Despre bani se scrie mult. În principal cu sfaturi, mai simple sau mai complexe, despre cum să-i obținem, să-i economisim sau să-i înmulțim. Dimensiunea ignorată însă aproape complet este cea care se referă la cum să-i cheltuim. De regulă este doar un subiect care generează un zâmbet condescendent: toți suntem experți în cheltuirea banilor, nu?
Și totuși, se pare că există doi experți, o profesoară de psihologie la Universitatea din British Columbia (Elizabeth Dunn) și un profesor de marketing la școala de afaceri a Universității Harvard (Michael Norton), care au reușit să demonstreze, făcând apel la numeroase studii experimentale, beneficiile concentrării atenției noastre asupra modului în care ne cheltuim resursele, și nu doar asupra modului în care le câștigăm.
-
Achiziționează experiențe și nu (doar) obiecte materiale
Un prim principiu care sună mai degrabă a slogan de marketing. Dacă însă depășim asocierile mai degrabă consumeriste care apar des în legătură cu dorința de a avea cât mai multe experiențe (sub auspiciile așa-zisei economii actuale a experienței – “orice afacere e o scenă și orice faci e un spectacol”), ajungem repede la studiile care arată că percepem aceste achiziții (excursii, întâlniri cu prietenii, evenimente speciale) ca fiind mult mai reprezentative pentru sinele nostru. Totodată, suntem mult mai puțin predispuși să simțim regret post-cumpărare pentru experiențe, comparativ cu bunurile materiale, și pentru că sunt mult mai variate și mult mai puțin omogene, suntem mai protejați în fața comparațiilor individuale sau sociale. Chiar și acele evenimente neplăcute par a fi atenuate mult mai rapid de mecanismele memoriei noastre, rămânând în final de cele mai multe ori ancorați în semnificația abstractă a momentelor, și nu în înțelegerea detaliilor.
Chiar și dintr-o perspectivă fundamental diferită, cea a filozofiei artei de a trăi simplu, mai puține obiecte materiale înseamnă mai puține griji, mai multă ordine și implicit o stare de bine.
-
Reconfigurează percepția asupra obiceiurilor și cheltuielilor
O încadrare diferită a obiceiurilor și cheltuielilor noastre ne poate aduce mult mai multă satisfacție, chiar dacă în esență facem exact aceleași lucruri. Nu este nici pe departe un simplu sfat de a gândi pozitiv ci un concept validat experimental în economia comportamentală – efectul de încadrare. Psihologul Richard Nisbett ne oferă o ilustrare cât se poate de practică a modulului în care formularea diferită a unor opțiuni echivalente la nivel de conținut poate genera rezultate semnificativ diferite: un călugăr își întreabă starețul dacă are voie să fumeze în timp ce se roagă. În mod natural, primește un răspuns negativ cât de poate de tranșant din partea starețului, subliniindu-se gravitatea sacrilegiului unui astfel de act. Un alt călugăr însă se pare că reușește să aplice cât se poate de elegant efectul de încadrare, întrebarea sa fiind dacă are voie să se roage în timp ce fumează. Răspunsul este de data aceasta pozitiv și încurajator: “Desigur […]Dumnezeu vrea să primească oricînd vești de la noi”.
Întorcându-ne la preocupările lumești, schimbarea cadrului în ceea ce privește cheltuielile se poate realiza prin schimbarea categoriei mentale în care le plasăm. De pildă, mutarea lor din sfera necesităților sau din cea a lucrurilor pe care ni le permitem cu ușurință în sfera tratațiilor, pe care ni le acordăm voluntar și nu neapărat în mod inerțial sau forțați de împrejurări – „make it a treat”. Cu alte cuvinte, a implementa încadrări diferite este echivalentul găsirii unor strategii care să ne ajute să ne bucurăm de micile plăceri ale vieții (și implicit să maximizăm satisfacția banilor cheltuiți). Renunțarea temporară, de scurtă durată, la anumite obiceiuri de consum, sau poziționarea lor drept recompense pentru un anumit tip de efort, sunt sugestii testate pentru a reuși să le re-valorizăm și să ne obținem mai mult satisfacție de pe urma lor.
-
Concentrează-te pe a obține timp și nu pe a-l consuma
Întrebarea crucială pe care ar trebui să o formulăm înaintea oricărei achiziții este următoarea: în ce fel îmi va afecta această achiziție modul în care îmi petrec timpul?
Dacă reușim să plasăm timpul câștigat pe primul loc în topul criteriilor de evaluare a satisfacției pe care sperăm să o obținem în urma unei cheltuieli, atunci acțiunile noastre vor fi într-adevăr mai congruente cu obiectivul implicit de a fi mai mulțumiți cu viața noastră. Din păcate însă, tendința comună pare a fi de a ne sacrifica timpul cu ușurință pentru a economisi sume mici de bani sau chiar pentru a cheltui fără a obține satisfacția echivalentă timpului irosit. Schimbarea perspectivei dinspre bani către timp este destul de radicală însă emoțiile pozitive asociate ideii de a avea mai mult timp liber și de a fi mai puțin grăbit sunt cât se poate de benefice. Se pare că afluența de timp este puternic corelată cu bunăstarea subiectivă (și activități de tipul voluntariatului, exercițiilor fizice etc), în condițiile unui nivel constant de afluență materială.
O observație subtilă pe care trebuie să o avem în vedere este însă faptul că produsele care ne salvează timp astfel încât să reușim să fim mai eficienți nu se încadrează neapărat în acest principiu. Asta deoarece nu fac decât să ne repoziționeze în cercul vicios al sentimentului de a fi mereu pe fugă. Așadar, sugestia cercetătorilor este de a ne îndrepta atenția către produsele sau serviciile care reduc sau elimină complet acele sarcini pe care le percepem ca fiind cu adevărat neplăcute. În plus, simplul fapt de a ne oferi timpul în mod gratuit, pentru a-i ajuta pe ceilalți de exemplu, funcționează de minune în a ne face să ne simțim “mai bogați” în unitatea de măsură timp.
-
Inversează gratificația imediată cu plata în avans
Dată fiind lupta continuă pentru supremație dintre prezent și viitor, acesta este un principiu foarte greu de implementat, dar cu aceleași beneficii enorme precum celelalte. Esența constă în simplul fapt că dacă reușim să nu consumăm imediat ceea ce am cumpărat vom avea parte nu doar de satisfacția consumului, ci și de satisfacția așteptării. Astfel, întârzierea efectelor pozitive contribuie la amplificarea așteptărilor, iar acestea, cu precădere în cazurile în care au un fundament realist (de exemplu imagini frumoase și referințe pozitive legate de destinația următoarei vacanței), contribuie la amplificarea satisfacției per ansamblu.
În plus, vom reuși să gestionăm mai eficient ceea ce economiști comportamentali numesc “durerea plății” – neplăcerea pe care o simțim atunci când cheltuim, neplăcere ce se manifestă extrem de asemănător cu procesarea durerii generate de mici șocuri electrice sau cea asociată luării unor decizii riscante sau gestionării unor pierderi (se activează aceeași zonă a creierului – cortextul insular). Această durere a plății este prezentă în cazul tuturor tranzacțiilor dar atunci când ea este decuplată de beneficiile achiziției realizate (acestea apărând mai târziu), vom obține mult mai multă satisfacție deoarece ne vom concentra aproape în totalitate pe plăcerea experienței și nu pe costurile implicite.
Nu în ultimul rând, experiența cercetătorilor indică și faptul că plata pe loc și consumul ulterior au și avantajul secundar, dar deloc neglijabil, de a susține toate celelalte principii de cheltuire a banilor prin faptul că ne oferă o imagine de ansamblu mult mai realist și mai cuprinzătoare a cheltuielilor noastre.
-
Investește în ceilalți
Ultimul principiu beneficiază de caracteristica imbatabilă de a servi nu doar interesul propriu de a ne cheltui mai bine banii ci și interesului societății în general: se pare că banii pe care îi cheltuim pentru ceilalți chiar ne fac mai fericiți decât cei pe care îi cheltuim pentru noi.
În mod evident, nu ne referim la extrema cinică foarte ușor de adus în discuție, aceea de a cheltui doar pentru alți oameni și de a neglija propriile noastre nevoi, ci la dovezile numeroase ce susțin existența clară a unor preferințe prosociale. Experimentele arată că sume mici, de doar 5$, cheltuite pentru a ajuta pe altcineva, au capacitatea de a ne spori fericirea (prin comparație cu satisfacția obținută prin cheltuirea aceleași sume pentru noi înșine). Mai mult decât atât, în studii care analizau raportul dintre cheltuielile personale și cele prosociale (în medie de peste 10 la 1, indiferent de nivelul venitului personal), variabila semnificativă ca și indicator real al fericirii resimțite era cea din urmă (cu o forță asemănătoare nivelului venitului personal). Rezultate similare au fost obținute și în studiile organizaționale care au evaluat impactul asupra productivității angajaților pentru cazul oferirii de mici bonusuri personale (situația cea mai comună) versus oferirea de bonusuri prosociale, în care banii trebuiau folosiți pentru un coleg de echipă.
În concluzie, a cheltui banii cu rost s-ar putea să fie una dintre acele abilități esențiale a căror deprindere ne poate îmbunătăți viața în mod semnificativ. Trebuie doar să începem prin a ne întreba mai des, și mai serios, ce fel de fericire ne aduc cheltuielile pe care le facem.
