Banii tai

Incepand cu anul 2007, sistemul pensiilor din Romania este structurat astfel:

Pilonul 1 – Pensia de stat

Pilonul 2 – Pensia privata obligatorie

Pilonul 3 – Pensia facultativa administrata privat

Pilonul 1 reprezinta pensia de stat ce se va incasa dupa iesirea la pensie. Pensia de la stat va reprezenta un procent din ultimele salarii încasate inainte de pensionare.

Conform estimarilor unui studiu realizat de Expert Forum si Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, din ianuarie 2015, daca pentru cei care ies la pensie acum, valoarea pensiei de stat lunare este de aproximativ 48% din ultimul salariu, pentru cei care vor iesi la pensie in 2040 (deci cei care au acum 40 de ani), pensia de la stat va fi de aproximativ 24% din ultimul salariu.

Pilonul 2 reprezinta pensia privata obligatorie pentru toate persoanele angajate care aveau la momentul introducerii, respectiv in anul 2008, pana in 35 de ani, si in mod optional pentru persoanele care aveau intre 35 – 45 de ani. Și, bineînțeles, contribuția a devenit obligatori pentru toți cei care s-au angajat după 2008.

Contributia la Pilonul 2 reprezinta un procent din contributia de 10,5% platita de fiecare angajat la contribuția de asigurări sociale (CAS). In prezent, din aceasta contributie, un procent de 5,1% merge catre fondul privat care îți administrează pensia privată, iar restul de 5,4% merge in continuare la stat.

Potrivit Autoritatii de Supraveghere Financiara, la finalul lui 2016, peste 6,7 milioane de romani erau inscrisi pentru pensia privată obligatorie, in timp ce pentru cea facultativă optasera putin peste 400.000 persoane.

Beneficiarul se poate muta oricand de la un fond de pensii private la altul, in functie de preferinte. Asa cum spuneam si mai sus, persoanele pana in 35 de ani trebuie sa adere la un fond de pensii privat la momentul angajarii.

In cazul in care persoana nu adera la un fond de pensii, aceasta este repartizata aleatoriu de catre Casa Nationala de Pensii Publice. Atat timp cat datoram, potrivit legii, contributia pentru pensie, nu ne putem retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat.

Cum afli la ce Fond Privat de Pensii esti repartizat daca nu ai ai optat pentru unul

Pasul 1 – Intra pe https://asfromania.ro/scr/petitiiFP. Pasul 2 – Se va deschide un formular de completat cu datele personale, numar de telefon, adresa de email, etc. Da apoi click pe butonul “ Cauta”.

Pasul 3 – Dupa ce ai dat clic pe butonul “Cauta” ti se va deschide o alta pagina care te informeaza ca solicitarea ta a fost receptionata, iar in termen de 10 zile vei fi contactat de catre administratorul fondului de pensii la care esti participant. In cazul in care nu esti contactat, trebuie sa transmiti un mail catre ASF, la [email protected].

Ce se intampla cu banii stransi la Fondul de Pensii Privat obligatoriu, in cazul decesului persoanei?

Daca participantul la Pilonul 2 de pensii private dispare inainte sa apuce sa ceara obtinerea pensiei private, pe numele mostenitorului acestuia va fi deschis un cont la fondul de pensii la care s-a contribuit pana atunci, banii fiind transferati acolo.

Daca cel care mosteneste banii din acest fond de pensii este si el participant la fondul de pensii, chiar daca nu neaparat la acelasi, mostenitorul poate sa ceara cumularea conturilor la un singur fond privat.

Daca vorbim de un mostenitor care nu este participant la fondul de pensii private, atunci acesta va putea solicita banii sub forma unei plati unice.

Cel care se pretinde mostenitor trebuie sa dovedeasca aceasta calitate, iar cei care contribuie la fondurile de pensii private pot solicita banii acumulati in cont chiar daca suma nu este destul de mare pentru a beneficia de pensia privata minima.

Pilonul 3 reprezinta pensia facultativa administrata privat, adica banii acumulati voluntar de o persoana pentru pensia sa viitoare.

In acest sistem poate contribui atat angajatul, pe cont propriu, cat si angajatorul in numele angajatului, ca o forma de beneficiu suplimentar.

Contributia lunara la pensia facultativa administrata privat este deductibila fiscal, in limita a 400 de euro pentru angajat pe an, si deductibila fiscal integral pentru angajatorul care contribuie in numele angajatului.

De ce imi trebuie pensie privata?

• Pensia de la stat nu va fi suficienta la varsta pensionarii, asadar fiecare va trebui sa economisim pentru propria batranete
• In contextul unui fenomen tot mai accentuat de imbatranire a populatiei care pune presiune din ce in ce mai mare asupra sistemului public de pensii, in vederea cresterii calitatii vietii pensionarilor, este necesara existenta unor alternative, acestea fiind reprezentate de cele doua componente noi, pensia privata obligatorie si pensia privata facultativa
• Experienta statelor dezvoltate arata ca administrarea privata a pensiilor a avut rezultate mai bune decat administrarea pensiilor facute exclusiv de catre stat

Un om de serviciu la un supermarket in America a donat la moartea sa o avere de $8 milioane către librarii si spitale, lasandu-si familia contrariata despre cum a reusit sa adune atatia bani dintr-un salariu asa mic. S-a aflat ulterior ca acest om de serviciu pusese deoparte $300 / luna timp de 65 ani. Și totuși, cum a ajuns ca echivalentul a $250.000 ($300 x 12 luni x 65) să valoreze $8 milioane? Investindu-i!

Ca urmare a experientelor FNI si Caritas, marea majoritate a romanilor si-au pierdut increderea in sistemul financiar, in special in investițiile la bursă. Totusi, in SUA, americanii isi construiesc singuri pensia printr-un program scutit de taxe (401k) investind in companii listate pe bursa la alegerea lor (suportand si riscul in acelasi timp).

Istoric vorbind, indicii ce urmaresc pietele de actiuni din SUA au crescut in medie pe an cu 8% de la inceputul secolului XX. (Pietele de obligatiuni (fiind mai sigure si cu un risc redus) in aceeasi perioada au crescut cu 4% an.) Pe de alta parte, rezultatele trecute nu sunt o garantie pentru rezultatele viitoare! Deci daca un consilier financiar cu carti frumoase in biblioteca si scaune de piele in birou îți va promite un randament garantat, ar fi mai bine sa fugi; asa ceva nu exista! Dar, pe termen lung si in medie, pietele de actiuni ar trebui sa creasca cu acei 8%.

Deci cum îți investești banii?

Niciodata toate ouale in acelasi coș

În primul rând, nu ții toate ouăle în același coș. Acesta e principiul diversificării. Mai sus am discutat despre o crestere istorica medie a pietelor financiare, dar abaterea de la această medie poate fi destul de ridicata in anumiti ani si sub anumite circumstante  (de exemplu criza din 2008). Mai mult, unele din companiile cotate pe bursa uneori dau faliment, iar actionarii acelei companii in general pierd banii investiti.

Aici intra in joc diversificarea: sa presupunem ca îți imparti capitalul in 30 de parti egale si investești in 30 de acțiuni (fiecare acțiuneva avea o greutate de 3.33% in portofoliul tău); in cazul in care o investitie se dovedeste a fi nefasta riscul de a pierde este limitat la 3.33% (si totusi, istoric vorbind, chiar si in cazul unui faliment de obicei se recupereaza un procent din investitie). Acelasi rationament este si in cazul in care o companie devine foarte profitabila si isi dubleaza valoarea, portofoliul va creste cu doar 3.33%.

Cum alegi firmele în care să investești?

Una dintre soluțiile cele mai la îndemână este să nu le alegi. Dupa ce am clarificat avantajele diversificarii este important sa vorbim în continuare despre ETFs (exchange traded funds) si indici.

Pentru a putea masura cresterea pietelor financiare, finantistii au construit ceea ce se numesc indici. Un index e un portofoliu ipotetic alcatuit din acțiuni ale companiilor listate pe o anumita piata. Astfel in Romania avem BET Index cu 13 cele mai valoarese companii; in Germania avem DAX Index cu cele mai valoroase 30 de companii, in Franta avem CAC40, Anglia FTSE100, SUA S&P500 ori NASDAQ. Din punctul de vedere al principiului diversificarii putem sa investim direct in indici astfel incat sa capatam o expunere pe o anumita piata fara sa cumparam toate actiunile individual si sa platim comisioane pentru fiecare tranzactie (actiuni ca Google, Amazon costa in jurul la 1000$). Aici intra in joc ETF-urile (Exchange Traded Funds) care sunt instrumente financiare ce urmaresc acesti indici.

Ca urmare, in loc sa cumparam actiuni la toate companiile ce compun indicele S&P (500 de companii!) putem investi intr-un ETF ce urmareste acest index, cu un comision minim (0,5%/an) si fara a fi nevoiti sa cumparam actiuni la toate cele 500 companii.

Aceasta strategie trebuie comparata cu a investi in fonduri mutuale. Fondul mutual este exact ca un index doar ca o persoană (numită asset manager) alege ce companii sa adauge in portofoliu. Problema cu fondurile mutuale este ca vin cu comisioane de 1-2%/an si uneori si cu comision din potentialul profit. Mai mult, din punct de vedere empiric, e dovedit ca doar 5% din acesti asset manageri au reusit de-a lungul istoriei sa bata piata (Warren Buffet este unul dintre aceștia), iar restul au pierdut bani in raport cu indicii cu care s-au comparat. Lamurind si conceptul ETF, ramane intrebarea noi in ce investim? pe care o voi aborda in articolele viitoare. (gandește-te la ETFs ce urmaresc companii ce activeaza in piata oncologiei, robotica samd)

A opta minune a lumii – Dobanda la dobanda

Cum ziceam, să nu ai încredere în consilieri financiari care-ți garantează o anumită creștere. Dar cu siguranță poți să ai încredere în efectele miraculoase ale dobânzii la dobândă (dobânda compusă). Este un alt concept important pentru a înțelege cum banii tăi pot să lucreze pentru tine. Albert Einstein numea dobânda la dobândă ca fiind a opta minune a lumii. Sa ne imaginam ca ai 25 ani, tocmai ce te-ai căsătorit si vrei ca fiul tău sa invete la Harvard, unde un MBA costa $150.000. Daca pui deoparte in fiecare luna $275 la o dobanda anuala de 6%, dobanda la dobanda va transforma toate depozitele lunare in $150.000 dupa 22 ani. Acelasi rationament functioneaza si cu o casa, pensie samd.

Cât ești dispus să riști?

Un proprietar de imobile ce le închiriază dar are și venituri de la un loc de muncă va avea o abilitate mai mare de a risca versus un tanar ce tocmai a intrat in viata activa.

Varsta investitorului e un alt criteriu important! In general, tinerii sunt considerati ca avand o disponibilitate mai mare de a risca intrucat este presupus ca vor fi in viata activa pentru o perioada mai lunga. Astfel, un consilier financiar ii va sfatui sa investeasca o proportie mai mare a capitalului in actiuni (ce vin cu un risc mai mare, dar si cu un randament pe masura) si o proportie mai mica in obligatiuni (risc mai mic, randament mai mic).

Un senior ce deja a avut o viata activa consistenta va avea in mod normal o disponibilitate redusă pentru risc (va avea nevoie de o pensie si nu de atacuri de panica daca economia intra in depresie!). Astfel, el va investi o proportie mai mare a portofoliului in obligatiuni (ce anual aduc un randament numit cupon) si una mai mică in actiuni.

Așadar, cum a reușit omul de serviciu să lase o moștenire de 8 milioane USD? Câteva din răspunsuri au fost cu siguranță: investițiile în portofolii diversificate, efectul dobânzii la dobândă, continuitate și consecvență, dar și un mod de viață frugal. Toate au contribuit în a-i construi această avere.

Succes!

Citește și 9 sfaturi pe înțelesul tuturor de la Warren Buffett, “Oracolul” din Omaha

Cum să ne bucurăm de bani punându-i deoparte, mai mult decât dacă i-am cheltui?

9 sfaturi despre viata, succes si bani de la Warren Buffett, “Oracolul” din Omaha

Cum să ne bucurăm de bani punându-i deoparte, mai mult decât dacă i-am cheltui?

Ai găsit apartamentul ideal și ești gata să devii proprietar. Cu o zi înainte de a semna antecontractul, după ce ai plătit evaluarea și ai făcut o serie de formalități bancare, proprietarul îți impune câteva condiții suplimentare legate de termenele de plată și alte aspecte administrative.

Deși nu ești pe deplin convins, fiind vorba de niște aspecte marginale pe lânga preț, care rămâne neschimbat, decizi să mergi mai departe cu tranzacția ? (bazându-te pe raționamentul că oricum ai investit deja timp și bani în acest proces). Majoritatea dintre noi răspund afirmativ în fața unui astfel de scenariu decizional, iar datele empirice ne spun că asta ne poate costa foarte mult pe termen lung.

Care este explicația?

Pentru a ajunge la răspuns, și la investițiile iraționale, facem un mic ocol.

Cel care a inventat zicala cu piatra azvârlită avea în mod clar potențial de economist. Ce vrea sa ne transmită această vorbă din popor este faptul, aparent extrem de banal, că ceea ce s-a consumat (o anumită resursă în cazul original) nu se mai poate recupera, iar deciziile noastre n-ar trebui să mai ia în calcul aceste valori.

Aceasta este esența unui principiu botezat pe scurt dilema costurilor scufundate sau, mai laic, a costurilor irecuperabile, pe care nu îl apreciem prea mult tocmai din cauza simplității sale.  În schimb, îl vedem ilustrat din plin în fel și fel de exemple prozaice: ai mers la un film si dupa primele 10 minute ti-ai dat seama ca e absolut ingrozitor. Dacă rămâi să vezi tot filmul doar pentru ca ai plătit deja biletul, te afli exact în aceeași situație în care decizi să cumperi apartamentul doar pentru că ai plătit o evaluare bancară și niște comisioane.

Dacă încă nu te-a convins înțelepciunea românească, să știi că și cea americană transmite exact același mesaj, pornind tot de la viața de zi cu zi: n-are niciun rost să plângi după laptele vărsat. Și, dacă ar fi să continuăm raționamentul: a-ți baza viitoarele deciziile alimentare pe acest fapt, este în mod clar lipsit de raționalitate (economică).

Probabil încă pare complicat și nu se leagă pe deplin: apartament, piatră aruncată, lapte vărsat. Costurile irecuperabile sunt însă atât de versatile încât cu puțină perseverență găsim multe alte situații pentru care studiile experimentale ilustrează cu prisosință același modus operandi. Adică acționăm sistematic în baza aceluiași tipar.

1. Iei cina la restaurant și ți s-a adus un fel de mâncare ce se dovedești a nu fi în totalitate pe placul tău. Îl mănânci doar pentru că l-ai plătit deja?

2. Te-ai înscris la un curs de limbi străine, unde realizezi după primele 2-3 întâlniri că metodele de predare sunt sub așteptările tale. În situația în care nu îți poți recupera taxa, vei continua să-l frecventezi?

3. Ai început să lucrezi la un proiect complex și datorită unor schimbări importante în domeniul de activitate începi să conștientizezi că șansele de succes sunt de fapt foarte mici. Îl duci până la capăt pentru că deja ai investit mult efort? (de pildă guvernul francez și cel britanic au procedat exact așa în procesul de dezvoltare al avionului Concorde, un eșec remarcabil, cu consecințe dramatice)

4. Ai învățat să utilizezi un soft de analiză statistică însă între timp a apărut un program cu un potențial mult mai mare de dezvoltare și implementare. Preferi să lucrezi în cel vechi pentru că ți-a luat deja mult timp să te familiarizezi cu el?

Toate exemplele aduc în discuție faptul că acceptarea unei pierderi este o mare provocare cognitivă, iar în încercările noastre extreme de a evita sentimentele așa de neplăcute cădem pradă unor riscuri și mai mari. În plus, ancora cognitivă este dublată și de investiția emoțională care însoțește adesea consumul de bani, timp și energie. Economiștii comportamentali ne spun că dezvoltăm un tip de efect de proprietate nu doar asupra obiectelor pe care le deținem (sau suntem aproape de a le deține, precum în cazul apartamentului) ci și asupra proiectelor și ideilor noastre. Asta înseamnă că le valorizăm mult mai mult comparativ cu aprecierea care ar rezulta dintr-un proces obiectiv de evaluare (adică dacă am evalua același proiect dar aparținând altcuiva). În consecință, aversiunea față de pierderea lor capătă o și mai mare intensitate.

Rezolvarea unei astfel de situații devine și mai complicată pe măsură ce trece timpul și ne confruntam cu o spirală amețitoare: dacă am ignorat semnalele de alarmă și am continuat să investim o bună perioadă într-o proiect ineficient, într-un soft nu tocmai performant sau într-o pregătire profesională irelevantă, poate totuși nu e momentul să ne oprim acum și merită să mai sperăm la o infimă probabilitate care să ne salveze.

Specialiștii în științe politice ne oferă un exemplu concludent care să ne țină departe de această justificare prin faptul că acest efect este adesea invocat pentru a explica de ce SUA a petrecut atât de mult timp în războiul din Vietnam, luptând pentru ceea ce părea destul de clar a fi o cauză pierdută. Conform acestor opinii, pe măsură ce numărul soldaților ce și-au pierdut viața în conflictul armat a început să crească, retragerea trupelor a devenit din ce în ce mai puțin probabilă tocmai de teama de a nu transmite mesajul că acei soldați au murit în van. Prin urmare, mai mulți soldați au fost trimiși în Vietnam, numărul morților a crescut și retragerea a devenit din ce în ce mai puțin fezabilă.

Acest gen de raționalizare (nu raționalitate) este o strategie adesea utilizată inconștient în soluționarea cazurilor de disonanță cognitivă – acea tensiune pe care o resimțim atunci când există o nepotrivire între convingerile și comportamentul nostru. În mod concret, rezultatele experimentelor psihologice arată că dacă depunem mai mult efort în rezolvarea unei sarcini apăsătoare, apare o schimbare la nivel cognitiv și sarcina este re-evaluată într-un mod mai favorabil (deci nu o mai percepem ca fiind atât de apăsătoare). Făcând apel tot la zicale, strugurii sunt mai acri sau mai puțin acri nu în funcție de conținutul lor ci de capacitatea noastră de a ajunge la ei.

De partea cealaltă însă, dacă reușim să rezistăm și să înțelegem că laptele e deja vărsat și piatra este definitiv pierdută, avem șanse foarte mari să ne minimizăm costurile de oportunitate și să ne valorificăm timpul într-un mod mult mai folositor, care să compenseze pe termen lung pierderea inițială.

Morala: viata incepe acum, nu într-un mod hedonist de tipul “trăiește clipa“ ci mai degrabă într-un spirit prospectiv în care deciziile tale trebuie sa tina cont într-o mult mai mare măsură de viitor și nu de ceea ce intră deja în registrul trecutului. Nu vom putea ști niciodată dacă achiziționarea apartamentului s-ar fi dovedit sau nu o afacere bună, însă în mod sigur bias-ul costurilor scufundate te va pune la încercare și în alte contexte.

Odată ce te angajezi începi să prinzi gustul independenței financiare. Ești stăpânul veniturilor tale și decizi singur pe ce dai banii. După câțiva ani de muncă, simți că e timpul să ai mașina ta și să devii proprietarul unui apartament.

Începi să te interesezi de condițiile de creditare ale băncilor, dar informațiile pe care trebuie să le iei în considerare par copleșitoare. Nu te lăsa demoralizat. Decizia alegerii unei oferte de credit devine mult mai ușoară dacă îți răspunzi la următoarele întrebări:

1. Sigur creditul e opțiunea cea mai bună pentru mine, acum?

Folosește-te de calculatoarele online ale băncilor care pot aproxima cât vei plăti lunar, în funcție de suma împrumutată. Integrează rata aceasta în cheltuielile tale lunare. Dacă îți va permite, în continuare, să îți păstrezi stilul de viață de până acum și să pui deoparte și niște bani, înseamnă că un credit nu te va afecta foarte mult.

Pe de altă parte, dacă acum salariul îți ajunge doar de la o lună la alta, mai bine te gândești la modalități de creștere a venitului lunar. Vei economisi, astfel, mai mult și vei fi în măsură să iei un credit fără să îți faci probleme pentru plata ratei.

2. Ce doresc să fac cu banii împrumutați?

Băncile au condiții diferite de creditare în funcție de ce vrei să achiziționezi. Creditul de nevoi personale este contractat pentru cumpărarea bunurilor de valori mai mici (electronice, electrocasnice), pe o perioadă mai scurtă (de regulă, maxim 5 ani). Condițiile de acordare sunt, în general, abordabile.

Pentru sume mai mari, cum sunt cele necesare unei case sau a unei mașini, banca va solicita o garanție sau o ipotecă, precum și un avans. Neplata îndelungată a ratei lunare poate duce la pierderea obiectelor garantate.

3. Am mai multe oferte. Cum decid care împrumut are costurile cele mai scăzute?

Important este să pleci de la aceiași termeni de comparație. Pentru asta, Uniunea Europeană a impus conceptul de DAE – Dobânda Anuală Efectivă. Aceasta aduce ofertele mai multor bănci la un numitor comun. DAE include toate costurile unui credit: rata dobânzii, comisioanele de administrare lunară, anuală, comisionul de analiză a dosarului de credit, asigurarea de viață, etc. Cu cât valoarea DAE este mai mică, cu atât suma restituită la final va fi mai scăzută.

4. Este o perioada de rambursare mai lungă avantajoasă pentru mine?

Analizează bine perioada pe care ți-o asumi ca să returnezi creditul și costurile aferente. Cu cât este mai îndelungată, cheltuiala ta lunară va fi mai mică. La finalul perioadei vei constata, însă, că ai plătit băncii o sumă mai mare de bani, decât dacă l-ai fi restituit, de exemplu, în jumătatea acestei perioade. Nu te îndatora pentru perioade lungi de timp, dacă ai această opțiune.

5. În ce valută să iau creditul?

Poate că, acum, împrumuturile în euro au o dobândă scăzută și rata de schimb este suportabilă pentru tine. Ia în considerare, totuși, că piața valutară oscilează și nu poți știi ce eveniment o va dezechilibra în viitor. Specialiștii recomandă ca moneda creditului pe care îl iei să fie aceeași cu cea în care îți primești salariul. Astfel, vei scăpa de riscul fluctuațiilor financiare și nu vei ajunge la refinanțări sau, mai rău, pe lista rău-platnicilor.

Singura cale de a face achiziții sigure, cu costuri zero în afară de prețul produsului, este să apelezi la economiile tale. În era recompensării instante, însă, unele bunuri te pot atrage prea tare pentru a aștepta. Sfatul nostru este să recurgi la creditul bancar după ce epuizezi toate celelalte opțiuni. Dacă, însă, alegerea ta este luată, asigură-te că înțelegi pe deplin costurile pe care ți le asumi și responsabilitățile din relația cu banca.

Citește și Cum să ne bucurăm de bani punându-i deoparte, mai mult decât dacă i-am cheltui?

Cum să-ți folosești mai inteligent banii – 10 soluții simple

Cum să ne bucurăm de bani punându-i deoparte, mai mult decât dacă i-am cheltui?

Cum să-ți folosești mai inteligent banii – 10 soluții simple

Câți dintre noi nu am visat măcar o dată cu ochii deschiși că putem deveni într-o zi propriul nostru șef, scăpând astfel de programul 9-5, de șeful care nu acceptă să vii mai târziu sau să coborî prea des la țigară, ori de acei colegi pe care îi eviți până și la metrou?

Toate acestea pot avea o soluție, și anume deschiderea unui start-up. Neil Blumenthal, CEO al Warby Parker, definește startup-ul ca fiind o companie concepută să rezolve o problemă, unde soluția nu este una clară, iar succesul nu este nici el garantat.

Deja începe să se complice un pic, nu? Încă ai timp să te reîntorci la rutina de zi cu zi, dar, cu siguranță, nu vrei asta, așa că hai să vedem de ce e nevoie pentru a porni la drum cu proiectul tău.

Primul aspect pe care trebuie să-l menționăm sau, mai bine zis, primul element ești ,,TU”. Va trebui să știi de la început dacă vei fi dispus să te dedici în totalitate noii tale aventuri, din toate punctele de vedere, organizațional, social și nu numai, cât și de a învață din mers pentru a depăși toate provocările care vor veni. În plus, va trebui să te gândești dacă startup-ul are o cultură potrivită cu personalitatea ta (nu poti sa deschizi un shop raw-vegan daca tu esti fan coaste cu sos bbq 🙂 ). Deci, pe scurt, trebuie să aplici cam tot ce ai învățat în viață de la cei 7 ani de acasă, băncile școlii, experiența profesională, cat și cea de viață.

Acum să trecem la lucrurile serioase că de, avem de condus o firmă, cu un nou statut – de angajator, și nu angajat. Deci practic putem face ce vrem, nu?

Un prim pas pentru a porni la drum ar fi să avem un plan de afaceri, asta dacă nu vrem ca aventura noastră antreprenorială să fie una scurtă. Importanța acestui plan este aceea de a avea răspunsul la întrebarea de câți bani am nevoie pentru a porni precum și de a avea scris toate aspectele ce țin de natura proiectului.

Odată ce avem planul de afaceri complet putem să trecem la nivelul următor și anume să punem pe hârtie de ce avem nevoie în funcție de industria și domeniul ales. Pentru a fi în legalitate vei fi nevoit să deschizi o firmă, găsești o sumedenie de informații despre asta online, de ce acte ai nevoie, unde să le depui și cât costă. Tot aici va trebui să te gândești și la un contabil.

Next, urmează investiția propriu-zisă în funcție de modelul de business ales de tine. Dacă este online, e posibil să scapi mai ieftin. Dacă nu, va trebui să te gândești la o locație și tot ce ține de ea, un stoc inițial de produse, o licență sau chiar o franciză.

Odată ce am achiziționat bunurile de care proiectul nostru are nevoie, trebuie să avem în vedere și cheltuielile operaționale, ele fiind reprezentate de costul necesar producerii sau prestării de servicii precum materiile prime, costul cu angajații precum și logistica, chirii, diferite costuri care apăr cu terți sau o campanie de marketing.

Un simplu calcul matematic prin adunarea celor două secțiuni de mai sus și, voilà, avem costurile de început ale proiectului.

Dacă credeai ca am terminat, te anunț că mai avem un pas.

 Ultimul pas este reprezentat de o previzionare (forecast) a necesarului de capital pentru a susține business-ul în următoarele luni, având în vedere că venitul din vanzări s-ar putea să nu fie suficient pentru a acoperi costurile și cheltuilelile. Mai direct, de câți bani trebuie să mă împrumut pentru a putea susține proiectul dacă acesta nu va genera suficiente lichidități? Pentru a construi acest plan ai nevoie de o analiză estimativă asupra vanzărilor și a costurilor pe fiecare lună pentru o perioadă de minim 6 luni. Iar dacă rezultatul scăderii vanzărilor la costuri și cheltuieli va fi unul pozitiv, inseamnă că business-ul tău are mari șanse de reusită.

Bineînțeles, teoria de multe ori diferă de practică, de aceea îți garantez că indifferent de ce experientă vei avea ea va conta enorm în dezvoltarea ta ca individ și de ce nu ca viitor antreprenor de success.

Mult succes !

Citește și Cum sa pui banii să lucreze pentru tine și să te pensionezi mai repede

Cum sa pui banii să lucreze pentru tine și să te pensionezi mai repede

Citind o carte foarte interesanta scrisa de Robert Kiyosaki mi-a atras atentia raspunsul la cateva intrebari referitoare la bani: “De unde sa incep?” sau “Cum sa ajung la un echilibru financiar?” , raspunsul la aceste intrebari a fost acelasi “Trebuie să înțelegi elementele de bază ale finanțelor.”

Daca vrem sa construim o cladire precum Casa Poporului, primul lucru care trebuie facut este să sapam o groapa adanca si o fundatie solida. Daca vrem sa construim o casa normala la marginea orasului este suficienta turnarea unui strat de beton de 80 cm. Majoritatea oamenilor dorind sa acumuleze bani incearca sa construiasca Casa Poporului pe o fundatie de 80 cm.

Mulți dintre noi ne concentram exagerat de mult asupra banilor, neglijand educatia in privinta lor. Banii fara inteligenta financiara sunt niste bani care se duc repede. Iată ce trebuie să știi în modul cum îți administrezi banii pentru a echilibra balanța.

Notiunea de baza constă în echilibrarea bugetul de incasari si plati, adică raportul dintre banii care intra si care ies lunar si anual din buzunarul nostru. Este acea lista pe care o intocmim si pe care o impartim in 2 coloane:

• In prima coloana trecem veniturile noastre lunare (salariu sau venituri obtinute din alte activitati)
• In coloana a doua trecem toate cheltuielile pe care le avem intr-o luna

Apoi folosind cele mai simple operatii matematice, adunarea si scaderea, calculam totalul fiecarei coloane si raportul dintre acestea. De multe ori rezultatul este negativ, deci cheltuim mai mult decat producem.

Trebuie sa înțelegem diferenta dintre active si pasive, pentru a putea mentine un echilibru financiar in viata noastra

“Oamenii cu o cultura financiara aduna active, ceilalti aduna pasive despre care ei spun ca sunt active” spune Robert Kiyosaki.Activele sunt cele care iti aduc bani in buzunar. Activele nu sunt definite de cuvinte ci de cifre. Pasivele sunt cele care iti scot banii din buzunar.

O sa facem o paralela simpla pentru a intelege cum functioneaza activele si pasivele și cum un pasiv se poate transforma intr-un activ.

Să luăm de exemplu o casă:

“Casa ta nu este un activ, e un pasiv”, spune Robert Kiyosaki. De ce?

• Casa e un pasiv in momentul in care o achizitionam deoarece in acest fel lista cheltuielilor noastre creste. Apar cheltuieli suplimentare legate de rata la credit, impozit pe proprietate.
• Ea devine un activ atunci cand o inchiriem, pentru că produce un venit lunar peste nivelul cheltuielilor.

Daca prin achizitia casei, rata lunara a creditului este mai mica decat chiria lunara platita anterior, atunci prin diferenta economisita lunar si prin faptul ca la finalul perioadei devii proprietarul imobilului, aceasta operatiune iti aduce un plus in randul activelor.

Automat o sa vina intrebarea , dar ce introducem in randul activelor, ce putem considera investitii care aduc bani in buzunar?

Aici o sa mentionez cateva dar nu sunt limitative: actiuni care genereaza dividende; obligatiuni, fonduri mutuale, depozite care genereaza dobanzi; proprietati imobiliare care genereaza venituri din chirii; drepturi de autor de pe urma proprietatilor intelectuale si orice alta valoare care produce venit sau creste ca valoare si este oricand vandabil.

Asta este tot ce trebuie sa stii. Daca vrei un echilibru financiar petrece-ti viata achizitionand active!

Ce înseamnă să fii independent financiar? În primul și în primul rând să fii stăpân pe timpul tău. Cum ar fi să te trezești când vrei și să faci numai ce îți place? Sună bine și, deși mulți din noi se gândesc cum ar fi să, puțini ajung să se gândească că e posibil, iar și mai puțini ajung să-și facă un plan spre independența financiară.

1. Un salariu bun nu înseamnă independență financiară

Aceasta trebuie să fie mantra ta în procesul de a deveni independent financiar. Repetă mereu acest lucru și conștientizează-l. Altfel spus să câștigi un salariu bun nu înseamnă că ai avere. Avere – un cuvânt care sună ciudat pentru oamenii decenți, nu știu pe nimeni care să-și dorească să facă avere :). Lăsând cuvântul ăsta straniu la o parte, a deveni independent financiar înseamnă să ai bani investiți care să producă venituri suplimentare. Fie că sunt bani pe care i-ai investit în startup-ul unui prieten care peste ani îți va plăti dividende, bani investiți într-o garsonieră pe care o închiriezi, bani investiți la bursă etc. Pentru a ajunge însă să investești, adevărul de care nimeni dintre cei care își doresc independență financiară nu va putea să scape este că trebuie să cheltuiască mai puțin decât câștigă. There is no other way.

2. Automatizează-ți economiile

Ca să cheltuieși mai puțin, evident trebuie să economisești. Au apărut și la noi servicii oferite de bănci prin care, așa cum îți plătesc automat prin direct debit factura la gaz, lumină și telefon, pot să îți transfere automat suma X într-un cont de economii în ziua de salariu. Tu nu trebuie să faci nimic, doar trebuie să setezi acest serviciu și vei începe să economisești.

3. Fii atent pe ce ți se duc banii

Verifică-ți extrasul de bancă și vezi pe ce cheltuiești bani și ce cheltuieli poți să minimizezi sau chiar să elimini. Chiar ai nevoie de toți blugii ăia, și toate bluzele alea de pe Fashion Days? 🙂 Sau de componentele alea scumpe pentru bicicletă? Mai mult, sunt cheltuieli recurente care pot fi optimizate.

4. Optimizează-ți cheltuielile și trăiește sub nivelul pe care ți l-ai permite

Sună dur, dar fără un trai frugal nu vei putea decât extrem de greu să devii independent. După anii comunismului în care noi și părinții noștri am trăit foarte simplu, pare crud să îți dorești să trăiești frugal. Pe de altă parte, e mult mai sustenabil și decent. Să nu uităm câți vecini avem cu mașini noi de zeci de mii EUR la scara blocului dar trăiesc în apartamente care costă cât mașina. Dar nu mă refer neapărat la lucruri așa de mari. A trăi frugal poate să însemne inclusiv să cheltuiești mai puțin la masa de prânz sau să îți aduci mâncare de acasă. Un calcul simplu arată că dacă economisești în fiecare lună 50EUR din banii pentru prânz și investești la finalul fiecărui an acești 600 EUR (50 EUR x 12 luni) cu un randament de 10%, în 25 de ani vei fi strâns 65.000 EUR. Nu-i rău deloc…

Asta nu înseamnă însă că vei amâna orice plăcere și te vei izola în casă ca să nu mai cheltuiești bani. Dar vei drămui mult mai bine banii, gândindu-te că altfel acești bani se scad din suma care va însemna peste câțiva ani că vei fi stăpân pe timpul tău.

5. Elimină cheltuielile impulsive

De multe ori cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie doar pentru că suntem obosiți sau pentru că vedem ceva ce ne place și nu ne putem abține. De câte ori n-ai fost la mall să vezi un film și ți-ai jurat că nu intri în niciun magazin, dar te-ai întors acasă cu câteva pungi de haine sau pantofi? Haine care se vor strica după câteva purtări sau de care te vei plictisi foarte repede. Și, cel mai grav, haine care nu vor produce niciodată nimic. Vor sta pe umeraș.

Procesul prin care vei deveni independent financiar nu durează o lună sau doi ani, așa că poate cel mai important lucru este să ai continuitate. Lună de lună să te ții de plan. Pentru asta e bine ca din când în când să îți revizuiești obiectivul și pașii pe care i-ai făcut deja. E nevoie să schimbi ceva? Go for it! Reasumă-ți de fiecare dată însă scopul final, ca soții pe care îi vedem în filme că își declară periodic devotamentul.

Banii nu aduc fericirea, o știm cu toții, dar pot aduce libertatea. Așa că, dacă îți dorești să fii liber ca pasărea cerului, un pas necesar este independența financiară.