-o manieră picant-senzatioanlistă.

Ai crede că s-au epuizat toate abordările originale privind modul în care tehnologia şi reţelele de socializare interferează cu viaţă privată, uneori perturbând echilibrul afectiv. Însă Femeia inventată nu te plictiseşte. Dimpotrivă, este un roman care te face să-l citeşti pe nerăsuflate şi să-i apreciezi profunzimea, o profunzime afişată prin asocieri ingenioase de idei. Îţi vine să spui că Femeie inventată este un roman aşa cum doar o autoare din spaţiul francez putea crea: şlefuind feminitatea ispititoare şi erostismul prin expunerile extravagante ale sondărilor introspective şi printr-o pasiune declarată pentru lecturile controversate şi psihanaliză. Camille Laurens îşi transformă protagonista într-un labirint de mărturisiri, dorinţe şi concluzii alambicate despre cuplu şi percepţia socială asupra războiului dintre sexe.

Personajul feminin ce îşi povesteşte o relaţie amoroasă trecătoare, dar care i-a lăsat urme adânci, împarte cititorii în două tabere. Unii vor empatiza cu latura fragilă a lui Claire, chiar dacă nu-i aprobă toate acţiunile. Alţii, dimpotrivă, vor considera că a primit ceea ce merită orice femeie care îndrăzneşte să traiască intens după ce a trecut de prima tinereţe. Ei o vor considera pe Claire o nebună de legat, o neghioabă penibilă, o manipulatoare periculoasă, un vampir ce vânează puşti la vârsta la care ar fi trebuit să-şi accepte situaţia de femeie ce se apropie de bătrâneţe. Dar ce a făcut Claire încât să câştige simpatia sau compasiunea unora, şi dispreţul altora? Ce fac multe femei care nu-şi refuză dorinţa sexuală şi nu vor să se îndrepte spre cimitirul stafiditelor, pe care depăşirea vârstei de 45 le-a lăsat fără libidou: s-a îndrăgostit de un bărbat mai tânăr. Un bărbat cu minte de adolescent şi egoul unui seducător narcisist.

Din relaţia cu amantul mai tânăr nu se alege doar cu momente de voluptate şi de inspiraţie. Ea se trezeşte asaltată de toate efectele unei relaţii toxice: autodevalorizarea, nivelul scăzut al stimei de sine, dependenţa emoţională, suspciunea şi neîncrederea în propriul farmec. Emoţiile incandescente se revarsă într-un puhoi, alimentat de fluctuaţia atenţiei şi a dovezilor de afecţiune din partea masculului dezirabil şi de momentele în care se simte lăsată baltă. După zilele de chin, în care îi caută prezenţa exclusiv datorită disponibilităţii ei sexuale fără pretenţii afective suplimentare, amantul cu psihic de adolescent şi orgoliu de macho nu îi dă semne că ar vrea să o includă în evenimentele importante din viaţa lui. Nici măcar în cele împărtăşite cu prietenii virtuali de pe Facebook. Claire ar vrea să-l spioneze, dar el a refuzat să-i devină prieten pe Facebook, deşi în viaţa reală au depăşit rapid statutul de simpli amici.

Pentru a-şi putea urmări iubitul nestatornic, protagonista va alege o cale ocolitoare. Îşi va crea o identitate falsă, pentru a-l păcăli pe Chris, cel mai bun prieten al iubitului ei. Va deveni prietena virtuală a lui Chris, folosindu-se de identitatea unei tinere având origini portugheze şi visuri de artistă. Noua ei identitate este momeala perfectă pentru Chris, la rândul său un artist fotograf în căutarea unui succes ce întârzie să vină. Falsa identitate îl atrage imediat pe Chris. Dar seducătoarea mincinoasă ajunge să fie la rândul ei sedusă. Îl trimite pe amantul ei în plan secund şi devine obsedată de prietenul acestuia, de care dorea doar să se folosească.

Avatarurile protagonistei ce oscilează între luciditate şi obsesie sunt dezvăluite în prezenţa unui psihiatru. Acesta devine la rândul său captivat de ea. Poate fi considerat singurul bărbat ce îi poate oferi atenţia la care tânjea febril, apreciindu-i şi mintea de intelectuală sofisticată, dependentă de literatură. În compania lui, protagonista îşi dezvăluie nu doar obsesiile, ci şi gândurile complicate, devenite un arsenal prin care îi poate atrage pe cei fascinaţi de femeile inteligente. Iar Claire, în ciuda rătăcirilor ce o pot face să pară labilă, este fără doar şi poate o femeie profundă atunci când analizează societatea, propria minte şi relaţiile amoroase. Are şarmul eruditei ce-şi rafinează apetitul sexual. Oferă argumente ce-i dezarmează interlocutorul care ar vrea să o critice. Din când în când, în situaţiile insuportabile, devine şi autoironică. Dar, mai presus de toate, Claire te intrigă prin luciditatea observaţiilor psihologice şi a introspecţiei. Este o luciditate ce sporeşte pe măsură ce, paradoxal, ea se lasă în voia dorinţei ieşite din matcă, a obsesiilor distructive.

 Modul în care protagonista îşi analizează stările în prezenţa unui psihiatru este imprevizibil. Este când ironică şi sfidătoare, gata să se ia şi să ia totul în râs, când răpusă de apatie şi copleşită de propria dramă. Exact când aveai impresia că romanul scris de Camille Laurens devine unul clişeistic şi facil, intervine perspectiva psihiatrului. El este a doua voce a romanului şi te surprinde uluitor.

Prin impresiile psihiatrului, autoarea mai adaugă un detaliu ce vine să răstoarne verdictele (mai mult sau mai puţin contondente la adresa lui Claire) şi perspectiva cititorului cu 360 de grade. Astfel, o vei aprecia pe Camille Laurens datorită unui talent special de a-ţi juca feste prin intermediul răsturnărilor de perspectivă. Răsturnările sunt demne de un regizor ce schimbă identitatea personajului ce filtrează evenimentele, de la o scenă la alta. Modul în care îşi construieşte romanul şi mai ales raportul dintre ficţiune şi realitatea exterioară te obligă să-i recunoşti abilităţile de autoare ce se poate juca derutant cu mintea cititorului, aşa cum o face şi protagonista ei.

Deşi este un roman în care bărbaţii sunt cei păcăliţi de protagonistă, modul prin care scriitoarea o face să-şi exprime angoasele, fanteziile şi dezamăgirile ajunge să-i manipuleze de fapt pe cititori, mai ales pe cei de gen feminin. Femeia inventată alimentează opiniile misandrelor despre bărbaţii descrişi caricatural şi despre societatea nedreaptă cu femeile captive într-un corp perceput ca îmbătrânit. Cuvintele lui Claire devin o meditaţie asupra feminităţii în societatea contemporană, trecută prin teoriile psihanalitice interpretate insolit şi prin istoria literaturii. Camille Laurens îşi iubeşte personajul feminin şi vrea să te convingă şi pe tine să îi ţii partea, să îi împărtăşeşti opiniile sau, dacă nu eşti de acord cu ele, să îi acorzi circumstanţe atenuante. Şi (aproape că) reuşeşte, printr-o scriitură la fel de seducătoare şi persuasivă ca înşelătoarea ei protagonistă.

Dincolo de o poveste răvăşitoare – care nu se transformă într-una pilduitoare despre atracţie şi autodistrugere – descoperi un tribut adus cuvântului transformat în literatură. Există în acest roman o legătură, la fel de plină de voluptate, între feminitate, literatură şi erotism.

Editura Nemira, 2017

Citeşte şi The Handmaiden – Două asiatice de-o dată, copleşitoare şi periculoase chiar şi pentru unul de-al lor

Cărţi despre Ele, scrise de Ei

13 romane de dragoste apărute în ultimii ani, pe care să nu le ratezi

The Handmaiden – Doua asiatice de-o data, coplesitoare si periculoase chiar si pentru unul de-al lor

Carti despre Ele, scrise de Ei

13 romane de dragoste aparute in ultimii ani, pe care sa nu le ratezi

Vezi mai multe

Ultimele articole

© Copyright Postmodern 2026