dezvoltare personala

Piața muncii devine din ce în ce mai incertă din cauza inteligentei artificiale. Nu e o noutate, inteligenta artificiala se comentează pe larg inclusiv la știrile TV. Ce este cel mai semnificativ e faptul că nu muncitorii cu joburi simple sau cei foarte bine plătiți vor fi afectați. Ci cei din zona de mijloc a pieței muncii. Aceștia se ocupă acum de sarcini de multe ori repetitive și de rutină.

Această schimbare va veni fie că ne-o dorim, fie că nu. Dar tocmai de aceea poate genera nu doar anxietăți, ci și oportunități pentru noi. Pentru că toți suntem egali în fața valului. Însă numai unii dintre noi vor fi pregătiți să îi facă față și să îl cucerească. Cum sa ne pregatim?

Inteligenta artificiala si planificarea adaptativă pentru joburile viitorului

Cei mai mulți dintre noi am fost “programați”. Învățăm, luăm note mari, dăm la facultatea X, devenim medici, asistenți, economiști, etc. Genul acesta de planificare funcționa în trecut pentru că viitorul se întrezărea destul de clar.

Însă într-o lume în care companiile și industriile sunt schimbate din temelii rapid și fără niciun avertisment, joburile se vor schimba și mai rapid. De aceea va fi nevoie să ne “planificăm” altfel carierele în era in care inteligenta artificiala face regulile.

Înainte faptul că ne schimbam domeniul, treceam de la economie la marketing, de exemplu, era un lucru rău. Practic deviam de la “plan”. Și orice deviere era un semn că nu alesesem bine. Sau nu eram destul de buni pentru domeniul respectiv. Aceeași mantră se aplica și companiilor. Strategiile nu mai sunt bătute în cuie și urmărite cu sfințenie. Ci se schimbă din mers pe măsură ce apar tehnologii noi, noi jucători, noi oportunități.

În planificarea adaptativă, pleci de la premisa că știi foarte puține despre viitor. Continuăm să avem un plan, dar el se va schimba din mers. Iar schimbările nu mai sunt văzute ca un eșec. Ci ca o recalibrare la noile oportunități și ca un proces de învățare.

Identifică o oportunitate legata de inteligenta artificiala si lumea viitorului

În cartea Disrupt Yourself, autoarea Whitney Johnson face o paralelă. Și anume între riscul asumat de companiile disruptive, care creează piețe și nevoi, fiind singure pe piață. Versus companiile care sunt în competiție cu alte companii. Acestea din urmă au avantaje specifice ca de exemplu preț, calitate etc. De obicei jucătorii disruptivi nu sunt luați prea în serios de companiile care sunt lideri de piață. Asta până când ajung să schimbe industrii întregi. De exemplu, compania de inchiriat DVD-uri, Blockbuster, a ignorat Netflix, până când a fost prea târziu. Sfatul autoarei: să facem același lucru și ca profesioniști, în carierele noastre. Așadar: creează-ți acea nișă în care vei fi indispensabil.

Abilitățile cerute de noul job se numără printre punctele tale forte?

Chiar daca ai identificat o oportunitate pe piata muncii in care jocurile sunt facute de inteligenta artificiala, s-ar putea sa nu fie suficient. Abilitățile de care ai nevoie pentru a fi bun în jobul respectiv trebuie să se regăsească printre punctele tale forte. Sau să poti sa le consideri puncte forte, prin învățare și experiență. Dacă ne uităm la argumente evolutive, vedem de exemplu că fiecare specie s-a specializat pe o anumită nișă, cu cât mai puțini competitori posibili. (Urșii koala de exemplu pot să metabolizeze frunzele de eucalipt, ceea ce foarte puține animale reușeusc. Astfel, competiția pentru această sursă de hrană este minimă.)

Cum identifici aceste puncte forte? Nu e întotdeauna simplu, dar gândește-te ce te face să te simți foarte sigur pe tine. Atunci când ești în largul tău îndeplinind o anumită sarcină, lucrând la un anumit tip de proiect, interacționând într-un mod specific cu membrii echipei etc Toate astea pot indica unul dintre punctele tale forte. De asemenea, fii atent ce te exasperează la ceilalți, în mod special la colegi. Din nou, când ceilalți te exasperează când fac un anumit lucru la birou poate fi un semn. Și anume că ești atât de bun la acea sarcină încât nu poți înțelege de ce ceilalți nu o pot realiza la fel de repede sau la fel de bine. Ce complimente primești din partea colegilor și șefilor? E posibil, din nou, ca lucruri care ție ți se par subînțelese să reprezinte abilități rare și valoroase pentru alții!

Fii pregătit pentru un drum cu suișuri și coborâșuri, într-o lume in care inteligenta artificiala creste gradul de incertitudine

Fii pregătit sufletește pentru obstacole! Întotdeauna ne lovim de dificultăți atunci când urmăm un plan bine pus la punct într-un mediu foarte predictibil. Cu atât mai mult obstacolele vor fi naturale atunci când navigăm un mediu în schimbare, așa cum este cel in care inteligenta artificiala e in plina desfasurare.

Amintește-ți că ai ales să urmezi oportunități noi, care poate nici nu au existat până la momentul respectiv. Și pentru care nu există căi bătătorite. Amintește-ți că dificultățile sunt unul dintre cele mai bune lucruri care ți se pot întâmpla! Imaginează-ți o lume în care fiecare posibilitate pare atrăgătoare. Practic la fiecare decizie ar trebui să cântărești enorm de multe căi de urmat. La un proces în 10 pași, fiecare pas cu câte două posibilități din care să alegi, ar exista 1.024 de posibilități în total… Dificultățile te ajută practic să faci prognoze mai bune și mai rapide despre consecințele alegerilor tale. Surferii, de exemplu, au o rată a feedback-ului extraordinar de rapidă, de aceea și învață extraordinar de repede.

E minunat să ai bani, timp și resurse pentru a dezvolta un proiect. Dar la un moment dat, prea mulți bani și prea multe resurse pot deveni o frână în progresul proiectului. Lucru observat si de Adam Grant, autorul cărții Originalii. La fel și în cazul construirii unei cariere intr-o lume in care inteligenta artificiala face jocurile.

Dacă nu te-a convins acest argument, gândește-te la o analogie: astronauții care experimentează zero gravitație ar trebui să fie cei mai fericiți. Sunt singurii oameni care “zboară”. De fapt, suferă de greață, dureri de cap, letargie, li se atrofiază mușchii. Organismul nostru a evoluat într-un mediu în care stresul este un lucru bun. Este regula după care funcționăm.

Inteligenta artificiala – o oportunitate pentru joburile noastre

Nu ne va fi ușor, ba din contră. E dificil să ajungi să ai succes într-un job despre care ai deja multe date: ce abilități îți trebuie, care sunt condițiile de angajare, posibilitățile de creștere și dezvoltare etc. Să ai succes într-un job despre care poate nici nu știi c-ar exista la momentul acesta e cu atât mai dificil. Dar nu vom putea schimba viitorul, ci doar ne vom putea adapta la el. Și, să sperăm, vom transforma inteligenta artificiala într-o oportunitate pentru noi.

Afla cum sa scrii scrisoarea de intentie si citeste despre joburi online. Dacă vrei, in schimb, sa devii antreprenor, citeste despre ce inseamna un startup aici.

Cum formulezi scrisoarea de intentie pentru job-urile de azi

6 joburi online care îți aduc bani fără să ieși din casă

În filme, cărți, viața reală (poate nu în ordinea asta) dăm din ce în ce mai des de un personaj numit psihoterapeut sau oameni care caută ori au deja unul. Totuși ce face el mai exact?

Cu toții avem perioade în care avem de trecut printr-o despărţire sau o pierdere, un deces, boală, o criză de cuplu sau profesională. Fie, în alt caz, lucrurile par în ordine, nu avem probleme evidente, însă persistă o nemulțumire față de viață sau față de noi înșine.

Psihoterapia este o modalitate de a ajuta oamenii când întâmpină astfel de situații. E din ce în ce mai accesată, iar dovezile științifice care argumentează utilitatea ei inspiră încrederea de care nu a avut mereu parte.

Psihoterapeutul ajută persoanele care se confruntă cu dificultăți emoționale și psihologice să-și înțeleagă problemele și să facă schimbări adecvate în viața lor. Nu vine cu sfaturi și rețete care să transforme tot ce nu funcționează și să facă viața mai ușoară, ci respectă niște protocoale, poate sugera direcții și strategii, însă e un proces colaborativ cu clientul care deține răspunsurile, doar că are nevoie de sprijin pentru a le scoate la suprafață.

Când mergem la psihoterapeut?

Lucrează cu clienți afectați de dificultăți precum depresie, fobii, stres, anxietate, probleme emoționale și de relaționare, tulburări fizice sau psihosomatice și probleme de comportament.

Unele dintre cele mai comune probleme întâmpinate de specialiștii în psihoterapie pot fi sentimente copleșitoare de tristețe, care au o cauză evidentă, cum ar fi o pierdere recentă. Se întâmplă însă ca motivul să nu fie cunoscut de cel ce vine în terapie, dar trăirile negative persistă și îi influențează majoritatea domeniilor importante ale vieții sau pur și simplu nu se mai poate bucura de lucrurile mai mici sau mai mari care înainte îi făceau plăcere.

Atunci când incapacitatea de a face față problemelor de zi cu zi nu mai poate fi ocolită, un psihoterapeut poate oferi ajutorul și îndrumarea de care e nevoie. 

Deseori, problemele se manifestă ca dificultăți în păstrarea concentrării la locul de muncă sau școală, ceea ce poate duce la consecințe negative pe termen scurt și lung, cum ar fi pierderea job-ului, șomaj sau note mici, renunțarea la școală și cariera dorită. De aceea e important a acționa din timp pentru rezolvarea acestor dificultăți și a evita efectele negative ce pot apărea mai târziu. Inclusiv incapacitatea prelungită de concentrare în diversele activități desfășurate în timpul liber poate fi un semn că ar fi nevoie de unele schimbări.

Alteori oamenii caută ajutor sau sunt aduși de apropiați pentru a-și trata dependența de alcool/droguri, stabilindu-și ca scop abstinența. În acest proces ar fi nevoie de un terapeut specializat în tratarea dependențelor, care să fie familiar cu specificul acestor situații și care deține instrumentele necesare pentru a oferi sprijinul de care e nevoie.

Un alt sentiment des adresat în terapie e acela că lucrurile nu se schimbă niciodată, pare să nu se întâmple nimic (bun), viața a devenit fadă, lipsită de culoare.

Pentru terapeuții de familie/cuplu, problemele ce apar frecvent sunt frustrări sexuale care de multe ori indică o pierdere a intimității, a conexiunii mai largi dintre cei doi parteneri și comunicarea ineficientă a nevoilor și dorințelor.

În general, lipsa unei vieți echilibrate poate fi un impuls pentru a cere ajutor din afară. Uneori nu ne mai putem ajuta de unii singuri, nici rudele sau prietenii nu pot să răspundă nevoilor noastre; în aceste momente poate căutăm un ajutor specializat, pe cineva care e pregătit în acest sens. 

Care e principiul pe care se bazează lucrul cu psihoterapeutul?

Terapia presupune o relaţie de comunicare profundă, bazată pe încredere reciprocă între cel aflat într-un moment de disconfort, de suferinţă psihică sau cu o nevoie de autocunoaştere şi un psihoterapeut pregătit să ofere un ajutor specializat. Acesta din urmă oferă o perspectivă mai obiectivă asupra vieții și dificultăților pe care le întâmpină clientul, iar împreună cu el caută soluții individuale și oferă modalități de a se confrunta și a face față problemelor. 

Cât trebuie să merg la psihoterapeut?

Nu există un număr standard al ședințelor de psihoterapie. Durata depinde de fiecare client în parte, de particularitatea problemelor şi a blocajelor care apar, de ritmul în acest proces. În „Handbook of psychotherapy and behavior change” se menționează faptul că în cazul unora progresul se observă după 3 ședințe, câte una pe săptămână, însă de cele mai multe e nevoie de 8-14 ședințe de terapie (însemnând 2-3 luni).

Cât costă psihoterapia?

În acest context, se acordă importanță și costurilor financiare pe care le presupune demersul. Prețul unei ședințe de psihoterapie poate începe de la 150 de lei, însă variază în funcție de pregătirea, notorietatea psihoterapeutului, de locație (în centrul orașelor mari prețul e mai crescut). Ținând cont însă de faptul că problemele nerezolvate pot aduce cu sine consecințe mai costisitoare (șomaj, spre exemplu) se dovedește a fi mai avantajos rezolvarea situațiilor problematice din timp.

Există unele servicii care oferă gratuit o primă ședință, astfel încât aspectul financiar să nu împiedice accesul la sprijin pentru sănătate mintală.

Care e diferența dintre psihoterapeut și psihiatru?

Nu de puține ori există o confuzie legată de rolurile specialiștilor din psihologie și psihiatrie. Psihoterapeutul este diferit de un psiholog clinician (absolvent al Facultății de Psihologie) ce testează și evaluează cu scopul de a stabili un diagnostic, iar intervențiile sale sunt de scurtă durată (6 ședințe în medie), centrate asupra unor probleme specifice.

A nu se confunda nici cu psihiatrul care e medic (rezidențiat în Psihiatrie) și are rolul de a diagnostica și trata tulburările psihice (schizofrenie, tulburare bipolară, depresie majoră etc.). Doar el poate prescrie medicamente.

Cum alegem psihoterapeutul potrivit pentru noi?

Psihoterapeutul (indiferent de facultatea terminată) are o formare în psihoterapie caredurează 3-6 ani. În activitatea sa, cele mai importante sunt relația terapeutică (bazată pe egalitate, empatie), sprijinul pe care îl oferă clientului (el nu dă sfaturi, ci îi oferă noi perspective și îl ajută pe acesta să vadă mai obiectiv realitatea, descoperind astfel soluții individuale la problemele cu care se confruntă).

Astfel că potrivirea dintre client și psihoterapeut este esențială, prin urmare necesită puțină atenție atunci când alegem unul.

Concret, ce putem face e:

1. Să-i întrebăm pe cei din famile, din grupul de prieteni dacă cunosc pe cineva

Din experiența lor ne pot indica psihoterapeuți care le-au fost de folos sau alții pe care am vrea să-i evităm, ambele informații fiind egal de importante. Totuși, trebuie să rămânem critici și să nu decidem exclusiv pe baza aprecierilor lor întrucât experiența lor singulară poate fi extrem de subiectivă și să nu reflecte cu acuratețe realitatea.

2. Să cerem o recomandare din partea altui specialist

Dacă deja ne-am întâlnit cu un alt specialist (psiholog clinician, psihiatru, medic, doctor de familie etc.) îl putem întreba la cine putem apela, întrucât el are cunoștințe mai vaste și este în măsură să ne indice un psihoterapeut.

3. Să căutăm pe internet psihoterapeuți din apropiere

E cea mai simplă modalitate, în plus, ne facem viața mai ușoară dacă nu avem de parcurs un drum prea lung până la cabinetul psihoterapeutului.

4. Îi putem suna pe cei care par potriviți

Putem oricând să-i apelăm pentru a le cere mai multe informații pe care nu le-am găsit singuri, iar din această convorbire putem decide în favoarea lui/ei în funcție de răspunsurile primite, de impresia pe care ne-a lăsat-o. Prima ședință e, de asemenea, lămuritoare în privința „compatibilității”, întrucât ne vom da seama cât de confortabil ne putem simți cu acel psihoterapeut. 

Potrivit e să strângem informații din cât mai multe surse, în felul acesta cresc șansele de a lua cea mai bună decizie pentru noi.

Vrei să înțelegi și mai bine ce înseamnă o ședință de psihoterapie?

Ești tot pe gânduri? Dacă nu ești convins că vrei să mergi la psihoterapeut sau dacă ai rețineri legate de ce se întâmplă într-o ședință de psihoterapie mai jos îți recomandăm o serie de cărți, filme, seriale și podcast-uri. În ele se regăsesc ședințe de terapie pentru a avea o imagine cât mai apropiată de ceea ce se întâmplă în realitate, am evitat cele care ar fi poate mai cunoscute, dar prezintă stereotipurile asociate psihoterapiei și prea puțin experiența veridică. 

Irvin Yalom, probabil cel mai cunoscut autor din domeniul psihoterapiei, îmbină cu măiestrie profesionalismul cu talentul de scriitor. 

Cartea lui, „Efemeride și alte povești de psihoterapie” conține mai multe ședințe reale cu diverși clienți, având ca temă descoperirea de sensuri în viață, dar atingând și alte problematici moderne (teama de viitor, griji legate de carieră, sentimentul de singurătate).

Într-o altă carte semnată de Irvin Yalom, „Mama și sensul vieții”, pe lângă exemplificări din ședințe individuale, se regăsește și o ședință de grup revelatoare care arată cât de puternică poate fi această formă de terapie.

Pentru cei care tolerează discuțiile despre moarte, „Privind soarele în față” e o lectură ce poate aduce chiar consolare prin exemplele pe care le oferă. În spatele multor probleme cu care oamenii vin la psihoterapeut se ascunde anxietatea față de moarte, iar Yalom explorează cu mult curaj această latură.

Romanul „Minciuni pe canapea” nu oferă acces doar în cabinetul unui psihanalist, ci dezvăluie trăirile, gândurile și sentimentele terapeutului căruia îi scapă ușor-ușor controlul ședințelor.  

„Inteligența erotică” și „Regândirea infidelității” de Esther Perel se concentrează asupra terapiei de cuplu. Deși cuplul e unul, ședințele conțin de obicei două perspective diferite, iar rolul terapeutului ajunge să fie acela de a-i ajuta pe cei doi în găsirea unei povești comune, pe care să o împărtășească. Mai mult, inclusiv cititorul este provocat să reconsidere sau să-și lărgească propriile definiții despre erotism, intimitate, fidelitate etc.

Pentru cei interesați și de istoricul psihoterapiei, „Interpretarea viselor” de Sigmund Freud oferă o imagine a modului în care se desfășura aceasta la începuturile sale.

În „Sensurile ascunse ale vieții”, Stephen Grosz relevă, pe de o parte, punctele forte şi pe cele slabe ale psihanalizei, iar pe de altă parte dezvăluie natura umană complexă pe care o descoperă în povestea fiecărui om care vine la el.

„A deveni o persoană” de Carl Rogers prezintă un tip de terapie ce aparține psihologiei umaniste – terapia centrată pe client. Ea presupune ca terapeutul să fie autentic, să dea dovadă de o acceptare necondiționată și de empatie față de client. Această relație va produce schimbare. Ideile prezentate se pot aplica la nivelul tuturor relațiilor interumane.

Recomandări filme și seriale pe tema psihoterapiei:

Good Will Hunting (1997)

Un tânăr cu o minte sclipitoare (actorul Matt Damon) pe care însă nu reușește să o exprime în moduri creative, ci se lasă prins în infracțiuni și job-uri nepotrivite cu potențialul lui, ajunge să aibă o strânsă relație terapeutică (terapeutul interpretat de Robin Williams) ce îi va schimba cursul vieții. Conversațiile dintre cei doi sunt remarcabile, iar filmul te va face, pe rând, să râzi și să plângi, te va impresiona.

28 Days (2000)

Te poți lăsa de băut în “28 Days” (2000)? Filmul cu Sandra Bullock, atât comedie cât și dramă, arată practicile dintr-un centru de reabilitare pentru cei care au probleme cu consumul de alcool. Deși s-ar putea să difere de ceea ce se întâmplă în realitate, e amuzant felul în care sunt ironizate acele practici (mai puțin acceptate de terapia bazată pe dovezi științifice) și e foarte interesantă privirea asupra vieții personajului, un jurnalist de succes care se află într-o petrecere continuă.

Couples Therapy (2019-2020)

E un serial documentar care prezintă terapia de cuplu a patru parteneri. Poveștile lor sunt urmărite, cu acordul și dorința participanților, timp de 20 de săptămâni în care își prezintă și trăiesc poveștile. Aceste mostre pot aduce în discuție aspecte pe care le vei descoperi că se potrivesc mai mult sau mai puțin și în cazul tău, iar asta din confortul propriei case, fără să te deplasezi la cabinet! How cool is that?

Treatment (2008–2010)

In Treatment (2008–2010) vine cu o perspectivă și mai largă întrucât cuprinde atât ședințele psihoterapeutului cu clienții săi, cât și cu propriul terapeut.

Gypsy (2017)

Gypsy (2017), la fel ca și cartea „Minciuni pe canapea” e mai degrabă despre cum nu ar trebui să arate relația terapeutică, ceea ce reprezintă de asemenea o informație valoroasă. Fără să-și propună, dar și fără să se împotrivească atunci când descoperă, psihoterapeutul începe o relație cu fostul partener al unui client curent. Un secret adună cu sine și mai multe minciune, ca un bulgăre de zăpadă rostogolit la vale.

Recomandări podcast cu ședințe de terapie reale, înregistrate cu acordul clienților: Where Should We Begin? și How`s Work? produse de Esther Perel. 

Vezi și:

Fericirea inainte de succes (?)

Pasi simpli ca sa fii fericit in fiecare zi