Articole

Salariul minim pe economie în 2023 este de 3000 lei pe lună. Această valoare a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 1447/2022. Acesta este salariul minim brut, adică înainte de reținerea impozitelor. Având în vedere că în 2022 salariul minim brut a fost de 2.550 lei, în 2023 valoarea salariului minim pe economie a crescut cu 450 lei față de anul trecut.

Cu scutirea de taxe pe 200 de lei din salariul minim, angajatul trebuie să primească, în mână, un salariu de 1898 lei net, iar firma va suporta în total un salariu complet de 3063 de lei. Astfel, salariul minim net pe economie este de 1898 lei în 2023. Acest calcul este valabil pentru persoane fără persoane în întreținere. Calculul poate varia în funcție de situația personală a angajatului respectiv.

Echivalentul în EURO a salariului minim brut pe economie în 2023 este de aproximativ 611 euro (ținând cont de un curs de schimb de 4,9077 RON/euro, media lunii februarie 2023).

Evoluția salariului minim în ultimii 10 ani

Salariul minim a evoluat de-a lungul anilor astfel:

• 2012: 700 RON
• 2013: 800 RON
• 2014: 850 RON (în prima jumătate a anului) și 900 RON (în a doua jumătate a anului)
• 2015: 975 RON
• 2016: 1.250 RON
• 2017: 1.450 RON
• 2018: 1.900 RON
• 2019: 2.080 RON (pentru angajații fără studii superioare) și 2.350 RON (pentru angajații cu studii superioare și cel puțin un an de vechime în muncă)
• 2020: 2.230 RON
• 2021: 2.300 RON
• 2022: 2.550 RON
• 2023: 3.000 RON

O informare mai detaliată despre valoarea salariului minim brut pe economie în ultimii ani găsești pe site-ul ANAF.

De ce este important nivelul salariului minim, dincolo de câștigul salarial al angajaților?

Salariul minim din România este utilizat pentru a calcula și determina mai mulți indicatori și ajutoare sociale, precum și pentru stabilirea amenzilor.

Iată o listă a unora dintre acestea:

1. Ajutorul de șomaj – Persoanele care au pierdut locul de muncă și sunt înregistrate la agenția de șomaj pot primi ajutor de șomaj. Salariul minim este folosit pentru a calcula valoarea acestui ajutor, care se bazează pe media veniturilor realizate în ultimele 12 luni.
2. Indemnizația pentru creșterea copilului – Salariul minim este folosit pentru a calcula indemnizația pentru creșterea copilului, care este acordată părinților care își cresc copiii până la vârsta de doi ani (sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilități).
3. Venitul minim garantat – Persoanele care nu au un venit suficient pentru a-și susține traiul pot primi venitul minim garantat. Acest ajutor social este stabilit în funcție de salariul minim și numărul de membri ai familiei.
4. Ajutoare pentru încălzire – Salariul minim este folosit pentru a determina eligibilitatea și suma ajutorului pentru încălzire, care este oferită persoanelor cu venituri reduse în perioada sezonului rece.
5. Alocația pentru susținerea familiei – Aceasta este o sumă acordată familiilor cu copii în funcție de numărul de copii și de venitul familiei. Salariul minim poate influența acest ajutor dacă unul sau ambii părinți câștigă salariul minim.
6. Ajutorul pentru persoanele cu dizabilități – Acesta este un ajutor acordat persoanelor cu dizabilități în funcție de gradul și tipul dizabilității. Salariul minim poate fi luat în considerare pentru a determina eligibilitatea și cuantumul acestui ajutor.

Salariul minim din România este utilizat în calculul unor amenzi și sancțiuni în diferite domenii ale legii, precum Codul Rutier, Codul Muncii, Codul Fiscal și altele. Pentru informații concrete despre calculul amenzilor în România, vă recomand să consultați un avocat sau specialist în drept local.

Cum se stabilește nivelul salariului minim

Guvernul român ia în considerare mai mulți factori atunci când decide să majoreze salariul minim. Aceștia includ:

1. Evoluția inflației: O creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor poate eroda puterea de cumpărare a salariului minim, determinând guvernul să ajusteze valoarea acestuia pentru a menține un nivel adecvat al traiului pentru angajați.
2. Creșterea productivității muncii: O creștere a productivității muncii poate justifica majorarea salariului minim, întrucât angajații contribuie mai mult la crearea de valoare în economie.
3. Compararea cu alte țări: Guvernul poate analiza nivelurile salariului minim din alte țări din regiune sau din Uniunea Europeană pentru a se asigura că salariul minim din România rămâne competitiv și atractiv pentru forța de muncă.
4. Situația economică generală: Guvernul evaluează starea economiei, inclusiv creșterea produsului intern brut, rata șomajului și nivelul investițiilor, pentru a se asigura că o majorare a salariului minim nu va avea efecte negative asupra economiei.
5. Negocieri cu sindicatele și angajatorii: Guvernul discută cu reprezentanții sindicatelor și ai angajatorilor pentru a ajunge la un consens cu privire la nivelul adecvat al salariului minim.

Implicațiile majorării salariului minim

Implicațiile majorării salariului minim în economia românească pot fi diverse, atât pozitive, cât și negative:

Implicații pozitive:

1. Creșterea puterii de cumpărare – o majorare a salariului minim poate duce la o creștere a consumului, întrucât angajații cu venituri mai mari vor avea mai multe resurse pentru a cheltui pe bunuri și servicii.
2. Reducerea sărăciei și inegalității –  p creștere a salariului minim poate contribui la reducerea sărăciei și inegalității economice, în special în rândul lucrătorilor cu venituri mici.

Implicații negative:

1. Creșterea costurilor pentru angajatori – O majorare a salariului minim poate duce la creșterea costurilor pentru angajatori, care trebuie să plătească salarii mai mari angajaților. Acest lucru poate determina unele companii să reducă numărul de angajați sau să limiteze crearea de noi locuri de muncă.
2. Creșterea șomajului – Dacă costurile salariale cresc semnificativ, angajatorii ar putea fi tentați să reducă numărul de angajați, să încetinească angajările noi sau să își ajusteze practicile de ocupare a forței de muncă, ceea ce ar putea duce la o creștere a șomajului.
3. Creșterea inflației – Majorarea salariului minim poate genera presiuni inflaționiste în economie, deoarece angajatorii ar putea să transfere costurile crescute către consumatori sub forma unor prețuri mai mari. Aceasta ar putea duce la o scădere a puterii de cumpărare a populației.
4. Creșterea muncii nedeclarate – O creștere a salariului minim ar putea încuraja angajatorii să apeleze la munca la negru sau la angajarea în condiții informale, pentru a evita plata unor salarii mai mari și a contribuțiilor sociale aferente.
5. Efecte redistributive – Creșterea salariului minim ar putea afecta distribuția veniturilor în economie, deoarece ar putea crea discrepanțe între diferitele categorii de angajați. De exemplu, angajații cu venituri puțin peste nivelul salariului minim ar putea să nu beneficieze de ajustări salariale proporționale, ceea ce ar putea duce la o comprimare a structurii salariale.
6. Creșterea deficitului bugetar – În cazul în care salariile din sectorul public sunt ajustate în consecință, creșterea salariului minim ar putea avea un impact asupra cheltuielilor bugetare, ceea ce ar putea conduce la un deficit bugetar mai mare și la presiuni asupra finanțelor publice.

Acestea sunt câteva informații importante despre salariul minim pe economie în 2023, atât brut, cât și net. Pentru mai multe detalii, îți recomandăm să studiezi comunicatele de presă ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Vezi și

Inflatia – ce este și cum poți să-ți aperi bugetul de ea

IRCC – ce este și evoluția IRCC

Ce este inflatia? Inflația reprezintă o creștere generalizată și continuă a prețurilor bunurilor și serviciilor în economie. Atunci când nivelul general al prețurilor crește, cu aceeași cantitate de bani se pot achiziționa mai puține bunuri și servicii. Așadar, inflația înseamnă o scădere a puterii de cumpărare a monedei, adică valoarea reală a banilor scade în timp.

Ce tipuri de inflație există?

Acum că am aflat ce este inflatia, hai să vedem ce tipuri de inflație există, în funcție de factorii care o determină:

Inflație determinată de creșterea cererii – Atunci când cererea de bunuri și servicii depășește oferta, prețurile au tendința de a crește pentru a echilibra cererea și oferta. Acest tip de inflație se numește inflație bazată pe cerere sau inflație de cerere.

Inflație determinată de creșterea costurilor – Atunci când costurile de producție pentru bunuri și servicii cresc (cum ar fi costurile materiilor prime, salariile, cheltuielile energetice etc.), producătorii pot decide să transfere aceste costuri către consumatori, prin majorarea prețurilor. Acest tip de inflație se numește inflație bazată pe costuri sau inflație de ofertă.

Inflație bazată pe creșterea masei monetare – Când cantitatea de monedă în circulație în economie crește rapid, în raport cu cantitatea de bunuri și servicii disponibile, prețurile pot crește, deoarece există mai mulți bani care urmăresc același număr de bunuri și servicii.

E inflația bună?

Am aflat ce e inflatia și știm că nu e bună. Oare? Dacă e moderată, adică în jur de 2% pe an, inflația e tolerată. Inflația moderată este considerată normală într-o economie sănătoasă și este adesea ținta băncilor centrale, care încearcă să mențină inflația într-un interval optim. Inflația excesivă sau hiperinflația – ceea ce înseamnă chiar și o inflație de 50% pe lună – poate duce la instabilitate economică și la o scădere a încrederii în moneda națională.

Cum poți atenua efectele inflației asupra bugetului tău?

1. Planificarea cheltuielilor: Crearea și respectarea unui buget casnic vă poate ajuta să vă controlați cheltuielile și să vă asigurați că banii sunt cheltuiți în mod eficient. Faceți o listă de priorități și alocați resursele în consecință.

2. Reducerea cheltuielilor neesențiale: Revizuiți cheltuielile dvs. periodice și încercați să reduceți sau eliminați cheltuielile neesențiale, cum ar fi abonamentele neutilizate, mesele costisitoare în oraș sau achizițiile din impuls.

3. Cumpărături inteligente: Profitați de oferte, reduceri și promoții atunci când faceți cumpărături. Planificați-vă cumpărăturile în avans, faceți o listă și evitați cumpărăturile din impuls.

4. Economisirea energiei: Implementați măsuri de eficiență energetică în gospodărie, cum ar fi utilizarea becurilor cu LED, izolarea corespunzătoare a locuinței și reducerea consumului de energie electrică prin utilizarea electrocasnicelor în mod eficient.

5. Reducerea datoriilor: Încercați să reduceți datoriile și să evitați dobânzile mari, în special în perioadele de inflație crescută.

6. Creșterea veniturilor: Căutați modalități de a crește veniturile, cum ar fi obținerea unui al doilea loc de muncă, investirea într-o afacere proprie sau dobândirea de noi abilități pentru a vă îmbunătăți perspectivele de carieră.

7. Investiții inteligente: Investiți în active care tind să se aprecieze în timp, cum ar fi imobiliarele, acțiunile sau alte investiții care pot oferi un randament mai mare decât rata inflației.

8. Crearea unui fond de urgență: Economisiți bani într-un fond de urgență pentru a face față cheltuielilor neașteptate și a vă proteja de efectele negative ale inflației.

Implementarea acestor măsuri poate ajuta gospodăriile să facă față impactului inflației asupra bugetului casnic și să își îmbunătățească stabilitatea financiară pe termen lung.

De ce a crescut inflația în România? – Inflația în 2022

Inflația anul trecut, în 2022, în România a fost de 13,8%, cea mai mare inflație înregistrată în România în ultimii 19 ani! Aceste date sunt comunicate de Institutul Național de Statistică.

De ce? Criza energetică din 2022 a condus la creșterea prețului energiei care s-a dus în inflație, scăzând puterea de cumpărare și diminuând încrederea consumatorilor. Dar, dacă în zona EURO motorul inflației este prețul energiei, în România, inflația are o bază mai largă. Inflația din 2022 din România s-a datorat și creșterii prețurilor la produsele alimentare.

În același timp, a început deja restricționarea finanțării prin măsuri agresive luate de băncile centrale pentru a controla inflația la nivel mondial, dar și în România.

Referitor la inflație, dacă în criza din 2008 ne-am uitat la Marea depresiune economică din 1929-1930, acum ne uităm la Marea Inflație, de la mijlocul anilor ’60 până la începutul decadei ’80, marcată de asemenea de crize energetice, dar nu numai. Băncile Centrale au învățat atunci cum să combată inflația și psihologia inflației și vedem că acum iau măsuri agresive în acest sens.

Criza energiei nu a fost singurul factor important pentru inflația la nivel mondial și în România. Mai multe motive au contribuit la creșterea inflației, printre care se numără:

Pandemia COVID-19: Criza provocată de pandemia COVID-19 a generat perturbări semnificative în economii și lanțuri de aprovizionare la nivel mondial. Pandemia a scos în evidență fragilitatea și interdependența lanțurilor de aprovizionare la nivel global. Întreruperile și dezechilibrele în lanțurile de aprovizionare au cauzat creșteri de prețuri pentru anumite bunuri și servicii.

Creșterea prețurilor altor materiilor prime: Creșterea prețurilor materiilor prime, cum ar fi metalele și produsele alimentare, poate contribui la creșterea costurilor de producție pentru bunuri și servicii, care, la rândul lor, pot duce la creșterea inflației.

Creșterea cererii: În timp ce economiile s-au refacut după efectele pandemiei, creșterea cererii pentru bunuri și servicii a contribuit de asemenea la inflație. Stimulentele fiscale și politicile monetare relaxate adoptate de guverne pentru a susține economiile afectate de pandemie au crescut lichiditatea și cererea în economie, conducând la creșterea prețurilor.

În cazul României, acești factori pot fi relevanți în contextul creșterii inflației în ultimul an. Pe lângă acestea, factori specifici pentru România, cum ar fi creșterea salariilor, modificările fiscale și bugetare, sau fluctuațiile cursului de schimb, pot influența, de asemenea, inflația.

Cum a evoluat inflația în România?

Privind istoric, la începutul anilor 2000, inflația în România a început să scadă în urma unei perioade de hiperinflație care a avut loc în anii ’90. În 2003, rata inflației a fost în jur de 15%, ceea ce reprezenta o îmbunătățire semnificativă față de anii anteriori.

Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, inflația a continuat să scadă. În 2006, rata inflației a fost în jur de 6,6%. După aderare, inflația a crescut temporar, ajungând la aproximativ 7,8% în 2007, dar apoi a început să scadă din nou.

În timpul crizei financiare globale (2008-2009), inflația în România a scăzut, atingând aproximativ 3,9% în 2009. Scăderea inflației a fost în parte rezultatul reducerii cererii pentru bunuri și servicii ca urmare a crizei economice.

În perioada post-criza financiară (2010-2014), inflația în România a rămas relativ stabilă, fluctuând în intervalul 3-5%. În 2013, rata inflației a scăzut la 1,5%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.

Începând cu anul 2015, inflația în România a avut o tendință generală de scădere, ajungând la un nivel negativ în 2016 (-1,1%), ceea ce a indicat deflație. Ulterior, inflația a revenit pe o traiectorie pozitivă și a fluctuat în intervalul 2-4%.

Rețineți că aceste valori sunt aproximative și pot varia în funcție de sursele de date. Pentru informații actualizate și detaliate despre evoluția inflației în România, vă recomand să consultați datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) sau Banca Națională a României (BNR).

Cum se măsoară inflația?

Inflația este măsurată prin monitorizarea modificărilor prețurilor unui coș de bunuri și servicii de-a lungul timpului. Indicele cel mai frecvent utilizat pentru a măsura inflația este Indicele Prețurilor de Consum (IPC). IPC calculează variația prețurilor unui coș ponderat de bunuri și servicii de consum, precum alimente, îmbrăcăminte, transport, utilități și alte servicii.

Procesul de măsurare a inflației este similar în majoritatea țărilor, inclusiv în România și SUA. Totuși, pot exista diferențe în ceea ce privește ponderile atribuite diferitelor bunuri și servicii în calculul IPC, precum și în selecția și reprezentarea bunurilor și serviciilor incluse în coșul de consum. Aceste diferențe pot reflecta particularitățile economice și culturale ale fiecărei țări.

În România, Institutul Național de Statistică (INS) este responsabil pentru calcularea și raportarea inflației prin IPC.

O altă măsură a inflației este Indicele Prețurilor Producătorilor (IPP), care măsoară variația prețurilor la nivelul producătorilor și furnizorilor de servicii. Acest indice este adesea folosit pentru a anticipa schimbările inflației în IPC.

Am aflat în acest articole ce este inflatia, cum ne putem apăra bugetul de efectele ei, cum se măsoară inflația, dar și cum a evoluat ea de-a lungul timpului în România.

Vezi și

IRCC – ce este și cum a evoluat IRCC

Cum sa fii mai fericit cheltuindu-ți banii cu rost – 5 principii

Ce este IRCC? Indicele de referință pentru creditele consumatorilor este un indice de dobândă utilizat pentru stabilirea costului creditelor în lei, acordate persoanelor fizice. Practic, dobânda plătită de tine la un credit se va calcula luând în calcul acest indice IRCC plus marja adăugată de bancă.

IRCC a fost introdus în 2019 și a înlocuit vechiul indice ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate), care era considerat vulnerabil la manipulări.

1. Cum este calculat IRCC?

IRCC este calculat ca media aritmetică a ratelor medii de dobândă ale tranzacțiilor dintre bănci. Valoarea IRCC se actualizează la fiecare trei luni și este mai stabilă și mai transparentă decât ROBOR. Acest indice este utilizat pentru a determina dobânda variabilă a creditelor și împrumuturilor ipotecare, fiind un reper pentru costul împrumuturilor pe piața românească.

2. Evoluția în timp a valorii IRCC

Sursă grafic: https://www.curs-valutar-bnr.ro/IRCC

De la introducerea lui în 2019, evoluția IRCC a fost relativ stabilă, cu fluctuații moderate, în primii 3 ani. Deoarece IRCC a fost conceput pentru a oferi o mai mare stabilitate și transparență în comparație cu ROBOR, acesta a răspuns mai puțin la schimbările pe termen scurt de pe piața financiară.

Dar, în 2022, IRCC a crescut destul de mult, atingând o valoare maximă de 7,06%, stabilizându-se în primele trei luni din 2023 în intervalul 5-6%.

Astfel, cea mai mică valoare înregistrată vreodată de IRCC a fost de 0,78% în ianuarie 2021, în timp ce valoarea maximă atinsă vreodată a fost de 7,06% în octombrie 2022.

Avantaje și dezavantaje ale utilizării IRCC

IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor) a primit atât critici, cât și aprecieri de la introducerea sa în 2019.

3. Avantaje IRCC:

– Stabilitate: IRCC este un indice mai stabil decât ROBOR, deoarece se bazează pe media ratelor medii de dobândă ale tranzacțiilor interbancare în lei pe o perioadă de trei luni. Această abordare diminuează volatilitatea și fluctuațiile pe termen scurt, ceea ce duce la o mai bună predictibilitate a costurilor creditelor pentru consumatori.

– Transparență: IRCC este considerat un indice mai transparent decât ROBOR, deoarece este mai puțin susceptibil la manipulări și reflectă într-o mai mare măsură condițiile pieței financiare românești. Aceasta înseamnă că dobânzile stabilite în funcție de IRCC sunt mai corelate cu realitatea economică.

– Introducerea IRCC a avut ca scop asigurarea unei legături mai bune între costul creditelor și evoluția economiei. Acest lucru ar putea contribui la stabilizarea prețurilor creditelor pe termen lung, ceea ce ar putea fi benefic pentru consumatori și ar putea reduce costurile împrumuturilor.

– Protecția consumatorilor: Prin utilizarea IRCC în loc de ROBOR, consumatorii pot beneficia de o mai mare protecție împotriva fluctuațiilor neașteptate ale dobânzilor. Acest lucru poate face planificarea financiară mai ușoară și poate reduce riscul de a se confrunta cu rate nesuportabile.

4. Dezavantaje IRCC:

– Noutatea indicelui: Introducerea IRCC în 2019 înseamnă că este un indice relativ nou pe piața financiară românească. Prin urmare, consumatorii și băncile ar putea fi mai puțin familiarizați cu acesta și cu modul în care se comportă pe termen lung.

–  Posibila încetinire a creditării: Introducerea IRCC ar putea duce la o încetinire temporară a creditării, întrucât băncile și instituțiile financiare trebuie să se adapteze la noul indice și să reevalueze modul în care acordă credite în funcție de acesta.

– Legislația care a introdus IRCC a fost considerată ambiguă în anumite aspecte, ceea ce a condus la interpretări diferite de către bănci și a generat confuzie în rândul consumatorilor. Acest lucru ar putea face ca procesul de obținere a unui credit să fie mai dificil sau să necesite mai mult timp pentru clarificări.

– Deoarece IRCC se actualizează trimestrial și se bazează pe media ratelor medii de dobândă ale tranzacțiilor interbancare în lei pe o perioadă de trei luni, acesta ar putea fi mai lent în a reflecta schimbările majore ale condițiilor economice. În cazul unor evenimente economice bruște sau a unor schimbări semnificative pe piață, IRCC ar putea fi mai puțin adaptabil în comparație cu ROBOR.

Cu toate acestea, este important să menționez că fiecare credit are termeni și condiții specifice și că alegerea unui credit legat de IRCC sau de ROBOR depinde de situația individuală a fiecărui consumator. Este întotdeauna recomandat să analizați opțiunile disponibile și să consultați un specialist financiar înainte de a lua o decizie privind tipul de credit pe care să îl alegeți.

5. Tranziția de la ROBOR la IRCC

După introducerea IRCC în 2019, băncile au avut posibilitatea de a oferi noilor clienți credite legate de IRCC în locul celor legate de ROBOR. În plus, clienții existenți cu credite legate de ROBOR au avut opțiunea de a-și converti creditele în credite legate de IRCC, în funcție de termenii și condițiile băncilor.

Tranziția de la ROBOR la IRCC a variat între bănci și clienți, iar unele bănci au promovat mai activ conversia creditelor decât altele. De asemenea, procesul de conversie depinde și de preferințele și situația financiară individuală a clienților.

După introducerea IRCC, persoanele fizice mai pot lua credite legate de ROBOR?

După introducerea IRCC în 2019, băncile au fost încurajate să treacă de la ROBOR la IRCC pentru creditele acordate persoanelor fizice în moneda națională (lei). În general, noile credite acordate persoanelor fizice sunt legate de IRCC, deoarece acest indice a fost creat pentru a aduce mai multă stabilitate și transparență în piața creditelor din România.

Cu toate acestea, este posibil ca unele bănci să ofere încă credite legate de ROBOR în anumite circumstanțe sau pentru anumite tipuri de credite. Totuși, majoritatea creditelor noi în lei pentru persoanele fizice sunt legate de IRCC.

Acum că ai aflat ce este IRCC, dacă sunteți interesat să luați un credit și doriți să aflați mai multe despre opțiunile disponibile, vă recomand să vă adresați direct băncii sau unui consultant financiar care vă poate oferi informații actualizate și personalizate în funcție de nevoile dvs. financiare și de condițiile pieței.

Vezi și

ROBOR – ce este indicele ROBOR și diferențele dintre ROBOR vs IRCC

Cum să-ți folosești mai inteligent banii – 10 soluții simple

Ce este ROBOR? ROBOR este un indice de referință utilizat în determinarea dobânzilor la unele credite acordate persoanelor fizice și juridice în lei. Practic, dobânda pe care tu ca și client al băncii va trebui să o plătești este alcătuită din ROBOR, plus o marjă pe care și-o stabilește banca respectivă.

1. ROBOR 3M și ROBOR 6M

ROBOR 3M și ROBOR 6M sunt două dintre cele mai utilizate rate ale ROBOR, având scadențe diferite. ROBOR 3M reprezintă rata dobânzii medii la care băncile comerciale se împrumută între ele pentru o perioadă de trei luni, în timp ce ROBOR 6M reprezintă rata dobânzii medii pentru împrumuturi pe o perioadă de șase luni.

Aceste rate sunt utilizate ca referință în determinarea dobânzilor pentru diverse produse bancare, cum ar fi creditele ipotecare, creditele de consum sau facilitățile de creditare în moneda națională.

2. Cum se stabilește valoarea ROBOR?

ROBOR se calculează pe baza unei metodologii stabilite de Banca Națională a României. Această rată sau indice denumit ROBOR reprezintă o medie aritmetică a ratelor dobânzilor la care 10 bănci din România sunt dispuse să ofere împrumuturi în lei între ele. Se afișează zilnic de către Banca Națională a României (ora 11:00) și se calculează ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de BCR, BRD, CEC, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen Bank, OTP, Eximbank, Unicredit și Intesa.

Pentru a elimina distorsiunile ce pot apărea din cauza unor oferte extreme, BNR elimină cele mai mari și cele mai mici rate comunicate și calculează media aritmetică a celor rămase.

Dincolo de metoda de calcul, în esență, ROBOR este un indicator al condițiilor de creditare și al nivelului de lichiditate din sistemul bancar românesc, având un impact direct asupra costurilor de finanțare pentru bănci și, în consecință, asupra ratelor dobânzilor pe care clienții le plătesc pentru creditele lor.

3. Evoluția valorii ROBOR 

Sursă grafic: https://www.curs-valutar-bnr.ro/robor

Acum că am aflat ce este ROBOR, hai să vedem cum a evoluat în timp valoarea acestuia. Cel mai mare ROBOR la 6 luni a fost în octombrie 2022, când s-a înregistrat o rată de 8,29%. Minimul a fost în Septembrie 2016 cu o rată de 0,94%. E un exemplu care ne arată că ROBOR este o rată de dobândă care fluctuează, în funcție de mersul economiei României, dar și al economiei globale, lichiditatea bancară, politicile Băncii Naționale,

În ultimii 10 ani, ROBOR a avut o evoluție fluctuantă. În perioada 2013-2014, ROBOR a înregistrat valori relativ scăzute, sub 1%, întrucât economia mondială încă se recupera de pe urma crizei financiare globale din 2008.

La începutul anului 2017, ROBOR a început să crească datorită unor factori precum creșterea inflației, deprecierea leului și creșterea deficitului bugetar. La sfârșitul anului 2018, ROBOR la 3 luni a atins un nivel de peste 3%, iar ROBOR la 6 luni a depășit 3,5%.

Ulterior, în 2019 și 2020, ROBOR a cunoscut o scădere treptată, ajungând la valori de sub 2% pentru diferite maturități. Această scădere a fost influențată de politica monetară a Băncii Naționale a României și de condițiile de pe piața internațională.

Din cauza pandemiei de COVID-19 și a incertitudinilor economice, ROBOR a avut o evoluție oscilantă în 2020 și 2021. Cu toate acestea, ratele au rămas în general sub 2% în această perioadă.

4. Diferențele dintre ROBOR și IRCC

ROBOR (Rata Ofertelor Interbancare din România) și IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) sunt doi indicatori folosiți în sistemul bancar românesc, dar cu scopuri și metodologii diferite.

Diferențele principale între ROBOR și IRCC sunt:

– Metodologia de calcul diferită dintre ROBOR și IRCC:

ROBOR se bazează pe tranzacțiile dintre bănci, în timp ce IRCC se bazează pe ratele dobânzilor la depozitele atrase de bănci de la persoanele fizice.

– Scopuri diferite pentru care sunt utilizate ROBOR și IRCC

ROBOR este utilizat în principal pentru tranzacții interbancare și determinarea costului împrumuturilor, în timp ce IRCC este utilizat pentru a determina costul creditelor pentru consumatori. IRCC este un indice introdus în 2019 și are strict scopul de a servi drept bază pentru calculul dobânzilor doar la creditele acordate consumatorilor, adică numai persoanelor fizice, în România.

– Perioade de actualizare diferite

Perioada de actualizare: ROBOR se actualizează în mod regulat, în funcție de maturitatea ratei (inclusiv zilnic pentru ROBOR overnight, săptămânal sau lunar pentru celelalte maturități), în timp ce IRCC se actualizează trimestrial.

5. După introducerea IRCC, persoanele fizice mai pot lua credite legate de ROBOR?

După introducerea IRCC în 2019, băncile au fost încurajate să treacă de la ROBOR la IRCC pentru creditele acordate persoanelor fizice în moneda națională (lei). În general, noile credite acordate persoanelor fizice sunt legate de IRCC, deoarece acest indice a fost creat pentru a aduce mai multă stabilitate și transparență în piața creditelor din România.

Cu toate acestea, este posibil ca unele bănci să ofere încă credite legate de ROBOR în anumite circumstanțe sau pentru anumite tipuri de credite. Totuși, majoritatea creditelor noi în lei pentru persoanele fizice sunt legate de IRCC.

Dacă sunteți interesat să luați un credit și doriți să aflați mai multe despre opțiunile disponibile, vă recomand să vă adresați direct băncii sau unui consultant financiar care vă poate oferi informații actualizate și personalizate în funcție de nevoile dvs. financiare și de condițiile pieței.

Vezi și

IRCC – ce este și evoluția IRCC

Cum să-ți folosești mai inteligent banii – 10 soluții simple